Buchet de palme de la Suceava

Stațiunea Turistică Bucovina, prima înființată printr-o Organizație de Management a Destinației (OMD), a fost lansată oficial vinerea trecută, la deschiderea Festivalului Internațional de Folclor „Întâlniri Bucovinene” găzduit de Câmpulung Moldovenesc. Artizan al loviturii este Consiliul Județean Suceava, în frunte cu al său președinte Gheorghe Flutur. El același George pe care de-a lungul carierei politico-administrative de relevanță națională nu l-am cruțat pentru alte „minuni” săvârșite, de genul babiloniei naționale născătoare a poreclei „Flutur-Aviarul”, sau a inscripțiilor cu oi pe munți, a obedienției față de Udrea & Băsescu ori a discursului de pomină de la Casa de Cultură a Sindicatelor din Neamț, care debuta cu „Frate, Pinalti!”.

Acum a dat o lovitură strașnică. Toate cele 25 de stațiuni turistice de interes local și național din județ fac parte din Stațiunea Bucovina. Participă și mediul privat, alături de alte instituții. Remarcăm implicarea Camerei de Comerț și a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, plus dorința de a atrage și hergheliile de cai.

Pe fond, există o lege nouă a turismului pe care a valorificat-o repede. Avizul de funcționare al organizației l-au primit pe 17 mai și au trecut la treabă. De înțeles, au valorificat poziția de ministru al Antreprenoriatului și Turismului, deținută de Daniel Cadariu, de loc din Gura Humorului și fost vicepreședinte al CJ Suceava (2008-2012), cu Flutur președinte.

N-au umblat cu prostii pompoase cum e varza de Sarichioi, mai nou vopsită pe un perete de gang din Piatra-Neamț, în care scrie „Hai la Piatra”. Ce treabă avem cu comuna Piatra din Teleorman sau cu satul Piatra, comuna Remeți, județul Maramureș or fi știind „savanții” de la OMD-ul nostru, în frunte cu Alex Filip și cine ni l-a adus pe cap.

Altceva e la Suceava, unde merge perfect „Hai în Bucovina!”. Iar alături de Flutur, în fotografia de mai jos (sursă: newsbucovina.ro), e însăși Luminița Odobescu, ministrul de Externe al României, venită parcă să binecuvânteze extinderea Târgului de Turism Bucovina, nu numai în toată țara, ci și în străinătate. „Ne propunem acțiuni de promovare sub brandul Bucovina care să fie mult mai consistente și mai puternice, atât în județ și în țară, cât și în străinătate. Ne propunem să scoatem în față particularitățile unice ale brandului nostru: tradiții, obiceiuri, natură, patrimoniul cultural religios, mozaicul multietnic și multicultural, zona transfrontalieră, gastronomia, dar mai ales oamenii, cu satele tradiționale, credință, ospitalitatea și multe, multe altele. Creăm circuite turistice pe zone etnofolclorice, rute ale bisericilor și mănăstirilor, rute de turism montan, rute de evenimente culturale, rute de pelerinaj, rute gastronomice, rute cu încărcătură istorică și creăm parteneriate cu autoritățile publice încurajând inițiativa locală. Dezvoltăm în continuare infrastructura de transport rutier, feroviar și aeronautic. În esență, ne propunem ca turiștii să rămână mai multe zile în Bucovina, venind cu o oferta diversificată în care să se regăsească cât mai multe elemente unicate și de noutate. Ne propunem un partener strâns cu mass-media și liderii de opinie locali, naționali și internaționali. Ne propunem inventarierea periodică a impresiilor și sugestiilor din partea turiștilor, tratarea cu maxima seriozitate a observațiilor și a propunerilor acestora”, spunea Flutur în luna mai. Faptele îl susțin.

Piatra-Neamț, ca Piatra-Neamț, adică urbea cu varza, dar nici județul nu se lasă mai prejos și vibrează pe aceeași lungime de undă defectă. Desigur, cu binecunoscutele excepții frumoase din zona Târgu Neamț. Consiliul județean, de pildă, a lipsit cu desăvârșire la ediția de primăvară a Târgului de Turism, ținută în avans, în februarie (vezi aici). Târgul era dedicat explicit „şi zonelor turistice din România prin intermediul: Unităţilor Administrativ Teritoriale, Consiliilor Județene, Primăriior, Asociațiilor de Turism, Oficiilor de Turism”. Ratarea se poate pune comod în cârca lui Ionel Arsene, dar de luni de zile, în scripte, apare că s-ar fi schimbat ceva în linia de comandă a județului. Nu semnalează, însă, că au depășit etapa afacerii cu Porțile Neamțului. Suceava n-are nevoie de porți personalizate. Simți direct când intri în județ.

La Câmpulung Moldovenesc, o sumedenie de primari și alți invitați importanți. Gazdă – primarul local Mihăiță Negură, clientul nostru de la 2018, vara (vezi aici). Relatam atunci cum, pentru festivalul de folclor, pur și simplu a închis timp de trei zile drumul european care trece prin centrul orașului. Subliniam că „în logica ilogică a acestor vremuri, din moment ce nu s-a apucat nimeni să intre cu TIR-ul printre tarabele plantate în drum, iar programele de ştiri nu s-au deschis cu reportaje de la faţa locului, ciudatul liberal de Suceava nu-i exclus să fie convins c-a avut o idee genială”. Ideea, se vede treaba, e gata transformată în obișnuință. La ce grandaoare au avut evenimentele comasate de săptămâna trecută, nu s-a mai reclamat blocajul.

Pe același Negură aveam să îl regăsim, din 2019, ca unul dintre cei șapte primari fondatori ai asociației de răsunet surd pe nume „Moldova se dezvoltă”. Un soi de replică defavorizată la „Alianța Vestului”, unde străluceau figuri de forță: primarii Gheorghe Ciuhandu (Timișoara), Ghiță Falcă (Arad), Emil Boc (Cluj), cu Ilie Bolojan (Oradea) în frunte. Între cei 7 moldoveni, doi nemțeni, Lucian Micu de la Roman și Dragoș Chitic de la Piatra-Neamț. Prin 2022, mesagerulneamt.ro (vezi aici) constata că avem de a face cu Cooperativa „Asocierea-n zadar”, în realitate un sac de colectat sume nesimțite din cotizațiile localităților membre. La fel ca în 2022, asigurările fotului primar Chitic din 2019 răsună cu jale: „Obiectivul principal al asociației este dezvoltarea regiunii Moldovei și implicit a comunităților locale pe care le reprezentăm pentru creșterea calității vieții cetățenilor și reducerea decalajelor existente în prezent, în raport cu alte regiuni. O sursă importantă de fonduri pe care le avem în vedere este reprezentată de următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene 2021-2027, pentru care ne vom zbate să fie incluse programe de finanțare dedicate structurilor asociative”.

Asta nu i-a împiedicat pe suceveni să își vadă de treabă la ei acasă. Cum ar veni, Micu și Chitic au intrat în negură, nu la Negură… Amănunte despre stațiunea lansată vineri, despre festival și târg găsiți aici, aici, aici și aici.

Alte amănunte ieșite din comunul nemțean despre mersul treburilor în Suceava le-a oferit direct preșdintele Flutur, sâmbătă, 22 iulie. Preluăm exact cuvintele sale, ca să nu avem discuții sau riposte prost direcționate din partea întunericimilor vechi și noi din Consiliul Județean Neamț:

„S-a finalizat Programul “Anghel Saligny” pentru drumuri și apă-canal pentru județul Suceava.

Un program de peste 330 milioane de euro, la capitolul drumuri, apă și canalizare.

Au fost aprobate 148 de proiecte, din care 116 pentru comune, 15 pentru orașe, 11 pentru municipii și 6 pentru Consiliul Județean.

Din cele 330 milioane de euro, circa 190 milioane de euro sunt destinate proiectelor pentru drumuri, însemnând circa 550 km drumuri județene și comunale.

Reamintim că județul Suceava are în evidență 1383 km de drumuri comunale clasate.

De asemenea, s-au aprobat 54 proiecte pentru apă și canalizare, 140 milioane de euro, care ar urma să deservească peste 200.000 de locuitori.

Acest program este cel mai mare program de modernizare a infrastructurii de bază a județului Suceava din ultimii ani și care, în următorii 3-4 ani, va face ca județul Suceava să aibă cea mai mare parte a rețelei de drumuri modernizată și majoritatea populației racordată la rețelele de apă și canalizare.

Acest lucru înseamnă confort, înseamnă civilizație”.

Nu e tot. Mai sunt „270 milioane de euro pentru aducțiunea de gaz metan (în 37 de localități deja este aprobat programul) urmând ca pentru alte 10-15 localități să se aprobe în perioada următoare”. După care vine… definitivarea buchetului de palme politico-administrative de la Suceava și care nu răsună încă în captele reunite ale ăstora din Uniunea Județeană a Cooperativelor Politice care ne-a înhățat județul. Zice Flutur: „Să nu uităm că este în curs de derulare Proiectul de apă-canal de 236 milioane de euro finanțat din fonduri europene, proiect în care am fost implicați și care cuprinde 14 localități și unde, în unele, au început lucrările”. La ei se poate. La Neamț, nu e cazul. Cu toate acestea, există cu certitudine cel puțin un capitol combinat la care îi depășim net pe suceveni, la tupeul și fudulia conducătorilor.

Viorel COSMA

Parteneri

Mesagerul Bacău Pompierii de la ISU Bacău, vicecampioni naționali! Performanță istorică și șapte podiumuri cucerite ZCH Cum citești corect detaliile unei polițe și eviți surprizele neplăcute NewsEdge De ce lipsește Ucraina de la cea mai mare paradă militară din Polonia. Cum au evoluat tensiunile dintre Varșovia și Kiev BusinessEdge Producția industrială a scăzut cu 3,5% în primul trimestru. Industria prelucrătoare a înregistrat cel mai mare declin