VIDEO. Impresii după simularea evaluării naționale la română

Astăzi, 20 martie, elevii de clasa a VIII-a au susținut simularea evaluării naționale la limba și literatura română. La subiectul al doilea, cel care de obicei le dă mai multe emoții, elevii au avut de făcut rezumatul unui text la prima vedere.

Cei câțiva elevi care au dorit să ne împărtășească impresiile după simulare spun că n-au fost foarte grele subiectele.

Subiectul a fost conceput de comisia centrală din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație. Primul subiect este notat cu 70 de puncte, al doilea cu 20 de puncte și 10 puncte se acordă din oficiu. Iată ce au avut elevii de rezolvat, potrivit edupedu, în cele două ore de testare:

Subiectul I – 70 de puncte

„Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

„Examenele de sfârşit de an fuseseră fixate mai devreme […]. Orele de studiu se înmulţiră. Deşi în copilărie timpul e de zece ori mai dens decât la maturitate, programul a trebuit totuşi să fie mai intensiv. O zi de vară, când ai între doisprezece şi cincisprezece ani cum aveau Silvia şi cei doi băieţi, poate să înceapă la ora şase dimineaţa şi să se sfârşească abia la nouă sau zece seara. E adevărat că seara picau de somn şi de oboseală. Dar, în răstimpul acestei lungi zile, aveau timp pentru tot şi toate: călăreau patru ore, studiau (singuri sau cu domnişoara Stela) alte patru sau cinci ore şi tot le mai rămânea timp pentru o baie în lac, o goană prin pădure, o trântă pe iarbă sau o vizită în parc. […]

Ultimul eveniment dinainte de examene fu apariţia acelei păsări miraculoase. Lucian o descoperi într-o seară. […] Se întoarse în fugă, ca să-i cheme pe Silvia şi pe Roland.

— Veniţi, le spuse, aşa ceva nu s-a mai văzut: o imensă pasăre roz. Roz ca un trandafir, roz ca o tartă de fragi şi zmeură, roz ca obrazul Silviei când scrie scrisori…

Merseră cu toţii. Şi văzură. Într-un luminiş, sub sălcii, foarte aproape de păpuriş şi apă, aproape vertical, cu ciocul său imens pe piept, obosit şi nemişcat… un pelican. Părea că doarme. Era un pelican adevărat, asta o spunea chiar şi baci Simion, care ştia mai totul despre păsările de apă. „Dar ce caută aici?” se întrebară copiii. Doar toată lumea ştie că pelicanii sunt păsări ale Deltei. Şi Delta e foarte departe… […]

Peste trei zile, într-o seară, în sfârşit, se ridică iar în sus. Cu greu, foarte cu greu. În locul de unde decolase, rămaseră ca amintire câteva pene pe care Silvia le adună şi le făcu buchet. […]

Cu cele câteva pene roz se termină şi visul roz de pe marginea lacului. […]

În timpul examenelor, copiii au fost găzduiţi la familia Eneea şi Lili Giurcă, întrucât lucrau aproape de colegiu. Totul a decurs conform aşteptărilor. Profesorii de la colegiu avură răbdarea de a-i examina îndelung pe cei doi băieţi care erau în clasa a patra. Au strălucit la română şi latină […]. La matematici „a mers” – nu grozav, totuşi, destul de onorabil. Restul materiilor li s-a părut o simplă formalitate: copiii ştiau carte, scriau corect […].

Silvia îşi trecu examenele de clasa întâi de liceu la „Domniţa Ileana”. Povesti la română despre lacul codrilor albaştri şi nuferii galbeni, povesti la istorie despre bătălia de la Thermopile, povesti la matematici despre aducerea la acelaşi numitor şi despre calculul suprafeţelor trapezului, povesti la geografie, cu zeci de exemple din vasta ei experienţă, care e deosebirea dintre un pârâu, un râu şi un fluviu, dintre o baltă, un iezer şi un lac, dintre o insulă, o peninsulă şi un istm. Se terminase examenul, ea continua să le povestească doamnelor profesoare cine este Tama, cum de e măgarul Gary un mare filosof şi actor şi cât e de deştept dacă ştii să-l întrebi în limba lui. Le explică de ce nu le place cailor mirosul de usturoi, ce a păţit vidra care a dorit să aibă ochi albaştri, cum e în pădure când plouă şi care e adevărul despre puii de cuc. […] A primit nota zece pe linie.

Ar fi urmat vacanţa. Divina vacanţă în pădure, cu cai, nu departe de un lac fermecat. Ce putea fi mai frumos? Cărţile de aventuri îi aşteptau: trecuseră de vârsta şi problemele lui Huckleberry Finn, acum urmau cele ale lui Ionuţ Jder, d’Artagnan, David Copperfield. Îi aşteptau romanul-fluviu „Tarzan” (scris de un lord englez al cărui nume nu se putea pronunţa nicicum), „Omul invizibil”, „Gulliver în Ţara Uriaşilor”. Dar şi „Baltagul”, „La Medeleni”, „Fram, ursul polar”.

Ion D. Sîrbu, Dansul ursului

Textul 2

„O probă deosebit de dificilă a fost cea de-a 15-a a concursului hipic de la Varşovia, la care eram înscrişi din oficiu – pentru „Premiul Învingătorilor” – primii trei clasaţi în probele disputate anterior, astfel că la start s-au prezentat cei mai buni călăreţi şi cai care evoluaseră pe parcursul a 12 zile de concurs.

Dintre români au concurat doar doi călăreţi: Toma Tudoran cu calul Rayon de Soleil şi subsemnatul. De partea cealaltă erau majoritatea aşilor germani, francezi şi polonezi.

Lupta se anunţa foarte grea, mai ales că ploua neîntrerupt de cinci zile. Terenul de concurs şi cel de încălzire se transformaseră într-o mlaştină în care picioarele cailor se afundau până peste glezne, iar noroiul lăptos ne stropea, împroşcând totul în jur.

Ajuns la teren, eram convins că juriul concursului va interzice disputarea unei probe atât de grele pe o asemenea pistă desfundată şi pe o ploaie care nu mai contenea.

Călăreţii şi caii stăteau zgribuliţi, care pe unde putea, şi nimeni nu mai era dispus să încalece pe o astfel de vreme.

Deoarece regulamentul nu permitea întreruperea concursului, s-a anunţat la megafoane că, după o prealabilă recunoaştere a parcursului de către participanţi, proba se va disputa în orice condiţii. Nimănui nu-i venea să creadă, dar hotărârea era luată, ceea ce i-a determinat pe mulţi dintre concurenţi să nu participe. […]

Proba începuse şi deja câţiva călăreţi alergaseră, printre ei aflându-se şi Toma Tudoran, care, după un parcurs executat într-un timp excelent şi având doar o dărâmare, avea să se claseze pe locul al treilea (!).

Îmi mai rămăseseră numai zece minute pentru a-mi pregăti calul şi, deşi nu se mai vedea iarba, totulfiind acoperit de apă, […] eram gata de luptă cu… ploaia, noroiul şi obstacolele.

Faptul că, până să intru în concurs, niciun concurent nu terminase proba cu zero puncte penalizarem-a ambiţionat să fac totul spre a realiza ceea ce nimeni nu reuşise până atunci.

Nu cred ca în cei 650 de metri ai parcursului să fi respirat și eu, şi Jolka mai mult de cinci-şase ori în viteza în care am alergat. Cu un simţ extraordinar al obstacolului, Jolka prindea bătăi excelente, strângea picioarele, îşi arcuia şira spinării şi gâtul în timpul săriturilor cum nu m-aş fi aşteptat. În paranteză fie spus, din cauza greutăţii lui, calul se teme de căzăturile care i-ar provoca neplăceri şi, de aceea, pe terenurile alunecoase aleargă şi sare mult mai atent. Spiritul lui de conservare se manifestă cu atât mai puternic, cu cât condiţiile în care este pus să parcurgă un traseu cu obstacole sunt mai grele. De fapt, majoritatea accidentelor pe care le fac caii se produc nu la obstacolele mari, ci la cele mai mici, la care atenţia este mai redusă; de aceea, când un cal a ajuns să participe pe obstacole de categoria grea (1,50 –1,60 metri), nu este recomandabil să fie pus în situația de a mai sări în probele de categorii inferioare.

Revenind la cursa Jolkăi în „Premiul Învingătorilor”, trebuie să spun că în zborul ei peste obstacole nu a atins niciunul, ceea ce m-a plasat până în acel moment pe primul loc. Vă închipuiţi prin ce emoţiiam trecut în continuare, când urmăream din tribună evoluțiile celor care alergau după mine…“

Felix Țopescu, 30 de ani în șa

1. Notează, din textul 1, două cuvinte din câmpul lexical al culorilor. 2 puncte

Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul

2. Disciplinele de examen la care băieții au cele mai bune rezultate sunt – 2 puncte

a) istoria și geografia.

b) matematica și istoria.

c) româna și latina.

d) româna și matematica.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1 – 2 puncte

Școala unde Silvia își susține examenul este

a) „D’Artagnan”.

b) „David Copperfield”.

c) „Domnița Ileana”.

d) „Huckleberry Finn”.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2 – 2 puncte

La concursul de la Varșovia, Toma Tudoran și calul Rayon de Soleil se clasează pe locul

a) întâi.

b) al treilea.

c) al 12-lea.

d) al 15-lea.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te peinformațiile din cele două texte – 6 puncte

Textul 1

Deși studiau pentru examene, copiii aveau și timp de joacă.

Lucian vede, într-un luminiș, un pelican.

Plecarea în Deltă este ultimul eveniment la care participă copiii înainte de examen.

Textul 2

Concursul de la Varșovia a fost anulat din cauza vremii ploioase.

Caii se accidentează mai ușor la obstacolele mici.

Felix Țopescu era sigur de victorie, de îndată ce a finalizat cursa.

6. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Silvia, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență: „povesti la geografie, cu zeci de exemple din vasta ei experienţă, care e deosebirea dintre un pârâu, un râu şi un fluviu, dintre o baltă, un iezer şi un lac, dintre o insulă, o peninsulă şi un istm. Se terminase examenul, ea continua să le povestească doamnelor profesoare cine este Tama, cum de e măgarul Gary un mare filosof şi actor şi cât e de deştept dacă ştii să-l întrebi în limba lui. Le explică de ce nu le place cailor mirosul de usturoi, ce a păţit vidra care a dorit să aibă ochi albaştri, cum e în pădure când plouă şi care e adevărul despre puii de cuc. […] A primit nota zece pe linie.”. – 6 puncte

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. – 6 puncte

8. Crezi că, în condiții dificile, e mai bine să continui sau să renunți la o competiție? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2. – 6 puncte

9. Asociază fragmentul din Dansul ursului de Ion D. Sîrbu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. – 6 puncte

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. – 2 puncte

Conțin diftong ambele cuvinte din seria:

a) „aveau”, „studiu”.

b) „categoria”, „ciocul”.

c) „noroiul”, „evoluțiile”.

d) „seara”, „aproape”.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. – 2 puncte

Există doar cuvinte derivate în seria:

a) „copilărie”, „lăptos”.

b) „descoperi”, „doisprezece”.

c) „despre”, „devreme”.

d) „ursului”, „greutății”.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. – 2 puncte

Sinonimele cuvintelor subliniate în fragmentul „niciun concurent nu terminase proba cu zero puncte penalizare” sunt, în ordine:

a) adversar, nu începuse.

b) câștigător, nu absolvise.

c) competitor, nu încheiase.

d) prieten, nu finalizase.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. – 2 puncte

Există o relație de polisemie între cuvintele subliniate în secvențele din seria:

a) „mai rămânea timp pentru o baie în lac”; Meșterul trebuie să pună faianța în baie.

b) „ cai care evoluaseră pe parcursul a 12 zile”; Profesorii îi evaluaseră pe elevii școlii.

c) „Restul materiilor li s-a părut o simplă formalitate”; „O probă deosebit de dificilă”.

d) „un parcurs executat într-un timp excelent”; „este pus să parcurgă un traseu cu obstacole”.

5. Selectează, din secvențele următoare, trei verbe aflate la timpuri diferite ale modului indicativ, pe care le vei preciza: „Doar toată lumea ştie că pelicanii sunt păsări ale Deltei.” și „Totul a decurs conform aşteptărilor. Profesorii de la colegiu avură răbdarea de a-i examina îndelung pe cei doi băieţi care erau în clasa a patra”. – 6 puncte

6.Alcătuiește un enunț imperativ, în care substantivul „pădure” să fie în cazul dativ (1) și un enunț asertiv în care adjectivul „puternic” să fie nume predicativ (2). – 6 puncte

7. Transcrie propozițiile subordonate din fraza: „Ajuns la teren, eram convins că juriul concursului va interzice disputarea unei probe atât de grele pe o asemenea pistă desfundată şi pe o ploaie care nu maicontenea.”, precizând felul acestora. – 6 puncte

8 Completează enunțul următor cu formele corecte, reprezentând mesajul unui antrenor, adresat unui membru al echipei sale. – 6 puncte

Ca ________ (a fi, conjunctiv, prezent, formă negativă, persoana a II-a, singular) supărat și pentru a nu face _______ (adjectiv pronominal demonstrativ de identitate) greșeli la următoarea competiție, ___ (membru, cazul nominativ, plural, articulat hotărât) echipei ar dori să revezi _______________ (ultim) minute din înregistrarea cursei _______ (întrerupt) din cauza ______ (ploaie, cazul genitiv, singular).

Subiectul al II-lea – 20 de puncte

Scrie, în 80 – 120 de cuvinte, rezumatul textului 1.

Punctajul pentru rezumat se acordă astfel:

conținutul rezumatului – 12 puncte;
redactarea rezumatului–8 puncte (coerența textului–1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct; încadrarea în limita de cuvinte – 1 punct).

Notă! Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care rezumatul are minimum 80 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus“.