Povestea nemțeanului care a obținut în instanță despăgubiri de 150.000 euro după ce s-a infectat cu stafilococul auriu în Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț este și tristă, dar și plină de învățăminte. Bărbatul a fost internat aproape o lună după ce și-a fracturat gamba în urma unui accident rutier din septembrie 2015, timp în care a trecut prin două operații și protezare. Abia când a fost transferat din Ortopedie la Chirurgie plastică, fiindcă făcuse infecție, i s-au făcut analizele specifice și a primit tratament. A fost externat, deși infecția nu cedase și s-a îngrijit acasă, conform recomandărilor medicilor. După aproape doi ani a ajuns la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, unde a fost în cele din urmă tratat. Ca să-l vindece, însă, medicii au fost nevoiți să-i extragă proteza și să-i scurteze cu câțiva centimetri piciorul, în urma unor proceduri succesive ce au durat un an de zile. Omul a rămas cu infirmitate pe tot restul vieții, capacitatea de a munci i-a fost redusă la jumătate. Nu poate fi numită o consolare faptul că a câștigat în instanță 150.000 euro, având în vedere cât a suferit și cum i-a fost schimbată viața. Bărbatul a dat în judecată spitalul din Piatra-Neamț doar pentru a fi despăgubit moral, fără să acuze pe cineva de malpraxis. A vrut daune morale de 800.000 euro, Tribunalul Neamț i-a admis 200.000 euro, iar Curtea de Apel Bacău i-a acordat 150.000 euro, pe care i-a și primit. Dar povestea nu se oprește aici.
Detalii halucinante din actele de spitalizare de la Piatra-Neamț
Pacientul a arătat în detaliu la proces cum a trecut prin calvarul care i-a schimbat viața definitiv și de ce a cerut 800.000 euro. La momentul accidentului avea 36 de ani și muncea în construcții, mai ales în străinătate. A fost internat în spital chiar în ziua accidentului, 13 septembrie 2015, cu „fractură deschisă tip I 1/3 medie gamba stângă cu deplasare. Fractură 1/3 medie radius drept cu deplasare, până pe data 07.10.2015”. A trecut prin două operații, ultima în 17 septembrie și imediat a făcut temperatură 38 grade Celsius. Deși asta ar fi trebuit să trezească medicului suspiciunea de infecție, în loc de analize medicale i s-a „administrat” pacientului un transfer din secția Ortopedie.
Nemțeanul a relatat în instanță amănunte halucinante despre cum a fost îngrijit și transferat: „(…) medicul curant al reclamantului a întocmit un bilet de ieşire din spital/scrisoare medicală în data de 25.09.2015, dată la care pacientul nu a fost în realitate externat din spital, ci a fost mutat de la secţia Ortopedie-Traumatologie într-o altă secție, unde au continuat îngrijirile medicale. Pe data de 07.10.2015 s-au întocmit documentele de externare ale reclamantului din spital, dar medicii i-au recomandat să mai rămână două zile, după care să fie reinternat la secţia Chirurgie plastică din acelaşi spital, ceea ce s-a întâmplat. La data de 09.10.2018 reclamantul a fost reinternat la secţia de chirurgie plastică pentru îngrijiri medicale specifice, ocazie cu care, existând semne de infecţie a operaţiei, s-a dispus la 10.10.2015, orele 10:27, efectuarea de analize prin care, la 13.10.2015, s-a confirmat că reclamantul era infectat cu «numeroşi coci gram pozitivi în diplo şi grămezi intra şi extracelulari», agentul infecţios fiind Staphylococcus aureus”, potrivit portalului instanței.
De reținut că i s-au făcut analize abia când infecția a devenit vizibilă și operația compromisă. A fost externat, deși încă era infectat: „În urma analizelor, reclamantul a continuat tratamentele medicale la pârât (n.n. – SJU Piatra-Neamț) până pe data de 30.10.2015, când a fost externat fără să fi fost vindecat de infecţia nosocomială contractată în spital şi fără recomandarea unui tratament de specialitate al infecţiei nosocomiale. I s-au recomandat îngrijirile din Biletul de ieşire din spital din 30.10.2015 (eronat menţionat 09.10.2015, când de fapt a fost reinternat), precum şi din Scrisoarea medicală din 30.10.2015”.
Alte operații
Nevoit să se îngrijească acasă, bărbatul a constatat că tratamentul recomandat n-a avut efect și în luna decembrie a aflat că n-a scăpat de stafilococul auriu, ba dimpotrivă: „pe 18.12.2015 s-a adresat Laboratorului de ####### Medicale Biomedica din ###### ##### care a confirmat prezenţa agentului infecţios Staphilococcus aureus – tulpina MRSA (meticilino-rezistentă), tulpinile rezistente la oxacilină fiind rezistente la toate cefalosporinele, betalactaminele şi carbapeneme. Majoritatea infecţiilor cu Staphylococcus aureus MRSA se întâlnesc la persoane care au fost internate în spital sau la alte centre de îngrijire medicală (centre de plasament, centre de dializă etc.) și sunt de regulă asociate cu procedurile invazive, cum ar fi operaţiile chirurgicale, intubările, cateterismul, protezele artificiale”.
În cele din urmă a ajuns la Târgu Mureș, în clinica specializată, unde a fost internat în 22 mai 2017 cu diagnosticul „fractură ambe oase gamba stângă operată septic complicată, material osteosinteză prezent, fistulă cutanată cu semne de infecţie, cicatrice postoperatorie cu semne inflamatorii prezente”, fiind consemnat în Biletul de externare din 07.06.2017 că, ”în data de 26.05.2017, examenul bacteriologic evidenţiază Staphylococcus aureus MRSA cultură pură şi iniţiază tratament cu Vancomicină conform antibiogramei.
Bărbatul a continuat tratamentele medicale la spitalul din Târgu Mureş şi „după vindecarea de bacilul intraspitalicesc multirezistent, fiind internat şi în 2018, de la 17.02 la 27.02 şi de la 5.04 la 07.04” pentru alte operații la picior. Odată vindecat, dar cu piciorul mai scurt cu câțiva centrimetri, omul a decis imediat să dea spitalul în judecată.
Cum s-a apărat…
Una din cele mai solide probe în proces a fost expertiza medico-legală. Rezoluția dată de Institutul Național de Medicină Legală Iași a spulberat ideea că infecția intraspitalicească nu s-a produs la Piatra-Neamț. „Curtea reţine faptul că, din cuprinsul concluziilor Raportului de expertiză medico-legală întocmit de Institutul de Medicină Legală #### (…) rezultă faptul că «este probabil ca infecţia nosocomială depistată în decembrie 2015 (Stafilococ auriu MRSA) să fie dobândită pe perioadele de spitalizare ca urmare a caracteristicilor de rezistenţă a germenului identificat şi ca urmare a condiţiilor de risc pe care le-a prezentat pacientul (intervenţii multiple cu protezare cu proteză medicală, aplicarea de grefon, dilacerări de ţesuri)», fiind «puţin probabil ca numitul să fi fost colonizat anterior accidentului cu germenele depistat în decembrie 2015 (Stafilococ auriu MRSA), dat fiind că nu se precizează că anterior accidentului acesta ar fi avut internări recente în diverse unităţi spitaliceşti»”.
Rezoluția INML Iași nu a fost contestată de SJU Piatra-Neamț, care în schimb s-a apărat… cu vorbe. Așa încât Curtea a sancționat spitalul județean, mai ales că au mai existat 5 cazuri similare tot în secția Ortopedie:
„Cu privire la criticile formulate de Spitalul ######## de Urgenţă ###### – ##### referitoare la inexistenta faptei ilicite reţinute de către prima instanţă precum şi reţinerea în mod greşit a legăturii de cauzalitate, Curtea reţine că acestea nu sunt fondate având în vedere următoarele considerente:
(…) în mod corect prima instanţă s-a raportat la prevederile art. 166 din Legea 95/2006, prevederi care consacră obligaţia de luare a măsurilor pentru prevenirea infecțiilor nozocomiale, măsuri care nu se limitează doar la întocmirea programului anual de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale, ci şi implementarea în mod corespunzător a acestor măsuri. Or, în condiţiile în care chiar datele oficiale de raportare evidenţiază existenţa la nivelul Secţiei de Ortopedie SJUPN a unui număr de 5 cazuri de IAAM cu etiologia determinată de Stafilococul auriu MRSA în mod cert, nu s-au îndeplinit corespunzător măsurile de prevenţie ce erau în sarcina pârâtului”, se arată în motivarea sentinței de la Bacău.
… și a pierdut SJU Piatra-Neamț
Cu o apărare șubredă, spitalul județean a chemat alături asigurătorul. Nici Tribunalul Neamț și nici Curtea de Apel Bacău n-au putut salva spitalul fiindcă – atenție! – contractul cu asigurătorul nu prevedea plata daunelor morale. „Astfel, în mod corect (şi intrat în autoritate de lucru judecat în lipsa unei critici) instanţa de apel a indicat faptul că, potrivit art. 4.1. alin. xii) din Condiţiile de asigurare, «Omniasig nu acordă despăgubiri pentru pretenţii de despăgubire rezultate din sau în legătură cu daunele morale». (…) Cu toate acestea, în ipoteza existenţei unei continuităţi în încheierea poliţelor de asigurare, devin incidente prevederile care reglementează perioada de răspundere anterioară (art. 2.16 din Condiţiile generale), respectiv perioada precedentă pentru care Omniasig preia răspunderea pentru daunele produse sau apărute în această perioadă în anumite condiţii. #### la dosar nu s-a făcut dovada existenţei acestei continuităţi (şi a faptului că şi în noile poliţe de asigurare se regăsesc aceleaşi prevederi ca cele din cuprinsul art. 2.16 indicat mai sus) pentru a se putea reţine că asigurătorul trebuia să acorde despăgubire”, potrivit aceleiași surse.
Lovitura de grație/bumerang
Prin urmare, bărbatul a executat silit spitalul, care a reușit să negocieze doar plata în rate. Alexandru Filimon, managerul spitalului județean a declarat că ultima rată a fost achitată în martie 2023. „Noi am solicitat anul trecut, când spitalul a fost executat silit, să fim sprijiniți financiar de Consiliul Județean Neamț. În lipsa unui răspuns, daunele morale au fost plătite din veniturile proprii ale spitalului. Asta înseamnă venituri din chirii, din analize medicale și din alte surse ce pot asigura bani pentru urgențele spitalului”, explică actualul manager.
Ce este și mai interesant este că și actualul contract de asigurare profesională obligatorie este încheiat cam în aceleași condiții. „Din câte cunosc, contractul de asigurare în vigoare este încheiat tot pe suma minimă de 500.000 euro, ceea ce înseamnă clauze minime pentru spital. Cazul acestui pacient este un precedent îngrijorător și prin prisma răspunderii, și ca avertisment pentru personalul medical al spitalului. Cred că este cazul ca sistemul medical să fie revizuit în mod fundamental, atât pentru protejarea pacienților, declararea infecțiilor nosocomiale pentru a se lua măsuri, cât și prin responsabilizarea personalului medical. Aceste procese și daune plătite influențează adresabilitatea spitalului, imaginea personalului și dotările curente. Ca spital județean, noi am intensificat în ultimii doi ani atât controalele interne, cât și măsurile disciplinare pentru a asigura limitarea infecțiilor nosocomiale. Trebuie și să existe colaborare între spitale, Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor și pacienți pentru a se asigura condiții cât mai bune pentru aceștia”.
Drumul prin instanțe încă nu s-a încheiat
Deși banii s-au achitat, procesul încă este pe rol la Înalta Curte de Casație și Justiție, care va judeca recursurile înaintate de pacient și de spital. Cum, rămâne de văzut. Interesant este drumul parcurs în justiție de la momentul în care nemțeanul a decis să dea spitalul în judecată și până a fost despăgubit. Inițial, Tribunalul Neamț și-a declinat competența de soluționare a plângerii civile și cauza a ajuns pe rolul Curții de Apel Bacău. Aici, instanța a decis, în luna martie 2019, că dosarul este de competența Tribunalului Neamț, nu a Judecătoriei Piatra-Neamț sau a altei instanțe. Dosarul s-a întors la Neamț și procesul a avut 16 termene, primul în 23 aprilie 2019. S-a cerut expertiză medico-legală, de la primul termen, s-au cerut lămuriri de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, apoi a venit pandemia. Raportul medico-legal a ajuns la instanță în 2 februarie 2021 și, nefiind contestații din partea Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț, pronunțarea a venit repede, în luna aprilie 2021. A urmat atacarea sentinței, ambele părți fiind nemulțumite: fostul pacient că i-au fost reduse daunele morale de la 800.000 euro, la 200.000 euro, spitalul județean de daune, în principiu și de faptul că tribunalul nu i-a admis solicitarea de a-l face responsabil și bun de plată pe asigurător.
Din luna iunie, când au fost înregistrate apelurile, judecata s-a încheiat în ianuarie 2022, timp în care instanța de la Bacău i-a redus nemțeanului semnificativ taxa de timbru judiciar și i-a permis s-o achite în rate. Imediat ce s-a încheiat procesul la Bacău, bărbatul a cerut în instanță executarea silită a spitalului județean și în aceeași lună, februarie 2022, i-a și admis cererea. În luna iulie, anul trecut, spitalul a contestat executarea silită, iar după vacanța judecătorească instanța a respins acțiunea ca fiind „rămasă fără obiect”.
Cristina IORDACHE