Medicul de familie ar trebui să fie unul dintre cele mai importante personaje din sistemul de sănătate. În majoritatea sistemelor medicale europene medicina de familie este considerată baza sistemului medical, având alocate 10-12% din fondurile sistemului. Din păcate, în România, pentru medicina de familie sunt alocate doar 5-6% din fondurile sănătății. Medicul are o mulțime de sarcini: îngrijirea medicală curentă, asigurarea accesibilității la asistență medicală, supravegherea stării de sănătate a pacienților, consiliere pentru indivizii sănătoși, arhivarea informației medicale, absolut necesară în cazul unor urgențe, supravegherea după o îmbolnăvire. Într-un cuvânt, vorbim despre un personaj extrem de important pentru sistemul de sănătate, care ar trebui tratat ca atare și care ar trebui și el să îndeplinească sarcinile pe care le are. Se întâmplă acest lucru în România? Are medicul de familie posibilitatea de a-și îndeplini misiunea? Există posibilitatea ca sistemul să se blocheze, având în vedere că nu există interes pentru această ramură a sistemului medical?
Bugetul medicilor de familie pe 2023
Medicina primară ar trebui ar trebui să se bucure de sprijinul decidenților atât pentru condițiile de muncă, cât și ca finanțare. Asta dacă și politicile de sănătate ar (re)pune prevenția la loc de cinste. Bugetul pe 2023 este insuficient, însă, consideră medicii de familie.
„Aproape 5 miliarde pentru medicina de familie este bugetul pentru anul 2023 alocat asistenței medicale primare prin votul din Parlament din această seară. 4,8 miliarde de lei”, se arată în comunicatul din 15 decembrie al Federației Naționale a Patronatului Medicilor de Familie, care amintește că bugetul pe anul trecut a fost de 3,6 miliarde lei. „Doar 70 de bani/zi pentru fiecare cetățean, atât au decis Guvernul şi Parlamentul să aloce în 2023 prin bugetul dedicat cabinetelor de medicină de familie. Dacă Guvernul şi Parlamentul României doresc servicii de calitate în medicina familiei şi acces pentru pacienți la medici de familie în toate localitățile din România, trebuie să aloce 7 miliarde pentru medicina de familie. Adică 1 leu/zi pentru fiecare cetățean. Altfel medicina de familie nu se poate dezvolta iar tinerii absolvenți de medicină vor continua să se orienteze spre alte specialități medicale şi spre marile oraşe cu marile spitale”, potrivit aceleiași surse.
Medicii de familie din Neamț sunt prea copleșiți de probleme pentru a evalua imediat impactul bugetului: au avut mulți pacienți, s-au confruntat și cu blocarea SIUI.
Cea care-i reprezintă, dr. Violeta Bobocea, președinta Filialei Neamț a Societății Naționale a Medicilor de Familie, descrie succint situația: „Începem cu acte adiționale la contractul din 2022, sunt aceleași reguli până în martie 2023. Avem, însă, foarte multe consultații, în trei zile am ajuns la 120 de pacienți, ceea ce este foarte mult. Înteleg că a crescut un pic bugetul alocat medicinei primare, anul acesta, dar, deocamdată nu știu exact, anul abia a început și sunt multe probleme”.
Cam 50% dintre medicii de familie din Neamț au vârsta de pensionare
Pe lângă acestea, rămâne și problema numărului medicilor de familie, tot mai puțini și tot mai vârstnici în județul Neamț.
„În prezent sunt 230 medici de familie în contract, în cabinete individuale cei mai mulți, dar și în asociere. În perioada 2018-2022 au plecat din sistem 25, dintre care 6 au decedat – cei mai mulți în 2019, ceilalți s-au pensionat ori au părăsit sistemul din varii motive. Din totalul medicilor de familie, 60% au vârste de peste 60 de ani, cei mai vârstnici au 77-78 de ani și cel mai tânăr medic are 32 de ani”, declară directorul CAS Neamț, Nadia Elena Harpa.
Dr. Violeta Bobocea este medic la Tașca, o comună care are în jur de 2.700 de suflete, dar destul de întinsă, de la munte. După 35 de ani de activitate, de anul trecut acest medic are în grijă pe toți locuitorii, asigurați sau neasigurați, fiindcă fosta ei colegă are probleme penale pe caz de vaccinări anti-Covid. Legea prevede, însă, un echilibru. În realitate, în Neamț sunt multe localități cu medici puțini și lucrurile stau diferit.
„Când am început activitatea în această formă, în noiembrie 1999, eram 279 de medici de familie în Neamț. Acum, din cei 230 de medici, cred că jumătate au peste 65 de ani, dar, nefiind salariați, rămân atâta timp cât îi duc puterile. Tinerii nu prea vin, nici anul acesta nu prea s-au luat rezidențiate pe medicină de familie, iar cei care iau, în general după ce termină rezidențiatul pleacă în afară, unde sunt foarte bine plătiți. Eu primesc și acum oferte, bănuiesc că cei care îmi trimit știu ce vârstă am, să mă duc în Franța. Îmi dă primă de instalare 30.000 euro, sau 50.000-60.000 euro, în funcție de comunitate, plus că în primul an nu plătesc impozit, chirie. Am 9.000 euro buget pe lună, plus aceste facilități, deci vă dați seama?! Una este să am 1.000 euro buget lunar și alta 9.000 euro! Să ai 32 de ani și o așa ofertă, de ce ai sta aici?”, întreabă retoric liderul SNMF Neamț.
Consultațiile la neasigurați – încă o dilemă
Se adaugă schimbările anunțate la neasigurați. Pe scurt, normativul prevede că de la 1 ianuarie neasigurații beneficiază în plus – dacă sunt înscriși la medicul de familie – de consultații, dacă au boli cronice, dacă trec printr-un episod acut, dar și în caz de boală acută. Mai beneficiază și de consultații de prevenire: evaluarea riscului de îmbolnăvire la persoanele de peste 40 de ani, fără simptome, pentru cardio-vascular, oncologic, osteoporoză, de incontinență urinară, de demență, etc. Medicii de familie sunt plătiți pentru munca depusă.
„Pentru aceste servicii se stabilesc tarife exprimate în puncte de valoare egală cu punctele pentru serviciile acordate persoanelor asigurate, iar cabinetele de medicină primară încheie cu Casa de Asigurări de Sănătate acte adiționale pentru furnizarea de servicii medicale către persoanele neasigurate. Finanțarea acestor servicii se va face din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Sănătății”, precizează Nadia Elena Harpa, directorul CAS Neamț. Deocamdată, valoarea punctului per serviciu medical a rămas aceeași.
Dr. Violeta Bobocea consideră, însă, că nu facilitățile pentru neasigurați sunt o povară. „Problema nu este că primim bani pentru aceste servicii. De pildă, dacă în decembrie am făcut 470 de servicii medicale, dar nu mai aveam dreptul decât la 320 de servicii medicale, diferența de 150 nu mi-o plătește – am depășit numărul de consultații și bugetul, cu ce mă încălzește? Dacă toate consultațiile ar fi plătite, da! Or, în momentul când CNAS îmi impune 20 de consultații pe zi, degeaba plătește servicii medicale. Suntem nemulțumiți, nu-și au rostul aceste servicii plătite, decât pentru medicii care, să zicem, nu-și fac numărul de servicii medicale, au doar 700 de pacienți (n.n. – față de minim 800 de pacienți în listă). Dar, în genere, medicii au foarte mulți pacienți în liste, sunt foarte mulți bolnavi, aceștia nu știu că au dreptul doar la două consultații pe lună, vin de 5 ori pentru că de 5 ori sunt bolnavi. Există și 24 de consultații pe zi, dacă vrei să muncești suplimentar și contractezi asta cu CAS, dar uneori ai, alteori n-ai atâția pacienți zilnic”.
Speranțe la finanțarea din PNRR
Pe lângă neajunsuri, în 2023 există și un mare beneficiu: fondurile prin PNRR pentru medicina primară, care ar urma să rezolve probleme vechi, un sprijin important, consideră președinta SNMF Neamț.
„Ultima listă de dosare admise a fost publicată în decembrie. De pildă eu nu m-am văzut, dar am înțeles că au oameni puțini care verifică dosarele și că, în principiu, vor fi toate aprobate. Avem speranțe! Este important acest program și pentru medici, dar și pacienții, pentru că vor fi servicii medicale în plus. Așa că, pe ansamblu, sperăm la un 2023 bun, sperăm să ne lumineze Dumnezeu și pe cei de jos, și pe cei de sus, să fie sănătate și pace!”.
Se acordă circa 45.000 euro (fără TVA) de medic de familie sau asociere pentru achiziția de echipamente medicale și 15.000 euro (fără TVA) de beneficiar pentru renovarea, modernizarea cabinetului medical. Calendarul finanțărilor este februarie, pentru echipamente, mai, pentru partea de renovare, iunie, pentru cabinetele medicale din comunități defavorizate.
Pâncești și Văleni – eternele comune fără medici de familie
Spre comparație, există stimulente pentru rural și în România, dar nu la același nivel, plus cazuistica și patologiile diferă. Așa se face că și în 2023 există în Neamț aceleași comune fără medici: Pâncești și Văleni, în zona Roman. Situația pare fără ieșire, cel puțin pe termen scurt.
„Pâncești și Văleni sunt localități cu situație socio-economică ce nu atrage medicii de familie, aceștia nu pot fi obligați, iar localnicii merg la medicii din preajmă”, precizează șefa CAS Neamț.
„Cine se duce în comunități dezavantajate, câți dintre noi mai pot munci în plus? Suntem limitați de buget. Și ce face un medic tânăr, care nu prea are pacienți în listă, dar trebuie să aibă o asistentă, să plătească utilități, contribuțiile obligatorii, cu ce mai rămâne? Medicii care au 2.000 de pacienți, să zicem că se descurcă, dar unul la început de drum… mai greu. Stimulentele pentru rural există, dar trebuie să și fie date efectiv, să existe fonduri pentru asta!”, crede dr. Violeta Bobocea.
Cristina IORDACHE
