Cercetarea actelor și activităților guvernamentale vădit publice, dar mai puțin spre deloc expuse cum s-ar cuveni publicului, sunt dintotdeauna un izvor garantat de subiecte dintre cele mai năstrușnice sau stupide, deseori combinaţii dubioase sau chiar şocante. Luaţi fiind de ceva vreme, de pildă, de valul periculoasei digitalizări fără cap şi coadă, fără fond şi minte, au scăpat atenţiei manevrele de pe frontul debirocratizării. Nu de alta, dar trăim în țara care zice că a apăsat decisiv pedala debirocratizării odată cu inventarea secretarului de Stat pentru debirocratizare, descoperit cam din greşeală pe la anul de graţie 2020.
Dar, să lucrăm cu materialul clientului. Ați auzit de CERB-ul guvernamental? Nu se poate. Cum să nu auziți, doar informarea numai din surse oficiale mai are puţin şi devine îndatorire patriotică. Ei bine, CERB înseamnă Comitetul pentru e-guvernare şi reducerea birocraţiei. Acum e în prelungire o selecţie, anunţată de Secretariatul General al Guvernului. E o selecţie deschisă „ONG-urilor interesate de poziția de membru în cadrul forului inter-instituțional cu rol consultativ pe lângă lucrările Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației (CERB), organism care funcționează la nivelul central al Guvernului României”.
În invitaţia oficială, asumată de Direcţia Mediul de Afaceri din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, uzând de noul limbaj lemnoso-bruxellez, se spune că „mediul asociativ din România poate contribui cu expertiză semnificativă și relevantă, provenită din experiență, bazată pe interacțiunile directe cu statul, oferind plus-valoare în domeniile de interes vizate de reformele structurale de debirocratizare”. Cei interesaţi să intre în selecţie au termen până pe 22 februarie să depună dosarul de candidatură în conformitate cu cerinţele stipulate într-o anume grilă dintr-o procedură, toate întinse pe 9 pagini.
Pentru cine nu are răbdare sau timp de pierdut, e suficient şi anunţul de prelungire. Are numai două pagini şi-i suficient de edificator.
Ne lămurim acolo de unde vine justificarea selecţiei. Scrie că „Angajamentul Elaborarea unui mecanism sustenabil de debirocratizare la nivelul administrației publice centrale, inclus în Planul Național de Acțiune 2020-2022 al Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, prevede constituirea mecanismului colaborativ mixt guvern – consorțiu ONG-uri de monitorizare a nivelului birocrației”. Asta cu monitorizarea nivelului birocraţiei sigur îi face pe Dinu Patriciu şi Horia Rusu să se răsucească în mormânt. Doar ei au fost principalii promotori, înainte de 1996, ai primului program politic care stabilise Prioritatea 3D – descentralizare, debirocratizare, dereglementare. Pentru detalii, întrebaţi-l pe Ludovic Orban. Sau pe Marinel Burduja, prim-candidat la Camera Deputaţilor în 1996 din partea PL 93, pe lista ANL în judeţul Neamţ. Sigur, vorbim de tatăl celui care acum ne păleşte cu al 4-lea D (digitalizarea) de-o să ajungem să ne căutăm identitatea şi n-o s-o mai găsim.
Sunt expuse şi domeniile în care ONG-urile pot contribui prin rolul consultativ din cadrul consorțiului: digitalizare, cercetare și inovare, finanțe, justiție, apărare, economie, energie, transporturi, agricultură, dezvoltare, investiții și proiecte europene, muncă și protecție socială, sănătate, educație, afaceri interne, cultură, tineret și sport, afaceri externe, securitate cibernetică. Contribuţiile din domeniile subliniate sunt aşteptate cu nedisimulat interes.
Bineînţeles, „în procedura de selecție a candidaților se va avea în vedere asigurarea egalității de șanse. Astfel, se va avea în vedere să nu se realizeze nici o deosebire, excludere, restricție sau preferință, indiferent de: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege”.
Cu copy/paste au luat, cu copy/paste am preluat, căci e natural să ai alergie la neobarbologie. Başca pălitura cu nediscriminarea prin… discriminare. O dovadă e în lista de documente de la dosar. La litera (e) se cer documente din care să rezulte funcționarea neîntreruptă a organizației în ultimii 3 ani fiscali integrali – rapoarte de activitate. Adică, dacă vii c-un ONG mai proaspăt, sănătos şi solid, de exemplu în sectorul Energiei, sau dacă din motive obiective ai avut activitatea suspendată, că nu toţi ong-iştii toacă finanţări interne şi externe direcţionate cu dedicaţie, se vede treaba că trupeţii civili ai lui Ciucă nici nu se uită la tine.
În deplin acord cu această cerinţă, vine tuşa îngroşată de la litera (g), unde se cere „tabel centralizator cu privire la proiectele derulate în ultimii 3 ani integrali ai organizației, asumat de reprezentantul legal al organizației, însoțit de documentele justificative pentru fiecare proiect (ex.: contracte de parteneriat, contracte de finanțare, rapoarte de eveniment etc.)”.
Nu-ţi rămâne, în aceste condiţii, decât să exprimi bănuiala legitimă că selectaţii se cunosc înainte de selecţie. Iar unii se pare că nu erau pregătiţi cu totul, ori s-au prelungit negocierile de „acceptanţă”, dovadă fiind prelungirea termenului de depunere a dosarelor.
Oricum, cele de mai sus sunt doar un vârf de sarcină al făcăturii cu debirocratizarea. Poate nu ştiaţi, dar în urma Deciziei nr. 304 din 13 august 2020 a premierului Ludovic Orban, s-a inventat Comitetul interministerial pentru coordonarea eforturilor de reducere a birocrației și de simplificare a procedurilor administrative în vederea eficientizării și îmbunătățirii serviciilor destinate atât cetățenilor, cât și mediului de afaceri. Era anunţat a avea rol consultativ, fără personalitate juridică şi avea ca obiectiv principal debirocratizarea și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni, mediul de afaceri, precum și reducerea birocrației inter- și intrainstituționale (detalii aici).
Poate n-o să credeţi, dar şi Viorica Dăncilă a avut preocupări pe acest tărâm. La o zi după ediţia din 2018 a Zilei Păcălelilor, a emis Decizia nr. 169 privind constituirea Comitetului director pentru e-guvernare (detalii aici ). Aşa, ca de-un desert debirocratizat, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale de atunci, în parteneriat cu Secretariatul General al Guvernului, se alinta cu Programul operațional Capacitate administrativă (POCA) „Competența face diferența!“
În fine, să ne întoarcem de unde am plecat, la CERB. Decizia de înfiinţare din 24 mai 2021 (detalii aici ) i-a aparţinut fostului prim-ministru Florin-Vasile Cîţu. A rezultat din comasarea celor două comitete deloc întâmplător prezentate mai sus. Simpla parcurgere a listei cu cei 27 de membri ai CERB întăreşte convingerea că debirocratizarea la români e sinonimă cu triumful birocraţiei.
Viorel COSMA
