After-school este un cuvânt importat în limba română și în traducere liberă ar însemna la noi un program pentru elevi după cursuri. Pentru ca acesta să se desfășoare în incinta școlilor, în sălile de clasă și cu folosirea utilităților, ar trebui respectate o serie de condiții, nu foarte greu de îndeplinit, dar toate necesită organizare din partea părinților, cadrelor didactice, care să vrea să lucreze după ore, aprobarea școlii și, evident, achitarea unor sume pentru chirii, utilități şi pentru cadrele didactice care lucrează după program. De aici problemele care apar, pentru că presiunea părinților pentru ca acest tip de activitate să existe este foarte mare, ei doresc să poată ține copii într-un cadru organizat până îi pot recupera. Dincolo de dorință mai rămâne cadrul organizatoric, unde reticența de a respecta regulile cum aminteam, inclusiv pentru achitarea prestațiilor cadrelor didactice pe de o parte duce la apariția unor formule aparent legale, acceptate tacit de toți cei implicați. Asemenea activități se desfășoară în aproape toate școlile din orașe și de multe ori au izbucnit scandaluri când cineva devenea nemulțumit, părinte sau cadru didactic. Au existat inițiative private care să preia această activitate, dar costurile erau mult mai mari, așa că majoritatea au renunțat. Concurența era clar neloială, în școli copii rămâneau după ore, nu trebuiau să schimbe locația, erau cu învățătorii cunoscuți, costurile erau mult mai mici și de cele mai multe ori la negru. Acolo există femei de serviciu, portari, utilități, toate la îndemână. Într-un cuvânt, mai multă siguranță. Privită din acest punct de vedere activitatea de after-school arată cum sistemul este depășit de realități și nimeni nu face cu adevărat nimic. Inspectorii numiți politic nu au curaj să ia măsuri și tolerează fenomenul. Directorii, mai ales acolo unde se fac greu clasele, au presiunea cadrelor didactice și a părinților.
Varianta oficială a ISJ Neamț: nu există after-school în Neamț!
În luna martie am întrebat la ISJ Neamț unde există programe after-school în Neamț. Răspunsul a fost sec și direct, ISJ nu a avizat funcționarea niciunui program after-school. Oficial. Pentru că, neoficial, chiar în acest an școlar, un șef din inspectorat atenționa un director neorietat clar politic că poate fi schimbat pentru că există program after-school în școală. Că la alte școli se desfășura fix aceeași activitate, nu era deloc important din moment ce acolo directorii aveau orientarea corectă. Dar să reținem că oficial nu avem în Neamț activități de acest gen. Cum în adresă nu se răspunde la întrebările noastre privind modul legal de organizare a unui program after-school, dacă sunt școli care derulează astfel de activități extrașcolare și dacă sunt școli care implementează programul guvernamental, întrucât sunt părinți nemulțumiți de cum se petrec lucrurile, am revenit la ISJ Neamț. Steluța Postolică, inspector școlar pe activități extrașcolare a punctat ferm că mai mult decât răspunsul oficial primit nu are ce preciza.
Domnia sa a mai adăugat că „pentru un program de după cursuri, părinții se adresează directorului școlii și directorul școlii se adresează ISJ. Noi din partea directorilor nu am primit nici o solicitare de acest gen, pentru program guvernamental. Altele nu sunt!”. Iar la final punctat: detalii privind cum își organizează școlile activitatea de după-amiază sau orice alt tip de activități (…) vă luați informația direct de la directorii din școala respectivă”.
Clarificări nuanțate au venit de la șefa IȘJ Neamț, Florentina Luca-Moise făcând de-această dată lumină în chestiune. „Nu s-a primit nici o sesizare la inspectorat că s-ar desfășura program care să se denumească program after-school, care presupune, bănuiesc, activități cu cadrele didactice, cu progam de masă și alte activități. Ceea ce știu este că în unitățile de învățământ se desfășoară program după orele de curs în baza unor parteneriate prin asociațiile părinților, prin diverse asociații partenere cu unitatea de învățământ. Spre exemplu, dacă o unitate de învățământ are parteneriat cu asociația părinților, unitatea de învățământ organizează activitățile educative împreună cu cadrele didactice și totul ar trebui să se desfășoare prin asociația de părinți sau alte fundații, ong-uri. Nu negăm faptul că știm că sunt activități după programul de școală în foarte multe unități de învățământ, probabil că au contract de închiriere a sălilor, sunt cu plata la zi a utilităților, au licitații pentru catering făcute de asociație sau ong, în nici un caz de doamnele învățătoare sau de directori, au încheiat parteneriat cu asociația, ong, iar dacă elevii servesc masa, cheltuielile se fac doar prin contul asociației, fundației. Pentru astfel de activități nu este nevoie de avizul ISJ, ci doar de acordul unității de învățământ. Încă nu suntem puși la punct cu infrastructura necesară pentru a suplimenta și acoperi programul elevilor”.
Realitatea din teren, la Piatra Neamț, arată că programe gen after-school există și că imaginația pentru ca ele să se desfășoare într-un cadru cât de cât legal este destul de limitată.
Școala 3 – parteneriat cu asociația părinților!
„Noi avem un parteneriat încheiat cu asociația părinților care s-a înființat și am încheiat contract, cadrele didactice care stau cu copiii sunt plătite cu factură, chitanță, copiii primesc mâncare plătită tot de asociație. Am întrebat și la ISJ, mai demult, ni s-a spus că nu avem nevoie de aviz pentru astfel de program. La noi totul este legal”, a declarat directoarea Anișoara Oniciuc.
Mihaela Filimon, președinta asociației părinților a venit cu precizări:. „Am înființat asociația părinților pentru a putea sprijini financiar proiectul după școală al Școlii 3. În niște discuții cu școala, la înscrierea copilului meu în clasa pregătitoare, despre ce ofertă există pentru copii după programul normal de școală, mi s-a spus că nu exista nimic la Școala 3. Am discutat cu doamna directoare despre ce opțiuni ar fi și am ajuns la concluzia că ei ar putea face un proiect de activități după școală, dar s-a identificat problema finanțării. Așa am ajuns să înființăm asociația de părinți, cu bani de la părinții care doresc program după școală. Sunt părinți care au nevoie de soluție pentru copii, fiindcă marea majoritate lucrează până la 4-5 după-amiaza, clase de step-by-step în oraș sunt puține, iar after-school în regim privat sunt câteva, dar au taxe semnificative. În urma discuțiilor cu școala, am găsit un cadru didactic care a pregătit documentația proiectului, care a fost prezentat în consiliul de administrație al școlii și aprobat, noi părinții organizându-ne în asociație cu 5 membri fondatori și trecând prin diligențele necesare în instanță. În toamnă, am discutat cu cadrele didactice interesate să intre în proiect și am primit acordul a 7 învățători, avem 112 copii în 7 grupe, din octombrie am dat drumul la activitate. Asociația a încheiat contracte de prestări de servicii cu cadrele didactice, care au PFA-uri, ca să le putem plăti. Avem contract cu firma de catering care aduce copiilor mâncare zilnic. Părinții plătesc asociația, avem parteneriat încheiat și cu părinții, asociația plătește cadrelor didactice, ca să ne asigurăm că e plătit impozit și totul este legal. Este o taxă lunară accesibilă, plătită de fiecare părinte. Un procent este pentru școală, ei decid cum folosesc, încă nu ne-au cerut, dar înțeleg că vor să facă achiziții de echipamente pentru școală, consumabilele sunt acoperite din taxă, plata cadrelor didactice tot din taxă. Banii se plătesc cadrelor didactice lunar, prin virament bancar, deci totul este transparent, verificabil. Acesta este modul în care am rezolvat situația, pentru ca totul să se desfășoare în mod legal. Din ce am înțeles, programul finanțat guvernamental nu a fost o opțiune la acel moment, dar este prioritate pentru anul următor. Cert este că până la sfârșitul lunii martie școala trebuie să depună un proiect la ISJ ca să intre la finanțare din septembrie. Până atunci, soluția noastră este cea care asigură toate condițiile, cu responsabilități asumate, copiii fac și activități educative, și recreative, și sportive. E mai mult decât să pun banii într-un plic și să-i dau!”.
Școala „Daniela Cuciuc” – remedial la primar
La Școala Gimnazială „Daniela Cuciuc” din Mărăței, al cărei director Mihai Soloan spune categoric din prima nu, semn că tema îi este cunoscută și vine și cu contraargumente. „Nu avem așa ceva. After-school e un termen foarte pretențios. Dacă sunt doamne care fac o oră-două de pregătire suplimentară de program remedial, am văzut, da, după program. Sunt și profesori, nu știu dacă sunt și la primar, n-am stat să văd exact. Dar știu că au fost zile când mi s-a transmis că au rămas în clase o oră, după program. Nu știu (n.n. – dacă la inițiativa doamnelor învățătoare). Eu nu știu să fie activități plătite (n.n. – de părinți, asociație de părinți). Ar trebui să fie cu un program organizat, banii trebuie trecuți prin contabilitate, din câte știu doamna contabil nu mi-a transmis nimic așa ceva! Dar vorbesc cu doamnele învățătoare să-mi spună exact care e situația”.
Fiind proaspăt în funcție, după concursul de directori din 2022, prof. Mihai Soloan și-a luat un răgaz să se informeze, după care a revenit: „Din câte spun colegii, așa cum v-am spus, sunt activități de remediere pentru cei care sunt în risc de abandon sau cu CES, sunt și pentru cei care sunt capabili de performanță. Sunt și pregătiri pentru cei de clasa a VIII-a pentru evaluarea națională, luni este simularea. Nu am cunoștință de activități care să fie plătite. Dacă sunt părinți care au nemulțumiri, eu mi-aș dori să vină să discutăm aici, la școală. Dacă e să aflu ceva, nu pot decât de la părinți”, a fost răspunsul final al conducerii școlii, unul care mulțumește colectivul cadrelor didactice.
Școala 8 – varianta la mica înțelegere
Școala Gimnazială nr. 8 nu contestă că se face ceva după programul de cursuri, dar în nici un caz ceva pe care să-l numească oficial „ after-school”. Cursurile de la două clase au fost mutate în sediul fostei Școli Normale, fiindcă clădirea Şcolii 8 a intrat în reabilitare, și cele două clase sunt și acelea în care copiii rămân după ore. Aici nu s-au întrerupt cursurile nici când inspectorul general Florentina Luca-Moise spunea că nu se poate lucra deoarece este prea frig în clădire. La vremea aceea s-a spus că părinții de la aceste clase nu au vrut să intre în lupta care se dădea între Inspectorat și Primărie și au ales să nu participe la conflict. Atunci, remarcând prezența copiilor după ore, am întrebat un părinte ce se întâmplă. Răspunsul a venit rapid, e after-school. Un reporter a stat de vorbă cu una dintre învățătoare susținând că vrea să-și aducă copilul la after-school și i s-a spus că nu mai este loc.
Răspunsul oficial a venit de la Carmen Gal, directoarea interimară a școlii: „Noi nu avem în școală program after-school. În înțelegere cu părinții, stăm cu copiii de la clasă peste programul lor normal de școală. Uneori stăm până la ora 14:00, alteori până la 15:00, în funcție de cum pot părinții să vină să îi ia acasă. Este ceva benevol și nu participă toate cadrele. Eu, de exemplu, stau cu elevii mei, timp în care ei își fac temele, iar eu corectez ce ar fi trebuit să corectez acasă. Este la latitudinea fiecărui coleg dacă dorește să facă așa ceva, nu ne obligă nimeni. De aceea, sunt clase care au mai mulți elevi, eu am 31, dar sunt și clase la care sunt mai puțini, sunt clase cu 19 elevi“.
Este clar că înțelegerea nu este parafată de vreun contract și totul este, cităm declarația, strict benevol. Nu se vorbește nimic despre bani pentru activitatea benevolă și este greu de crezut că zilnic stau oameni care să lucreze cu copiii fără să primească ceva. Subiectul este unul delicat, cunoscut și ocolit. Ca să nu mai vorbim despre un contract pe utilități.
Tot la fosta Școală Normală s-au mutat și mare parte din elevii de la Școala Gimnazială 5, intrată în reabilitare. Nu se punea problema de stat după ore nici când elevii învățau în școala lor, fiindcă această unitate de învățământ are două clase în progam de step-by-step și problema părinților a fost astfel rezolvată, deși și aici au fost la un moment dat probleme cu ceea ce se numește after-school.
Școala „Elena Cuza” – varianta voluntariatului
La Școala Gimnazială „Elena Cuza” din cartierul Precista nu se fac activități dedicate elevilor care au de recuperat materie. Nici after-school, nuanțează directorul Dumitru Letos, ar fi prea complicat. Dar, totuși, copiii din clasele I-IV rămân la școală după ore.
„Nu este program after-school, acesta implică masă la cantina școlii. Este un proiect For kids, așa se numește, în care cadrele didactice de la primar care au fost solicitate de părinți desfășoară activitate voluntară, prin voluntariat. Asigură activități extrașcolare, ajută elevii la rezolvarea temelor până când părinții vin de la serviciu la 2, la 3, la 4 (n.n. – după-amiază). Venim astfel în întâmpinarea părinților care lucrează, unii sunt fără soluții. În fiecare zi se face și de regulă sunt uniți copiii de la mai multe clase și învățătorii fac prin rotație. Programul funcționează de prin octombrie, părinții sunt mulțumiți, am declarații de la cadrele didactice, fiecare a declarat că lucrează în mod voluntar. Finanțare înseamnă că părinții asigură masa copiilor prin firmă de catering, nu este contract pentru utilizarea sălilor de clasă, nu avem nici un beneficiu. În plus, am întrebat încă de când era domnul inspector Obreja și, atâta timp cât se face cu copiii școlii, că nu vin copii din afară, nu este corect să se plătească chirie. Când facem pregătire pentru concursuri și olimpiade, plătește cineva chirie!? Când facem activități extrașcolare după-amiaza, se plătește chirie!? Nu este firesc”, argumentează directorul Dumitru Letos.
Varianta voluntariatului este una admirabilă, în contextul acestor vremuri și n-ar fi lipsite de interes general niște cursuri despre cum funcționează voluntariatul pe timp de un an de zile. Până la proba contrarie consemnăm răspunsul și bifăm un exemplu de devotament față de copii, părinți, școală, meserie. Dacă chiar așa stau lucrurile.
Școala 2 – doar remedial
În cea mai mare școală din municipiul reședință de județ, Școala Gimnazială nr. 2 se fac doar activități remediale, adică din cele destinate recuperării golurilor din cunoștințele elevilor.
„La noi în școală nu se face nimic de genul after-school. Avem doar activități remediale cu clasa pregătitoare, se stă până la ora 13-14, când vin părinții după copii. Nu se mănâncă în școală, niciodată n-am avut așa ceva. Pentru elevii de gimnaziu avem diverse activități, cluburi se numesc. Dar la ora 15 pleacă și elevii de clasa a VII-a, după ora 15 școala este goală. Știu că tot sunt discuții despre after-school, dar la noi în școală se fac doar activități pentru elevi, inclusiv șah, pregătire cu elevii performanți”, declară Stela Andrei, directoarea școlii 2.
De ce nu funcționează legal after-school în școli?
Răspunsul este foarte simplu, pentru că e mai ușor, mai ieftin și mai profitabil să-l ascunzi sub tot felul de alte denumiri. Varianta cu voluntariatul este sublimă și până la un punct legală, dacă nu se supără vreun părinte nemulțumit. Iar grupurile de discuție dintre părinți sunt pline de exemple despre ce înseamnă voluntariatul. Înțelegem, din declarația explicativă a inspectorului general că ISJ Neamț, care ar trebui să fie nu doar o instituție care schimbă directori și inspectori, care face inspecții și dă note directorilor, ci și o instituție care să îndrume și să consilieze, cunoaște în amănunt cum se face after-school în școli. Și că nu face verificări în acest sens pentru că nu sunt reclamații. Cazul Școlii 3 este clar un model că situațiile au mereu o rezolvare corectă și legală atunci când toată lumea își asumă responsabilități. Dar pentru ce se întâmplă în restul școlilor își asumă cineva ceva?
Cristina IORDACHE