Dosarul ATI readuce în prim-plan marea crimă COVID din Neamț

La cum merg anchetele în cauze răsunătoare din județul Neamț sau care au legătură cu jupânii județului, e rezonabil să bănuiești că și dacă s-ar prăbuși barajul de Bicaz, dosarul va fi tergiversat până la cufundarea în mușamalizare. Vestea minunată e că barajul nu cade. Și nici nu va fi demolat. Never, ever, pe înțelesul ong-iștilor incomodați de limba română și devotați emanațiilor de genul Green Deal, împreună cu tot corpul bruxellopaților.

Natural, ajungi să te miri cum și prin ce minune Ionel Arsene a fost tulburat cu o condamnare de-a trebuit să-și mute urgent fizicul în Italia. Până-n ziua când lui Giovanni, fostul Gion, i se vor cere public scuze afectuoase și pătrunzătoare pentru deranj, nu vă faceți griji, există suficiente date din care rezultă că distanța nu reprezintă un impediment pentru controlarea și/sau influențarea anumitor fapte și întâmplări din județ.

Pe tarlalele tactice cu anchete ofilite, putrezite sau îngropate, după caz, apărătorii constituționali ai poporului și statului nu-s în stare să lămurească măcar dosarul pârlitului de trăsnet de la Turnul Clopotniță al Bisericii Sfântul Ioan Domnesc. De jaful cu spitalul de campanie de la Lețcani nu se mai suflă o semivirgulă. Podul de la Luțca?… Serios, a fost vreun pod acolo? În schimb, oarece informații neașteptate au început a fi vărsate în legătură cu explozia și incendiul (oficial și pe scurt, doar incendiul – n.a.) de la secția ATI a Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț din 14 noiembrie 2020.

După ani de anchetă cu fentă, s-a ajuns fix la ce se știa de la bun început: dezastrul a fost generat de o candelă lăsată aprinsă la căpătâiul cuiva. Bidineaua timpului a șters fantasmagoriile otrăvite debitate de un regretat chirurg de elită, dr. Iosif Koseghi, imediat după nenorocirea încheiată cu un total de 15 victime. Doctorul avea viziuni, preluate apoi de ministrul Nelu Tătaru de la Sănătate, cu un injectomat (seringă automată) de la care ar fi pornit totul. Neavând minime cunoștințe profesionale despre dispozitivele care funcționează cu curenți mici și scurtcircuite, fostul șef al Colegiului Medicilor mai bine verifica dacă amărâții de la ATI nu erau cumva încuiați în saloane și, mai ales, pe unde umbla și ce griji reale avea medicul de gardă, primul responsabil cu ce se întâmplă pe secție, în tura lui. Doctorul Cătălin Denciu, proclamat erou peste noapte (pe motiv de intervenție soldată cu arsuri severe) și făcut Cetățean de onoare în viteză (mai mult pentru capacitarea emoției publice și o cinică impresie artistică electorală), își vede acum de propriile suferințe, dar a rămas dator cu multe-multe explicații.

Ulterior, nu s-a manifestat o umbră de interes operativ responsabil, nici pentru scoaterea de sub sechestrul prelungit a saloanelor, instituit sub supervizarea procurorului Marius Iacob (zis Elodiu), nici pentru a confirma oficial schema criminală prin care SJU și sănătatea nemțenilor au fost distruse cu premeditare. S-a scris și am scris (degeaba) pe larg despre demersurile istorice din luna mai 2020, susținute de managerul interimar de atunci, dr. Silviu Verzea. Invocând încetarea stării de urgență pe 15 mai, pe 26 ale lunii a solicitat clarificări ministerului, căci spitalul fusese „distribuit” politic ca suport-COVID.

Iată un pasaj edificator: „Vă rugăm să ne precizaţi dacă în spital pot fi internaţi şi trataţi şi pacienţi la care nu există suspiciunea infecţiei cu Covid-19 şi care nu sunt confirmaţi pentru aceasta. Concret, fiind un spital judeţean care asigură asistenţa medicală în aproape toate specialităţile, suntem confruntaţi cu solicitări multiple din partea pacienţilor cu afecţiuni cronice care au fost până acum amânaţi, a căror stare s-a agravat. Vă rugăm de asemenea, să ne precizaţi în ce condiţii se poate desfăşura activitatea în cadrul Ambulatoriului Integrat de Specialitate, existând şi aici numeroase solicitări”.

Direcţia Generală de Asistenţă Medicală şi Sănătate Publică din minister i-a reconfirmat de unde se trage crima premergătoare dezastrului de la ATI: Ordinul ministrului sănătăţii nr. 555/2020 din 3 aprilie spunea explicit, preluând ad-literam din Ordinul 533 din 29 martie, că „se recomandă ca spitalele de suport să nu fie reprezentate de spitalele importante de urgenţă din zonă, care pot asigura asistenţa medicală pentru celelalte urgenţe medico-chirurgicale”. Socotelile erau tare bine cunoscute: pe 31 martie 2020, ministerul clarificase că „spitalele de suport desemnate reprezintă unităţi sanitare fără importanţă de urgenţă”. Ceea ce era de fapt în deplin acord cu Planul strategic privind creșterea etapizată a capacității de răspuns a spitalelor din România la epidemia de Covid-19, elaborat de Task Force al Ministerului Sănătății în perioada 20 ianuarie-25 martie, prezentat de fostul ministru Victor Costache. De acolo rezulta când abia, în faza 3, urmau să intre în luptă spitalele judeţene de urgenţă.

Faza 31 - Dosarul ATI readuce în prim-plan marea crimă COVID din Neamț — Faza 3 din planul corect

Asasinarea județului s-a făcut fără scrupule. Sucirea de la încadrarea inițială a Spitalului municipal din Roman ca spital-suport COVID s-a făcut peste noapte. Nu sub semnătura ministrului Victor Costache, ci a secretarului de Stat Horațiu Moldovan, altfel un eminent profesionist în chirurgia inimii. Se știe cine, cum și când a intervenit politic din partea Grupului de la Roman.

Ghinionul maxim începe însă să lucreze! Pe coada anchetei ATI, înainte de teribil de întârziata eliberare a saloanelor spre repunere în funcțiune, am descoperit un interes… interesant din partea procurorilor. Primul semnal public că s-au prins că originea-originii datează din toamna lui 2021. Un fragment dintr-un comunicat oficial, care privește o serie de șase manageri interimari succesivi, a fost prematur uitat:

„Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în exercitarea atribuţiilor de manageri interimari ai Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, în perioada 31.03.2020-17.11.2020, în contextul epidemiei COVID 19 şi declarării unităţii sanitare ca unitate suport COVID, ar fi organizat impropriu activitatea specifică la nivelul spitalului prin aceea că nu ar fi realizat o revizuire a riscurilor privind securitatea şi sănătatea în muncă, urmare a schimbării condiţiilor de muncă, produsă la nominalizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ în categoria spitalelor suport COVID 19.

Această schimbare a inclus adoptarea unei terapii care presupune creşterea cantităţii de oxigen administrată pacienţilor COVID 19, implicit creşterea concentraţiei de oxigen în atmosfera încăperilor unde sunt trataţi aceşti bolnavi. Suspecții nu ar fi stabilit măsuri de prevenire care să asigure securitatea şi sănătatea la Secţia ATI în noile condiţii, cu consecința incendierii salonului 240 ATI care a avut ca urmări moartea a 9 pacienți, vătămarea corporală a unui medic și a unei asistente medicale, degradarea salonului, distrugerea instalațiilor de fluide medicale, aer comprimat și electrică, a echipamentelor de ventilație mecanică, precum și a altor echipamente medicale”.

Publicul larg, probabil, cu greu își amintește numelor celorlalți cinci manageri-protagoniști, în afară de dr. Verzea, care ați (re)văzut mai sus că n-a stat degeaba: Toader Mocanu, dr. Florin Apostoae, dr. Daniela Marcoci, Marius Ghineț, Lucian Micu.

Acel comunicat amintește printre altele și de dr. Liviu Ungureanu, șeful secției ATI la momentul incendiului „care nu ar fi luat măsuri de procedurare a unor activități apte să conducă la o ventilaţie în saloanele ATI, care să asigure securitatea în muncă şi sănătatea personalului medical şi a pacienţilor”.

Anterior acestui comunicat, apăruse un altul în care erau înșirate cercetări la fața locului, expertize, audieri, percheziții, verificări etc.

Noutatea bine temperată și temporizată datează din primăvara lui 2023. Anchetatorii, în baza unei ordonanțe din 9 martie, au început a trimite adrese concentrate pe crima COVID. Să vedeți conexiuni. Documentele interceptate sunt reale, au sursă certă și n-au decât să facă scandal cei vizați și/sau implicați. Figurile alea cu confidențialitatea cercetărilor nu țin niciodată în fața interesului public uriaș. Motiv pentru care am selectat anume câteva pasaje lămuritoare din ce i s-a solicitat prefectului Adrian Niță, sub presiunea timpului de răspuns:

Documente în baza cărora a fost acordat avizul pentru desemnarea Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț ca suport Covid, în condițiile în care se cunoștea că, anterior, la nivelul spitalului au fost identificate și constatate o serie de nereguli și neconformități care puneau în pericol atât viața și sănătatea angajaților spitalului, cât și viața și sănătatea pacienților;
Demersurile efectuate, măsurile dispuse și efectuate pornind de la constatări ale unor multiple nereguli potențial generatoare de situații de urgență sau dezastre. Procesul verbal e cunoscut din 10 ianuarie 2019 (!), la fel și comisia.

Pag B - Dosarul ATI readuce în prim-plan marea crimă COVID din Neamț — Niște „urme” (1)

Măsurile punctuale dispuse, în anii 2019 și 2020, pentru (…) remedierea deficienețelor și reducerea semnificativă a riscurilor pe pavilionul Chirurgical unde funcționa ATI. Procesul verbal e cel din 10 ianuarie 2019, unde scria de generarea de situații de urgență și dezastre. Ce nu se potrivește din cifre sau exprimare în legătură cu Inspecția de Stat în Construcții s-o fi lămurit pe undeva, între timp.
Dacă anterior datei de 31 martie 2020, adică înainte de aruncarea SJU ca spital suport-COVID și crima împotriva sănătății nemțenilor, a fost convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru reducerea și/sau eliminarea riscurilor constatate. Evident, dacă s-a stabilit ceva, care au fost măsurile?
Luând în considerare constatările din ianuarie 2019, se vrea a se afla motivele pentru care a fost emis avizul pentru desemnarea SJU Piatra-Neamț ca spital suport-COVID, deși o astfel de desemnare conducea la agravarea riscurilor identificate în funcționarea în special a Secției ATI.
Pentru a nu mai lăsa loc de întors, se cere explicit o anume adresă (nr. 5642/9 aprilie 2020) înaintată Ministerului Sănătății, precum și a documentației care a stat la baza emiterii acestei adrese. Oare ce scrie în adresă?

Pag 21 - Dosarul ATI readuce în prim-plan marea crimă COVID din Neamț — Niște „urme” (2)

În aceste condiții, chiar nu mai există cale de întors pentru toți oficialii de la acea vreme. Așa cum scriam atunci, sănătate județului a fost sacrificată în favoarea Grupului de la Roman din cadrul U.J.C.P. (Uniunii Județene a Cooperativelor Politice). Grupul nu are hotare de partid și asta se știe demult. Așa cum nu are nici cel de la Târgu-Neamț sau cum nu avea, când exista ca forță politică dominantă în județ cel de la Piatra Neamț. Grupul de la Roman a fost și subiect de investigații nițel mai rafinate încă din anii ’90, spre disperarea unuia ca Radu Alexandru Timofte. În speța de față, se vede încă o dată cum Ionel Arsene nu a apărat spitalul ce ține de Consiliul Județean, nu și-a apărat județul, n-a mișcat în fața grupării romașcane.

Pentru a descuraja din start tentația unor presiuni necuviincioase, avem încă o surpriză. Pe site-ul oficial Prefecturii (nt.prefectura.mai.gov.ro), cea mai veche Hotărâre a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență e din 16 ianuarie 2020. Printr-o minune, am recuperat un capăt dintr-o hotărâre ce pare din 2019 (vezi facsimil din Hotărârea ascunsă). E despre măsuri „pentru punerea în siguranță a pacienților, personalului medical și celui auxiliar, precum și a actului medical ce se desfășoară în Spitalul județean de urgență Piatra Neamț”.

Captura din HCJSU 20191 - Dosarul ATI readuce în prim-plan marea crimă COVID din Neamț — Fragment din hotărârea ascunsă

În lipsa amănuntelor privind măsurile, e suficient de subliniat în acest moment ce se recunoștea atunci din punct de vedere al securității la incendiu și al neconformității instalațiilor: neasigurarea gabaritului căilor de evacuare; instalațiile de detectare, semnalizare și alertare în caz de incendiu, acolo unde există, nu sunt în stare de funcționare la parametrii proiectați; încăperile în care se impune o supraveghere a persoanelor în timpul nopții nu sunt echipate cu iluminat de securitate pentru veghe; nu există sisteme de alarmare acustică eficiente pentru evacuarea pacienților și a personalului spitalului, pentru fiecare construcție/secție/ nivel, cu excepția etajelor IV și V din Pavilionul chirurgical.

Saloanele ATI nu se aflau la acele etaje aparent norocoase. De aceea, o declarație mai veche a lui George Lazăr strigă singură să fie reluată: „Secția de terapie intensivă a fost mutată sâmbătă (14 noiembrie 2020 – n.a.) de la etajul 3 la etajul 2, fără să existe nici măcar o notificare la Direcția de Sănătate Publică. Acele circuite speciale trebuia obligatoriu verificate și avizate de DSP. A fost un fel de hei-rup al celor de la spital”.

În halul ăsta au avut grijă de sănătatea noastră. Iluzii legate de finalizarea „cu celeritate” a crimei COVID e aiurea să consumăm. Mai degrabă ne facem steag neoficial al județului din lucrarea cu țambalul lui Laurențiu Dimișcă (foto stânga). Și așteptăm să ne surâdă norocul ce-ar putea sta într-un amănunt, acolo, ca o scadență neconvenabilă: la anul avem alegeri. Morții nevinovați din Neamț, oamenii care n-au avut acces la îngrijiri medicale din motiv de spital suport-COVID nu ne lasă să uităm. (Viorel COSMA)