Închisoare cu suspendare pentru fals intelectual

Un ofițer din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Neamț a fost condamnat penal, fiind găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii de fals intelectual. Decizia magistraților din cadrul Judecătoriei Piatra Neamț nu este definitivă și a fost deja contestată de acuzat, Drăgușanu Florin Ion, iar cauza se află pe rolul Curții de Apel Bacău. În cazul în care instanța de apel va menține dispozițiile Judecătoriei Piatra Neamț, ofițerul va fi nevoit să părăsească sistemul cu obrazul pătat. Judecătorii pietreni au motivat hotărârea de condamnare, au arătat cum au avut loc faptele și cum s-a ajuns la aplicarea unei sancțiuni de un an și 6 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere.

Inițial au fost doi acuzați: ofițerul de poliție și un polițist local

Cauza ce a fost instrumentată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț a avut în vizor doi suspecți, ofițerul de poliție, de 49 de ani, dar și un polițist local de 41 de ani, acesta din urmă fiind cercetat pentru complicitate la fals intelectual. Totul a fost scos la iveală de ofițerul de poliție aflat la comanda Poliței Roznov. Conform actelor de urmărire penală, pe 14 iulie 2020, prin natura atribuțiilor de serviciu, acesta a avut de verificat mai multe documente ce vizau realizarea procedurii de afișare a unor procese verbale de constatare a unor contravenții. Atunci șeful Poliției Roznov a avut suspiciuni legate de corectitudinea procedurii, după ce a constatat o serie de nereguli. Mai multe astfel de procese verbale de comunicare a sancțiunilor contravenționale nu aveau număr de înregistrare din data la care se presupunea că s-a făcut comunicarea, ci aveau înscris numărul de înregistrare al lucrării cu caracter general. În plus, toate erau scrise cu aceeași nuanță de pix. Mai apoi, în toate documentele suspicionate a nu fi în regulă era trecut același martor asistent, polițistul local mai sus amintit. În perioada respectivă, acesta efectua serviciul de patrulare împreună cu agenții de ordine publică din cadrul Poliției Roznov. Toate procesele verbale pentru care șeful Poliției Roznov a avut îndoieli fuseseră întocmite în perioada mai-iunie 2020. Acesta a făcut și fotocopii ale registrului de organizare a dispozitivului de siguranţă publică şi patrulare, reliefând semnătura polițistului local cu indicarea unei diferenţe vizibile între aceasta şi cea consemnată în cele şase procese-verbale întocmite de către polițistul din subordinea sa. La finalul anchetei, procurorii l-au trimis în judecată doar pe polițistul Drăgușanu și au dispus renunțarea la urmărirea penală în cazul polițistului local.

Judecătorii au apreciat că polițistul are o atitudine nesinceră

Magistrații au analizat și au constatat că era vorba de adrese emise de diferite organe de poliție prin care se solicitase afișarea/comunicarea unor procese verbale de constatare a contravențiilor la adresa de domiciliu a celor sancționați. Practic, polițistul și un martor asistent ar fi trebuit să ducă actele la domiciliile celor amendați. Iar în cazul documentelor suspicionate a fi măsluite, martorul asistent era același polițist local. La audieri acesta a susținut că lucrează de multe ori în echipă cu lucrătorii Poliției Roznov și că polițistul Drăgușanu l-a solicitat să participe la activități de comunicare/afișare a unor procese verbale de constatare a unor contravenții, inclusiv în 2020, dar că nu reține în câte cazuri s-a întâmplat acest lucru și ce persoane erau vizate. Când i-au fost prezentate actele, și-a amintit brusc și a arătat că a fost sigur cu polițistul doar la o adresă, iar apoi au convenit ca doar omul legii să meargă efectiv, fără ca el să participe fizic, deoarece în zilele respective era de serviciu și nu putea să plece de la locul de muncă.

”În plus, (…) a declarat că agentul de poliţie (…) l-a asigurat de faptul că va îndeplini procedura de afişare în toate cele cinci cazuri (privind pe numiţii (…), (…) și (…)), dar nu poate garanta sau demonstra în vreun fel că activitatea a fost şi realizată efectiv. De asemenea, (…) a declarat şi argumentat faptul că semnătura consemnată pe cele şase procese-verbale de realizare a procedurii de citare, susmenţionate, la rubrica martor asistent, îi aparţine, confirmând fără niciun dubiu acest aspect”, se arată în hotărârea judecătorilor pietreni.

Au fost audiați și contravenienții care trebuiau înștiințați, iar aceștia au susținut că nu au găsit procesele verbale afișate în nici un fel la domiciliu, nici în ușă, poartă, gard sau cutie poștală. Cercetările nu au putut stabili dacă procesele verbale de constatare a contravențiilor au fost afișate în vreun fel la sediul Primăriei Roznov. În ce-l privește pe polițistul Drăgușanu, acesta nu a recunoscut faptele reținute în sarcina sa nici la urmărirea penală și nici în cadrul cercetării judecătorești, magistrații apreciindu-l ca ”având o atitudine nesinceră”.

Susțineri contradictorii

Practic, în cadrul anchetei ce a avut loc în timpul urmăririi penale omul legii a declarat că la adresele respective s-a deplasat de mai multe ori, fie cu poliţistul local, fie cu agentul de poliţie cu care era de serviciu la data respectivă. Cu toate acestea, nu a consemnat în cadrul respectivelor procese-verbale de afişare de câte ori a mers la fiecare adresă. După ce a mers cu ultima ocazie la fiecare din locuințele vizate, a întocmit la aceeaşi dată procesul-verbal privind realizarea procedurii de afişare la sediul Poliţiei oraşului Roznov.

A menționat că ”îşi aminteşte că s-a deplasat cu (…) cu ultima ocazie, la fiecare din adresele menţionate în cauză, iar procesele-verbale întocmite i le dădea numitului (…) să le semneze, ori în ziua întocmirii, ori a doua zi. Totodată, a precizat că s-a deplasat de 5 ori cu (…) la adresele mai sus menţionate, la date diferite, cu autoturismul acestuia de serviciu, iar datele consemnate pe procesele-verbale de afişare ca fiind datele de întocmire a proceselor verbale, erau ultimele date la care s-a deplasat la adresele în cauză”, se arată în documentul citat.

El şi-a recunoscut scrisul şi semnătura de la rubricile “Întocmit” şi “Semnătura agentului”. În fața judecătorilor și-a reconsiderat poziția și a susținut că la vreo 4 adrese ar fi mers de 2-3 ori însoțit de colegi care așteptau în mașină, doar el verificând efectiv dacă cei căutați erau acasă. Totuși, nu a putut preciza numele colegilor cu care a mers în teren. La final, magistrații au ajuns la concluzia că afirmațiile polițistului sunt contrazise de ansamblul probator.

”Instanţa concluzionează că probele analizate anterior conduc spre concluzia că faptele reţinute în sarcina inculpatului (…) există, constituie infracţiune, care a fost săvârşită de inculpat cu vinovăţia prevăzută de lege, urmând a fi atrasă răspunderea penală a inculpatului”, conform instanței.

Fals intelectual în formă continuată

Astfel, s-a apreciat că infracțiunea săvârșită de polițist este fals intelectual în formă continuată, fiind vorba de 5 fapte, iar legea penală în vigoare stabilește o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani. Completul a stabilit că fapta pentru care a fost judecat polițistul are un grad ridicat de pericol social pentru ordinea publică, dar magistrații au luat în considerare și faptul că, prin atitudinea sa, omul legii a afectat încrederea societății în activitatea polițiștilor. Practic el a fost dat în vileag datorită vigilenței șefului Poliției Roznov. Dacă acesta nu ar fi fost suficient de atent, comportamentul subordonatului ar fi rămas nesancționat.

”În aceste condiţii, având în vedere şi poziţia de nerecunoaştere a faptelor, instanţa va aplica inculpatului pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, în formă continuată, pedeapsă mai ridicată decât minimul legal, dată fiind forma continuată a infracţiunii, apreciind-o ca fiind proporţională cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi just individualizată în raport cu toate circumstanţele cauzei, stabilirea şi aplicarea ei fiind necesară pentru a-l determina pe inculpat să conştientizeze importanţa respectării dispoziţiilor legale şi posibilele consecinţe negative ale comportamentului său”, au apreciat judecătorii.

S-a dispus suspendarea sub supraveghere pe un termen de 2 ani. Polițistul are de îndeplinit mai multe obligații printre care cea de a frecventa un program de reintegrare socială și de a presta 70 de zile de muncă în folosul comunității. (G.S.)