Sezonul de conferințe CCIR bine apăsate, funia și spânzuratul

Conferințele organizate sau girate de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) nu sunt o noutate. Din păcate, unele parcă sunt evitate sau ignorate în mod programatic. Două exemple de anul trecut sunt pe deplin ilustrative prin raportare la pârâtele priorități și competențe ale, pardon!, ecosistemului administrativ și ecosistemului politic local, cum s-ar zice în rubikareza agresiv promovată de ADR Nord-Est.

Pe 10 noiembrie a avut loc, la sediul CCIR, conferința „Smart Cities of Romania – ScoR 2022”, ajunsă la a VIII-a ediție (detalii, aici). Organizatorii – Camera și clusterul Smart Cities of Romania – au propus o temă principală care nu am reținut să fi avut ecouri în urbea de sub Telegoală: „Tehnologii pentru dezvoltare sustenabilă și reziliență”. Printre altele s-a subliniat din start că smart city are „o importanță critică pentru dezvoltarea României, iar mediul de business este unul dintre principalii beneficiari. Smart city este un concept de dezvoltare urbană care generează atât beneficii, cât şi oportunități de afaceri”. Ce generează Spart City Piatra-Neamț vede fiecare.

O săptămână mai târziu, tot la CCIR Business Center, s-a desfășurat forumul internațional intitulat „Rolul României în asigurarea securității energetice a Europei”, organizat de Cameră în parteneriat cu EY România și Asociația Producătorilor de Energie Electrică – HENRO (detalii, aici). S-a vorbit în clar despre „eforturile naționale și europene pentru asigurarea de energie sigură, accesibilă și sustenabilă”. Ați reținut? Eforturi naționale, energie sigură, accesibilă și sustenabilă. Curat alfabetizare la care nu avem date că ar fi participat măcar unul dintre nemțenii cei fuduli din politică și care emit fără pic de rușine tâmpenii pe seama asasinatului energetic împotriva României.

În acest sezon, Camera confirmă ceea ce anul trecut era o promisiune. Conferințele încep să meargă prin țară, găzduite fiind de camerele teritoriale. În recital, partenerii identificați prin renumitul avocat și profesor Gheorghe Piperea, anume SCA Piperea & Asociații și RomInsolv SPRL. Astăzi, fix în ziua Forumului economic România – Polonia, desfășurat în marja ședinței comune a celor două guverne, expiră un termen. E termenul pentru înscriere și plata tarifului de participare la conferința „Insolvența partenerilor de afaceri. Cum o gestionăm în contextul actual?”. Va avea loc la Iași, la sediul Camerei de Comerț și Industrie, pe 30 martie (amănunte, aici).

În introducerea evenimentului cu un pronunțat pragmatic, la care sunt așteptați manageri, economiști și juriști, CCI Iași subliniază:

„Dificultatea financiară și insolvența fac parte din viața companiilor. În cadrul conferinței, va fi abordată problema din perspectiva creditorului, a celui care este afectat de insolvența partenerului său de afaceri.

Vor fi prezentate idei și măsuri de limitare a expunerii înainte de intrarea în insolvență a partenerului, vor fi sintetizate drepturi și obligații ale creditorilor odată cu deschiderea procedurii, dintr-o perspectivă practică și având la bază experiența specialiștilor invitați în domeniul insolvenței, acumulată în peste 20 de ani și din derularea a peste 1.000 de dosare/cazuri”.

Tematicile acoperite sunt următoarele:

Ce este insolvența și cum afectează debitorul și creditorii.
Scopul legii, efectele deschiderii procedurii din perspectiva creditorului.
Există beneficii ale insolvenței?
Compensația creanțelor.
Contracte pre- și post-insolvență.

Lista de vorbitori este evident deschisă de luptătorul pentru drepturile și sănătatea românilor, care a combătut energic abuzurile din vremea asupririi plandemice și a vaxxinării:

Gheorghe Piperea, partener coordonator SCA Piperea și Asociații și RomInsolv SPRL;
Mircea Deaconu, partener RomInsolv SPRL;
Florian Mateiță, partener RomInsolv SPRL;
Irina Sorescu, partener SCA Piperea și Asociații;
Cătălina Tașcă, avocat senior SCA Piperea și Asociații.

După Iași urmează Timișoara, unde gazdă este Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș. Substanța conferinței, programată pe 6 aprilie la Centrul Regional de Afaceri Timișoara este acceași, însă numele diferă ușor: „Insolvența în contextul actual și modalități de prevenire a acesteia”(amănunte, aici).

Nu ne rămâne decât să așteptăm diversificarea tematicilor și operaționalizarea unor adevărate caravane de conferințe. Cel puțin una, de demitizare a promisei prosperități garantate de Uniunea Europeană, merită cu prisosință a fi organizată la Piatra-Neamț. Ne calificăm pentru ea, chiar și cedând întâietatea Brăilei, unde este sediul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est. Județele componente – Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea – compun regiunea de dezvoltare situată pe locul 234 din cele 234 ale UE, conform Indicelui competitivității regionale (ICR), dezvăluia cotidianul.ro, luni, 27 martie.

Indicele cu pricina a fost lansat în 2010 și este publicat o dată la 3 ani, se arată în articolul de referință. Din prezentare, e păcat să nu punctăm că indicele – un instrument important care oferă o perspectivă europeană asupra competitivităţii regiunilor, pe baza a 68 de indicatori – este compus și din 11 piloni. Simpla lor enumerare e suficient de dureroasă: Instituţii, Stabilitate macroeconomică, Infrastructuri, Sănătate, Educaţie de bază, Învăţământ superior, formare şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Eficienţa pieţei muncii, Dimensiunea pieţei, Maturitate tehnologică, Sofisticarea întreprinderilor şi Inovare.

La mică distanță de Sud-Est ca punctaj (46,6 puncte față de 44,9), pe locul 233 din cele 234, se află regiunea-minune de Nord-Est. Este nu o contraperformanță, ci exact împlinirea celor prezise de ani și ani de zile. Pe lângă rolul nefast jucat de echipa ADRNE în… consolidarea subdezvoltării din regiune, în paralel cu politicile guvernelor succesive care și-au bătut joc pe față de Moldova românească, e momentul să îi amintim pe unii care trec cam neobservați. Sunt membrii Consiliului pentru Dezvoltare Regională Nord-Est. Oficial, e organul deliberativ pentru ADRNE și are 6 atribuții:

coordonează activitatea Agenției pentru Dezvoltare Regională, urmărește respectarea obiectivelor politicii de dezvoltare regională și asigură un tratament egal și corect față de toate județele care alcătuiesc regiunea;
analizează și aprobă strategia de dezvoltare regională;
analizează și aprobă criteriile și prioritățile de selectare a proiectelor de dezvoltare regională precum și alocarea și destinațiile resurselor provenite din Fondul pentru Dezvoltare Regională;
analizează și aprobă proiectele de dezvoltare regională propuse de Agenția pentru Dezvoltare Regională;
aprobă documentațiile elaborate în vederea obținerii statutului de ”zona defavorizată”;
analizează și aprobă propunerile Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est pentru constituirea Fondului pentru Dezvoltare Regională.

Sublinierile sunt dinadins făcute. CDR e compus din președinții consiliilor județene din regiune, un reprezentant al consiliilor locale municipale, un reprezentant al consiliilor locale orășenești și un reprezentant al consiliilor locale comunale din fiecare județ al regiunii. În total, 24 de figuri care alcătuiesc o structură eminamente politică. Cu legea pe masă, la vedere, tocmai agențiile dedicate dezvoltării sunt efectiv cotropite politic, fiind la cheremul jocurilor unora care nu răspund în fața nimănui pentru ce fac. Chit că s-ar putea să fie cam târziu, din perspectiva prăbușirii Uniunii Europene în forma la care am aderat, subiectul e de inclus în tematica unei serii de conferințe. Sigur, la Piatra-Neamț ar veni să vorbim de funie în casa spânzuratului, iar asta nu-i frumos, dar la cât vai și amar am adunat e păcat să nu îi dăm în vileag până la capăt. Acestea fiind scrise, provocarea pentru Gheorghe Piperea & Co îi ca și gata.

Viorel COSMA