Piatra-Neamț: Complicațiile „înfrățirii” cu un sector din Chișinău

Acordul de înfrățire cu sectorul Ciocana din Chișinău a fost prezentat de primarul Andrei Carabelea în cadrul unei ședințe solemne a Consiliului local Piatra-Neamț. Se întâmpla pe 24 ianuarie 2022, la împlinirea a 163 de ani de la Mica Unire. Ședința s-a ținut în sala de festivități a Colegiului Național „Petru Rareș” cu participarea online a reprezentaților sectorului administrativ din capitala republicii Moldova. Simbolic, înfrățirea se lega de un eveniment major din istoria modernă a României, după cum consemna mesagerulneamt.ro. Documentul are și o acoperire administrativă formală, pe partea noastră, prin HCL nr. 35 din 28.02.2022.

Așa cum cum ați aflat recent (vezi aici), administrația pietreană organizează un eveniment internațional important – dar finanțat la mișto! – în perioada 20-23 aprilie, „cu ocazia semnării protocolului de înfrăţire cu Pretura sectorului Ciocana şi a aniversării a 30 de ani de la semnarea protocoalelor de înfrăţire cu oraşele Kiryat Malachi din Israel şi Roanne din Franţa”.

La prima vedere, din entuziasm marcat de încărcătura simțămintelor frățești, parcă ai trece peste un detaliu: cu cine e înfrățirea, cu sectorul ori cu pretura? Graba generoasă nu e bună deloc. Să vedeți de ce și la ce ajungem.

Chișinăul nu e doar acel Chișinău perceput de publicul larg. Ca unitate administrativ teritorială foarte întinsă, pe lângă capitala propriu-zisă, conține alte 6 orașe (Cricova e cel mai cunoscut, însă sublinierea nu are legătură cu vinurile – n.a.) și 12 comune. Capitala are 5 sectoare, unul este Ciocana, care la rându-i cuprinde un oraș și 5 comune. Numele vine de la satul Ciocana Nouă, inclus în hotarele Chișinăului în 1959. Sectorul a apărut ca entitate administrativă abia în 1985.

Pretura are personalitate juridică, este autoritate executivă a administrației publice locale și nu are organ electiv. Funcționează ca organ al primăriei mari și are în frunte un pretor, descris ca „persoană cu funcție de demnitate publică, numit şi eliberat din funcție de către primarul general”. Nu este nici locul și cu atât mai puțin momentul pentru a dezvolta Statutul actual al municipiului Chișinău și alte reglementări legale de peste Prut, precum Legea privind statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică. În context, esențiale sunt două prevederi legale referitoare la pretor:

este reprezentant al primarului general în sector şi se conduce în activitatea sa de legislaţia în vigoare, dispozițiile primarului general şi regulamentul de organizare și funcționare a preturii;
este asistat de către vicepretori, care sînt persoane cu funcții de demnitate publică, numiți şi eliberați din funcție de către primarul general la propunerea pretorului.

Sectorul Ciocana este condus de doamna din fotografie (întreaga echipă, aici). E născută fix la Cricova @ Chișinău, în 1975. După școala medie din localitatea natală, în prezentarea oficială scrie că, între 1990 și 1995, a urmat „Liceul Economic și Drept administrativ din or. Bacău, România”.

Curios, nu știe numele liceului absolvit înainte de-a urma poteca dezvoltării profesionale acasă, la „Facultatea de Drept, Universitatea Liberă Internațională din Moldova”. În secțiunea de istoric a centenarei școli de la Bacău, printre altele, orice cititor și înțelegător de limbă română află următoarele: <<În anul 1990, prin decizie a Ministerului Învăţământului, Liceul Economic şi de Drept Administrativ devine Grupul Şcolar Economic-Administrativ şi de Servicii Bacău. Aceasta titulatură se păstrează până în anul 2003, când Grupul Şcolar Economic-Administrativ şi de Servicii Bacău devine Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacău>>. Iar doamna pretor declară că limba ei maternă este româna, nu moldoveneasca, așa cum face cel care a numit-o în funcție, primarul general Ion Ceban, fost la comuniști, fost și la socialiștii din care a rupt o bucată pentru a fonda Mișcarea Alternativa Națională, partid lansat oficial pe 17 ianuarie. Trimiterea la comuniști și socialiști are legătură cu opoziția vehementă în parlament a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor față de legea care, începând de săptămâna trecută, înlocuiește „limba moldovenească” cu „limba română” în toate actele și legile Republicii Moldova. Să vedem cum o rezolvă cu Constituția – acolo, la art. 13, al. 1 scrie că limba de stat este limba moldovenească.

Fiindcă am ajuns la Ceban, consacrat ca politician pro-rus, trebuie reamintit în regim de fixare a cunoștințelor că în România a fost reconsiderat și cultivat nu numai de Ionel Arsene & Co. (vezi aici), dar și de miniștri, primari și șefi de partide cu ocazia răsunătorului turneu în România din martie, anul trecut (vezi aici). Din motive exclusiv umanitare, lesne de înțeles, nu i-am mai solicitat explicații viceprimarului Marius Irimia (USR) în legătură cu ciudata sa participare la Hramul orașului Chișinău, anul trecut, în octombrie, însă reținem poza de colecție alături de Ceban și o persoană blondă care seamănă cu pretorul de Ciocana.

Revenind de unde am plecat, la înfrățire, beleaua e maximă. Întâi de toate, pretorul nu este omologul primarului. Nici nu este ales, ci numit politic. Apoi, sectorul acela nu este egal în rang nici cu un oraș, nici cu un sector administrativ ca al Capitalei noastre. Plus că nu are consiliu, ca autoritate deliberativă și/sau chiar electivă. Adică nu are cine valida acordul, care acord n-are cum fi acord între parteneri egali!

Este pur și simplu incredibil cum de nimeni nu pune întrebări, nu cere clarificări. Sigur, la consilierii locali care au votat pentru înfrățire nu avem pretenții, dar este șocant că nimeni din partea executivului nu a dat măcar un telefon fostului secretar general al orașului, Vasile Vișan. Îi lămurea cu mare drag. Drept pentru care e de-a dreptul inutil să le amintești „savanților” noștri că ar fi fost cazul să se consulte cu Ministerul Afacerilor Externe. Secretar de stat pentru afaceri europene este Daniela Grigore Gîtman. Afacerile europene acoperă toată Europa, nu doar UE. Distinsa doamnă ambasador era în funcție și anterior aprobării hotărârii de consiliu local. Garantat, dacă o caută „savanții”, le răspunde la telefon. Are o slăbiciune pentru Piatra-Neamț.

Dar povestea nu e gata. Cine parcurge site-ul oficial al preturii, fie și în viteză, va fi tentat să riposteze repede față de cele de mai sus. Fiindcă descoperă ușor un frate mai vechi al Ciocanei, de la 14 octombrie 2019. E municipiul Râmnicu Vâlcea. Da, numai că un astfel de precedent nu are absolut nicio relevanță. Faza-fazelor e că tot acolo apare ceva șocant. Ciocana afirmă că are acord de înfrățire semnat cu Piatra-Neamț pe 24 ianuarie 2022!

Cineva minte, asta e limpede. Ca un făcut, la începutul documentării părea a se configura altceva și eram pregătiți să salutăm revitalizarea și dezvoltarea relațiilor externe. Așa însă, nu ne rămâne decât să informăm cititorii că, în afară de stema mare, cea din deschiderea materialului de astăzi, sectorul Ciocana are și o stemă mică, și un drapel mai reușit ca al nostru.

În așteptarea ieșirii la rampă a specialiștilor în heraldică, fiindcă e de bănuit că vor observa cele 4 turnuri ale coroanei de pe scut, puțină relaxare poate veni de la lecturarea refrenului imnului Ciocanei:

Mi-i dragă Ciocana,

Că nu e cucoană

Că e truditoare,

Albină în floare!

Ciocana priește,

Că-n ea se găsește

Iubire destulă

Și nu e fudulă…

Viorel COSMA