Războiul cu Răul, modelul propus de AUR și o sumă de oportunități

Interviu cu senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor

Sunteți autorul unei declarații politice unicat, făcută în Senat, în memoria Părintelui Iustin Pârvu, la împlinirea unui deceniu de la urcarea Sa la Ceruri (vezi aici ). Ați primit ecouri din Neamț, ați primit ecouri din alte părți? Și ce semnifică acest mesaj pentru dumneavoastră?

Sunt ecouri din toată țara. Părintele Iustin a exercitat o fascinație pentru mulți dintre cei care nu erau neapărat în Biserică, dar erau sensibili la acest fenomen religios și la spiritualitatea de tip creștin. Părintele a avut extrem de mulți vrednici ucenici prin mai toate colțurile țării. A ctitorit mănăstiri și în Dobrogea, și în Ardeal, și în Moldova. A făcut centre sociale prin multe locuri și acolo au mers ucenici de-ai lui. Roadele semințelor acestea care au fost semănate de el se văd până azi și se vor vedea probabil și mult după ce noi, cei care i-am fost contemporani, vom fi trecut la cele veșnice. Roadele se înmulțesc pe măsură ce trece timpul și mă bucură foarte mult această realitate. În mulți dintre noi – cei care l-am cunoscut sau care am fost atenți la cuvintele de folos pe care ni le-a dat – Părintele a reușit să sădească ortodoxia adevărată, ortodoxia aceea care este plină de blândețe, de zâmbet, de o faptă bună, de mângâierea aproapelui, de tot ceea ce dă umanitate unei ființe umane. Prin astea suntem noi diferiți de animale, în primul rând: prin conștiință și prin felul în care știm să oferim dragostea în multe forme. Părintele pe astea a accentuat extraordinar de mult și el însuși era un exemplu de dragoste vie, de dragoste trăitoare, de dragoste care cuprindea tot. Uneori acoperea și lucruri sau oameni care nu ar fi meritat să fie atinși de dragostea lui, dar asta-i după judecata unui om păcătos ca mine, nu-i după cum simt și fac de obicei sfinții.

Claudiu Tarziu si Sorin Lavric la mormantul Parintelui Iustin - Războiul cu Răul, modelul propus de AUR și o sumă de oportunități — **Claudiu Târziu și Sorin Lavric, senatori AUR, la mormântul Părintelui Iustin**

Nu pot spune că nu mă așteptam la ecouri, dar nu am făcut-o pentru a crea vreo emoție publică sau pentru a încerca să îmi atrag vreun soi de simpatie vorbind despre un om care este atât de iubit și la atâția ani după ce s-a dus la cele veșnice. S-a dus de-a dreapta Tatălui și, cu siguranță, este numărat cu drepții. E și o datorie morală să mărturisim despre cei care ne-au îndreptat viața, despre cei care ne-au salvat viața. Eu, de altfel, am vorbit despre Părintele Iustin și-ntr-o carte care se cheamă „Cei 13 care m-au salvat” (Edditura ROST, 2018 – n.a.). Părintele este unul dintre aceștia 13 care mi-au arătat drumul drept spre mântuire, un drum al desăvârșirii prin jertfă și prin dragoste. Mi l-au arătat în primul rând prin felul în care au trăit prigoana comunistă, prin felul în care au supraviețuit prigoanei și au ajuns până în zilele noastre să mărturisească, acoperind toată suferința lor cu o imensă bunătate, cu o imensă dragoste și o putere de iertare cum n-am văzut la mulți oameni.

Pentru că ați pomenit prigoana, asistăm astăzi la o adevărată prigoană împotriva AUR?

Nu aș spune chiar așa… Pe lângă ce au trăit cei care au rezistat comunismului, nouă ni se întâmplă lucrurile la un nivel mult, mult mai mic și, mai mult decât atât, greu de comparat. Întâi de toate, pentru că astăzi și vrăjmașul și-a schimbat uneltele. Acum, diavolul – pentru că despre asta e vorba, diavolul și uneltele lui – nu mai încearcă să te forțeze să îi accepți minciuna drept adevăr, ci încearcă să te convingă să accepți prin spălarea creierului, prin distrugerea mentalităților sănătoase, prin cultivarea unei gândiri defecte ce vine din bazele pe care s-a alcătuit, s-a construit această ideologie neomarxistă din care izvorăsc toate relele. Să nu uităm, în continuare noi suntem actanți sau spectatori într-un război între bine și rău, care a început odată cu lumea și se va sfârși odată cu lumea aceasta așa cum o cunoaștem noi. Iar comunismul n-a fost decât o fază a războiului dintre bine și rău, în care răul a reușit să domine o parte din timp și o parte din globul pământesc. Ușor-ușor, a fost pus la colț. Acum revine! Este într-o acțiune revanșardă, dar cu alte mijloace, cum spuneam. Nu mai folosește bâta, cnutul, tortura, ci folosește mijloace ce par mai puțin dure, dar care de fapt sunt mult mai rele. Pe de o parte, folosește un mijloc care se cheamă „corectitudinea politică”, prin care practic sunt marginalizați toți cei care nu au opiniile acceptate de sistem. Pe de altă parte, folosesc minoritățile împotriva majorităților, instigându-le permanent că nu au drepturi și că trebuie să aibă mai multe drepturi, că drepturile lor trebuie să precumpănească asupra drepturilor majorității ș.a.m.d.

Astăzi este un război mai mult cultural-ideologic, decât unul al armelor și al forței brute. Cum spuneam, nu este mai puțin rău – este mai rău, este de o toxicitate maximă și este mai greu să faci față unui astfel de război decât înainte când vedeai dușmanul limpede, îl puteai identifica și te puteai opune dacă aveai curaj. Acum, se întâmplă să ai curaj și să nu identifici corect dușmanul, să nu îți dai seama de mijloacele lui ticăloase de acțiune, să te lași păcălit de minciunile, de toată această vrajă a cuvintelor pe care o folosește. Aici, au lucrat cu o inteligență diabolică, au trecut la o manipulare de limbaj prin care pur și simplu schimbă realitățile sau cel puțin le prezintă într-o variantă falsă, ca și cum ar fi adevărate. Ajungi să te cerți cu prieteni buni, cu oameni sănătoși la cap care au avut aceeași educație ca tine, dar care se lasă înșelați de această vrajă a vorbelor, de alchimia cuvintelor prin care ni se prezintă normalul drept anormal și anormalul drept normal.

Astea nu înseamnă că AUR nu trece printr-o campanie continuă de denigrare din momentul în care a intrat în Parlament. Liderii sau reprezentanții sau oamenii care se fac vizibili din rândurile AUR sunt calomniați, insultați, bălăcăriți, sunt zugrăviți ca și cum ar fi răul absolut. Din acest motiv, mulți dintre militanții și simpatizanții noștri se resimt. Peste 90% dintre cei implicați în acest proiect politic n-au mai făcut politică de partid, n-au fost nici măcar la nivelul conducerii unor organizații neguvernamentale din care să aibă o experiență de organizare, de comunicare publică, de confruntări ideatice și mai puțin ideatice. Oamenilor le vine greu să reziste. Unii abandonează când văd câtă mizerie se varsă în capul nostru, alții se înverșunează și continuă cu și mai mult aplomb. Unii de pe margine se conving de rezistența noastră și ni se alătură, alții continuă să ne privească cu îndoială sau cu scepticism. E ceva firesc.

Oricum, nu vom întruni unanimitate niciodată. Nici noi cum nici alți oameni politici sau alte lucrări omenești de pe lumea asta.

Luat strict ca un proiect, AUR poate fi supus oricând unei analize ample cu puncte tari, puncte slabe, cu oportunități și amenințări. Ținând cont și de ce a adus nou partidul, vă invit la o autoanaliză ofertantă și, acum, întreb doar ce oportunități are AUR și ce oportunități are România prin AUR?

Întâi de toate să vedem ce a realizat AUR. Intrând în Parlament, a tras cortina și a lăsat să se vadă totul din culisele politicii românești, să se vadă intrigile, mașinațiunile, catastrofele organizate, cârdășiile vinovate. Nu e deloc puțin lucru. Noi știam, vedeam, intuiam. Din când în când, se mai ridica un colț de draperie și se zărea câte ceva din mățăria acestei mizerabile lumi politice românești. Nu știam pe de-a-ntregul cum se întâmplă lucrurile, care sunt exact fazele de dezvoltare de la idee până la fapta comisă, la unele dintre cele mai mari atacuri duse împotriva poporului român.

Am să dau exemple, ca să nu vorbesc în abstarct. De pildă, acea lege offshore, prin care am cedat aproape pe nimic exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră unor companii străine. Nu mai spun de ce a însemnat nenorocirea cu „liberalizarea pieței de energie”, care a dat peste cap economia românească și a sărăcit românii într-un hal fără de hal. Multe sunt faptele reprobabile pe care românii au putut să le afle în timp ce se comiteau de la noi, care încercam să le oprim, dar fiind prea puțini numeric în Parlament, nu reușeam. Ceream ajutorul românilor care vedeau și ei ce se întâmplă. De multe ori l-am primit, așa cum a fost atunci când am reușit să blocăm votarea unei legi care instituia certificatul de vaccinare la locul de muncă și care ne-ar fi distrus pe toți. Am scăpat pentru că noi am arătat atunci ce se întâmplă, poporul a reacționat cu furie în stradă, iar politicienii din majoritatea parlamentară s-au speriat și au dat înapoi. Iată, așadar, beneficii ale intrării AUR în Parlament, dar nu sunt toate. Am reușit și am blocat și alte legi la fel de nocive, cum era aceea privind gospodăriile țărănești care ar fi fost limitate în creșterea de animale și păsări.

Pe de altă parte, am dat un nou model politic, de cum se poate face politică pentru români și în interesul românilor. Românii au văzut că dăm soluții, că ele sunt viabile, nu doar teoretice. De ce spun că sunt viabile? Noi, odată ce le-am anunțat și ne-am bătut pentru ele, chiar dacă ne-au fost respinse într-o primă instanță, unele au fost preluate după aceea de majoritate care și-a dat seama că pierde puncte dacă acționează împtriva românilor.

De asemenea, am mai dat un alt exemplu de politică prin parteneriatul unic și nedezmințit dintre un partid politic și cetățenii care l-au trimis în Parlament. Tot timpul am fost în consultare directă cu alegătorii noștri, dar și cu întreg poporul, acolo unde am putut să ajungem la el. Am fost în campanii diverse. „AUR te aude”, de pildă, a fost o campanie prin care am vrut să aflăm problemele mici sau mari ale românilor. Pe urmă, cu o altă campanie la nivel național, am vrut să aflăm ce vor românii de la o guvernare a românilor. A vut bune rezultate, am strâns o seamă de propuneri care se regăsesc în programul de guvernare. Am făcut un program de guvernare – Reconstruim România – pe care îl punem în consultare publică și mergem în fiecare județ și îl prezentăm. Culegem opinii, obiecții, amendamente, propuneri de îmbunătățire. Toată această campanie de consultare publică arată că suntem mereu alături de popor. Așa o arată și manifestațiile noastre de protest din stradă în care am fost singurii care am putut să adunăm zeci de mii de oameni care, într-un glas, să solicite un lucru sau altul sau să protesteze împotriva unor acțiuni guvernamentale ori altele.

Parteneriatul ăsta arată că dacă există oameni politici onești și cu voință, poate să funcționeze o relație productivă și favorabilă românilor între politicieni și societatea civilă reală. De asemenea, activitatea noastră din Parlament, legile propuse, luările noastre de poziție, au dovedit că dacă există voință politică, dacă există onestitate politică, cetățenii pot fi slujiți bine. E un model politic care, să recunoaștem, nu a mai existat. Poate că s-a mai încercat ceva la începutul anilor ‘90, dar au fost proiecte… acoperite de tot felul de „acoperiți”.

Totuși, oportunitățile în clar.

Având în vedere ce am spus până acum, oportunitățile noastre sunt semnificative, chiar foarte mari în sensul în care avem ocazia ca în 2024 să schimbăm nu doar regimul politic, ci și paradigma politicii românești. Dintr-un stat captiv să facem un stat național care să fie al românilor, nu al găștilor de pradă care îl exploatează, îi extrag resursele, inclusiv umane, nu doar bogățiile naturale. Clasă politică hrăpăreață, mincinoasă și rapace, ocupată de politicieni în care românii nu mai cred că pot rezolva ceva, s-o înlocuim cu o clasă politică onestă și dedicată binelui comun.

Nu în ultimul rând, avem posibilitatea enormă și poate șansa unică de a opri acum de-construncția României. A cunoscut toate fazele, de la lichidarea marilor fabrici și uzine românești până la transformarea unei mari părți a poporului român în sclavi ai altora, ai unor state străine cărora le-au crescut veniturile cu munca noastră și cu capacitățile noastre profesionale, intelectuale și de altă natură. Să oprim de-construcția și să începem re-construcția astfel încât România să intre pe un drum de dezvoltare și să poată deveni ceea ce noi ne dorim cu toții: o vatră națională de care să fim mândri, o țară de invidiat care să îi atragă și pe alții, o țară care să îi determine pe mulți dintre românii plecați să se întoarcă pentru că au unde se întoarce.

Astea sunt oportunitățile din viitorul imediat și cred că ele sunt uriașe, nu doar pentru AUR, ci pentru România și pentru români.

Interviu realizat de Viorel COSMA