Situată la mijlocul distanței dintre municipiul Piatra Neamț și orașul Bicaz, comuna Pângărați a avut parte, după 1950, de investiții mari privind construirea unui segment important al Sistemului Hidroenergetic de pe Bistrița, dar în infrastructura locală foarte puțin. Comuna dispune de peisaje tulburătoare ca frumusețe, fiind situată între Munții Goșmanului și Culmea Stânișoarei. De pe piscurile din apropierea satului Oanțu imaginile curg molcom până spre reședința județului, în schimb pe valea pârâului Pângărăcior, într-un spațiu îngust, peisajele sunt de o sălbăticie unică. De aceea, administrația publică locală, condusă de primarul Petronel Mancaș, dorește să realizeze în viitorii ani o infrastructură modernă, cu obiective care pot îmbogăți pachetul de servicii locale dorite de locuitorii  comunei.

– Cum au fost  cei doi ani de mandat, în fruntea comunei Pângărați?

Trebuie să las modestia la o parte și să spun că au fost doi ani grei. Am avut o moștenire frumoasă, dar greuță, iar peste toată această moștenire, cu toată implicarea, cu toate cunoștințele și toată experiența acumulată ca viceprimar, nu a fost ușor. Cu toate acestea, au mai venit și valurile de scumpiri, care ne-a afectat pe toți. Ne-au afectat mai mult decât lipsa liniilor bugetare. A fost o luptă doar de menținere pe linia de pluture a acestei comunități. Dar, pentru Pângărați, acești doi ani au însemnat și începerea unuei temeii sănătoase pentru viitor. Asta înseamnă aducerea datoriilor la zero, apoi punerea la punct a unui inventar al patrimoniului public. Asta înseamnă și o cadastrare sănătoasă și corectă a bunurilor comunității. Este un punct de plecare foarte bun, pentru că am pus bazele unei noi temelii, așa cum spuneam, sănătoase. Trebuie să ținem cont de ceea ce avem și de unde plecăm la drum.

– Totuși, comuna Pângărați a avut un anumit potențial economic, în deceniile din urmă.

Economic, a avut un potențial mai redus, poate doar industria lemnului, care acum a dispărut în cea mai mare parte. Până vom învăța să facem turism modern, va mai trece o lungă perioadă. Chiar dacă o să învățăm să facem turism, pentru că este potențial în comună, va dura multă vreme. Acum trebuie să ne axăm mai mult pe aspectul turistic, pentru că economic va fi mult mai puțin decât în deceniile trecute. Nu avem zone pe care să le industrializăm, nici să le cedăm, ca să facem parcuri industriale, să creem investitorilor facilități. Atunci când un investitor cumpără teren poți să-l sprijini pe partea de documentație, să demarezi și să lucrăm mai iute, ca investitorul să obțină avize mult mai repede. Și de tot ceea ce este nevoie.

”Am preluat, dar am și lucrat proiecte”

– La impozite se poate umbla?

Am făcut un efort și, așa cum am promis, nu am mărit impozitele. Pe lângă faptul că oamenii au fost hăcuiți și solicitați financiar la maximum, de facturi mai ales, prin creșterea prețurilor la toate serviciile, noi nu am mărit impozitele decât cu indicele de inflație. În rest, nu am mărit deloc impozitele. Au rămas la același nivel ca în anii trecuți.  Și asta, în condițiile în care cheltuieliile unei primării au crescut cu 30-40%, poate şi mai mult.  Aici sunt foarte multe și nu implică doar energia electrică. La sistemul de apă, iluminat public, aici este mult de plată. Aici implică și reparațiile la microbuzele școlare și la asigurări și la multe altele. Sunt motive ca bugetul local să fie secătuit foarte repede. Toate au crescut, iar din același puțin, tu trebuie să plătești mai mult.  De aceea, bani pentru investiții sunt puțini.

– Ce investiții importante ați preluat de la Petrică Lungu-Bordea, fostul primar?

Au fost trei investiții mari, chiar foarte mari. Păcat că acum nu mai sunt fonduri, linii bugetare pentru infrastructură, pe niciun program național. Și mă refer la PNNR. Pe noi, cei de la țară, ne doare infrastructura: drumuri, canalizări, rețele de apă. Apoi, pe AFIR încă nu au apărut fonduri, la fel pe PNNR. Asta este marea problemă, chiar dacă stăm cu proiectele în dulăpior, mare lucru nu facem. Nu avem unde să le depunem. De la domnul Bordea am preluat un proiect de drumuri, în valoare de un milion de euro și care s-a încheiat. Apoi, un cămin cultural pe care am reușit să-l realizăm, fiind un proiect de reabilitare. Este o construcție foarte frumoasă și așteptăm să-i facem inaugurarea pe măsura frumuseții și a utilității sale. Mai avem o grădiniță cu program prelungit la Pângărăcior, cu sămânță tot de pe timpul domnului Bordea. A fost ca la maraton, unde prima sută de metri este mai grea decâ ultima. Lucrările sunt încheiate și o vom inaugura în primăvară. Acestea au fost cele trei investiții preluate de la fostul primar. Numai că noi nu am stat de pomană în cei doi ani, iar de cine am putut ne-am lipit. Avem un proiect mare pe Programul Anghel Saligny, căruia sperăm să-i dăm drumul la lucru în vara acestui an, cu poduri, apărători de maluri, ziduri și gabioane. Am depus tot ce s-a putut și unde s-a putut. Au fost și proiecte mai mici, de care am avut multă nevoie.  De exemplu, nu am avut nevoie de anvelopări clădiri, dar dacă era nevoie depuneam proiect. Am depus unul pentru iluminat public modern, cu stâlpi, care pot fi montați  în zone de promenadă, iar noi avem, slavă Domnului, astfel de zone. Mai avem două proiecte pentru dotări la școală, cu mobilier și cu calculatoare. La ce a fost finanțare, noi am lucrat.

”Comunele de munte sunt greu de condus”

– Comuna dvs. are și o infrastructră hidroenergetică, de acolo, bugetul local primește anumite sume?

În primul rând, comuna beneficiază de impozitul pe teren de la cea mai mare companie hidroenergetică din țară. Recunoaștem, parte din populație lucrează și a lucrat la această companie. De acolo se ridică salarii, iar bănuțuI  se întoarce în comunitatea noastră.

– Ce suprafață de lacuri aveți în comună?

Sunt 19 hectare la lacul Pângărați, plus jumătate din lacul Vaduri, chiar mai bine, pentru că limita dintre comune trece după insula din mijlocul lacului. Mai avem un avantaj, pentru că avem 13 mari fermieri mari în zonele de munte, care gospodăresc pășunile, acestea fiind concesionate. Fermele  accesează și anumite fonduri, bani care sunt investiți tot în comună. Fermierii cresc animale și  primesc subvenții de la stat. Și acești bani ajung în comună.

– Nu sunt închiriate suprafețe de persoane care nu au animale?

Nu, sunt închiriate doar de crescătorii de animale din comună. 

– Ați copilărit pe Valea Păngărăciorului?

Așa este și vreau să spun că valea acestui pârâu este prioritară pentru mine, ca administrator al comunei. Eu cred că Programul Anghel Saligny se va încheia cu succes. Sper să ducem aceste proiecte la bun sfârșit, așa moderne cu sunt ele. M-ar bucura să apară și alte linii de finanțare. Mai avem un proiect de alimentare cu gaze naturale prin Programul Anghel Saligny, mai este și o sală de sport la Compania Națională de Investiții și care sper să demareze în mandatul meu. Ceva s-a mișcat în acești doi ani, chiar și din puținul care a fost.

– Peste doi ani, cum va arăta lista de investiții în comuna Pângărați?

În primul rînd, comunele din zonele montane sunt greu de condus. Avem o comună foarte întinsă, fracturată geografic. Începând de la drumuri, toate sunt dificil de realizat. Rețele de apă, canalizări, etc sunt foarte greu de dus la bun sfârșit.

– Pe vremuri, drumul care ducea la Bicaz trecea prin lunca Bistriței.

Adevărul este că denumirea comunei vine de la călugărul Pangratie, nu de la drumul pângărit, cum a apărut în anumite documente. Este foarte posibil să fi fost așa, numai că noi, acum, în aceste vremuri, nu am fost pângăriți de niciun partid, practic, de nimeni. În viitorii doi ani prioritară este infrastructura locală. Zona noastră este frumoasă, este străbătută de foarte mulți turiști, plus că avem și hidrocentrala de la Stejaru pe teritoriul nostru. Atunci când îți cumperi teren în vârful muntelui și îți faci locuință acolo, este foarte greu cu infrastructura. Mai ales că în mijlocul iernii este și mai greu de ajuns acasă. Însă, este păcat să nu exploatăm aceste zone, ținta fiind o infrastructură modernă. Și mie mi-ar place să fiu împărat în vârful muntelui, dar totul implică sacrificii. Aici este raiul pe pământ. (Rep.)