Ce școli a vizitat ministrul Educației la prima sa vizită în Neamț

Traseul, unul neanunțat opiniei publice, pe care l-a parcurs ministrul Educației, Ligia Deca pe parcursul vizitei în premieră în Neamț de vineri, 5 mai, a vizat 3 școli din Roman, Horia și Târgu Neamț.

Informația mai amănunțite despre prezența discretă în Neamț, decisă de ultim moment, a ministrului Educației ne-a parvenit abia astăzi, luni, 8 mai. Inspectorul școlar general adjunct Dana Lăcrămioara Păiuș este cea care s-a ocupat de oficiile de gazdă, ca reprezentant instituțional în teritoriu și care a precizat că doamna ministru a dorit să meargă punctual în anumite școli. După premierea olimpicilor din colegiile cele mai importante ale județului. „Vizita a cuprins Școala Gimnazială „Carmen Sylva” Horia, o școală care implementează programul de combatere a abandonului școlar PNRAS, finanțat cu fonduri europene prin PNRR. La Roman, doamna ministru a mers la Colegiul Tehnic „Petru Poni”, care are un atelier de practică dotat cu sponsorizări prin platforma Narada, o școală unde profesorii ingineri predau cu metode moderne, de secol 21. După-amiază, doamna ministru a mers la Colegiul Tehnic „Ion Creangă” Târgu Neamț. În principiu, aceste vizite au țintit modul cum se aplică PNRAS-ul și învățământul tehnic, dual, pe care dorește să le dezvolte, mai ales că pe reprezentanții colegiilor naționale i-a întâlnit la festivitatea de premiere a olimpicilor din Neamț. Doamna ministru a ascultat problemele și doleanțele reprezentanților școlilor vizitate, și-a notat propunerile, multe din aspecte îi sunt cunoscute și, ceea ce am remarcat, este că în discuții a dat dovadă de o bună stăpânire a termenilor tehnici, este foarte bine informată, semn că multe din chestiuni sunt în atenția dumneaei”, declară Dana Lăcrămioara Păiuș.

Problemele discutate nu reprezintă noutăți pentru agenda ministrului Educației.

S-au ridicat probleme legate de asigurarea unei mese calde pe zi elevilor care învață în mediul rural, ca măsură de prevenire a abandonului, de necesitatea sprijinirii concrete a mediului privat care investește în pregătirea elevilor în meserii și care nu se mai angajează ulterior, prin reglementări legale de genul contractelor de școlarizare din armată. S-a punctat chestiunea privind plata coordonatorilor de programe PNRAS din școli, care de regulă sunt directorii, singurii care nu primesc bani pentru ceea ce fac, dar și de implicarea mai activă a primarilor în viața școlii, cu soluții adecvate la reducerea exodului elevilor spre orașe și finanțarea măcar parțială a unei formule de școală după școală.

Cristina Iordache