Opinia mesagerului / Ghilotine. Nu bat, nu troncăne

În finalul editorialului de săptămâna trecută semnalam absența vreunei referiri, cât de cât, la soarta celor din instituțiile ce ar fi trebuit să‐i ocrotească. Nimic. Pesemne nu le‐a venit rândul. Ce‐i drept, peștele de la cap se împute și de la coadă se mănâncă, astfel că tocmai s‐a terminat festivalul național al demisiilor. Dintr‐un total de trei, la nivel de executiv, doar două au fost cu finalizare, cea de a treia urmând a se juca dacă societatea civilă nu se va fi săturat de căutat țapi ispășitori pentru o stare de fapte ce nu are un vinovat explicitat în modul, ci o vină colectivă care se întinde de la conștiința celor din proximitatea asistaților, până la deciziile aburcaților din vârful lanțului trofic. Realitatea dură este că existența unor astfel de fapte
pătează nu doar obrazul celor aflați azi la butoane, cât mai ales pe al tuturor ce sau perindat prin Palatul Victoria, chiar și cu sarcina tembelă de a da muștele afară.

La drept vorbind, mă lasă rece demisiile celor doi miniștri. Ei sunt meteorici. Semnează și pleacă. Vin alții mai breji. Teoretic. Dar cei ce sunt sub ei rămân. Că‐s politic, că‐s prin concurs, stau pitiți și așteaptă momentul pentru a-și face mendrele. Evident, personale. Numai că sunt aspecte ce nu se strigă. Suspect, aș zice. Rețineți că cei aflați în ocrotirea unor astfel de centre contribuie cu pensia lor. Mare, mică, nu contează.
Plătesc. Unde se duc banii lor? Am văzut. Dame, cazinouri, lăutari. Domnul Pandele ne tot spune că jumătatea sa este foarte bolnavă și că face eforturi imense pentru a sluji patria și poporul, dar nu scoate o silabă referitoare la cunoștințele cel puțin dubioase ale acesteia, în contextul unor sume vehiculate și de la stat și de la cei asistați. În accepția domniei sale, ar trebui s‐o lăsăm mai moale cu demisia că doamna Firea nici nu știți câte are de făcut. Să nu dai cu crucea peste astfel de indivizi care duc România în urmă cu un secol înseamnă că ori ești plătit, ori ești inconștient, despre partea a doua sunt probe certe că nu. Așa că…

S‐a bășicat Ciolacu și a trimis dobermanii în control. Ce au sancționat? Prize defecte, tencuieli căzute,
hârțogăieli, avize ISU lipsă etc. Dar n‐am auzit despre vreun abuz, despre rele tratamente, despre alți inși de teapa celor protejați de Firea și compania. Nimic. Bătrânii sunt fericiți, nu pun probleme, deci pot fi ignorați și prin ordin de zi pe unitate, ca să nu încarce vreo foaie de parcurs europenească și să ne fi trezit de cealaltă parte a gardului liberei circulații. Cine crede că un control, fie el și al premierului este făcut să ardă, mă
tem că se înșeală. Unde‐s interviurile cu cei asistați, care ar trebui nu numai logic, ci și moral să se exprime referitor la calitatea serviciilor. Nu‐s. S‐a dus vreo presă să completeze acest neajuns? Nu. Spre surprinderea multora, calitatea asistenței sociale nu stă în hârtii, donații ori poze. Starea lucrurilor de la firul ierbii este barometrul unui serviciu bine făcut, cum ne tot aburea la fel de bine făcutul de la Cotroceni. A gustat cineva din ciorba lungă până la genuchi și limpede ca să vezi anul fabricației vasului în care‐i pusă?
A mușcat cineva o felie de pâine doldora de vechime pe vreun raft prăfuit?

Și noi vrem vinovați. Sânge pe pereți. Execuții. Ghilotine! Uitați‐vă în oglindă. Mâine poimâine aveți șanse s‐ajungeți obiectul muncii unor monștri de talia celor dosiți atâta vreme de Firea și mulți ca ea. Cine ar fi
vinovat? Pe mai încolo.

GD Patraucean

FOTO: Ştirile Pro TV