De săptămâni bune, contul oficial al Teatrului Tineretului de pe o anume rețea socială abundă de afișe caraghioase care anunță spectacolele din palmaresul ediției 34 a Festivalului de Teatru Piatra-Neamț. E programat în perioada 8-21 septembrie și are ca temă Safety Zone (Zona de siguranță). Manifestarea promite să fie în realitate încă o ediție a Festivalului „Gianina Cărbunariu”, după prenumele și numele managerului în funcție al fostului Templu al Culturii românești. E greu de precizat în ce măsură este și în funcțiune, deoarece informații confirmate (și) din miezul pădurii tutelare, identificate drept Consiliul Județean Neamț, indică o realitate față de care, cu fapta, nu au nimic împotrivă: avem manager la fără frecvență! Ce articulează cu gura, în frunte cu vicepreședintele delegat cu atribuții de președinte, Ion Asaftei, nu se pune la socoteală fiindcă ține de rătăcirea în tradiție, una care conduce la a nu-i crede nici când tac.
În cele câteva rânduri proptite, de această dată pe site-ul oficial al teatrului, găsim un soi de rezumat introductiv cu pretenții de declarație de credință asumate de către manager, sub tichie de curatoare de festival. Printre altele, am descoperit următoarele, ce vor fi însoțite, de comentarii:
■ „Suntem un operator cultural care urmărește ca temele festivalului să fie racordate atât la realitățile sociale contemporane, cât și la direcțiile identificate în spectacolele și produsele artistice reprezentative ale spațiului teatral românesc și internațional.”
Comentariu: Dacă un teatru de uriaș prestigiu, de uriașă valoare și care zeci de ani a dat ora exactă în teatrul românesc a ajuns „operator cultural”, multe gânduri nu este exclus să zboare instantaneu spre „operatoarele ecologice” propuse cândva de fostul primar Ion Rotaru.
Racordarea la realitățile sociale contemporane, expresie parcă desprinsă din documentele programatice ale PCR, am demonstrat cu ani în urmă că se traduce astfel: cine nu e în stare să scrie la nivel publicabil un reportaj, o anchetă, un interviu, devine neo-dramaturg și agresează publicul cu teatru-reportaj, teatru-anchetă, teatru-interviu.
Cât privește produsele reprezentative, știm că e vorba despre o înfășurătoare curcubeisto-neomarxistă, fără legătură cu tradiția, educația și valoarea artistică.
■ „Zona de siguranță cuprinde perspectivele dinamicilor sociale din ce în ce mai polarizate în prezent, perspective tratate artistic în toate evenimentele din cadrul festivalului.”
Comentariu: Vorbe fără pic de susținere.
■ „Tema ediției reflectă căutarea împreună a unui echilibru într-o lume afectată de război, de crize de tot felul: de la cele social-politice până la cele identitare, spirituale, comunitare. Dacă nu pot vindeca aceste crize, artele spectacolului pot totuși să le identifice, să le problematizeze și să ofere o zonă de siguranță pentru dezbatere.”
Comentariu: E un fragment de manifest politic tupeist, un autodenunț în toată regula, având în coadă enormitatea cu teatrul transformat în zonă de siguranță pentru dezbatere.
Mai jos, alte „monstre” de gândire și exprimare, însă cu autor colectiv:
■ „Cele mai recente cinci ediții ale Festivalului au urmărit formarea și dezvoltarea unei platforme de creație și dezbatere asupra provocărilor sociale actuale, care să faciliteze întâlniri ale artiștilor profesioniști din Europa cu publicul și să dezvolte gândirea critică exigentă.”
Comentariu: Iar platformă, iar provocări. Rămâne cum am stabilit demult – se consolidează teatrul fără teatru.
■ „Teatrul Tineretului și-a asumat în mod responsabil rolul de instituție culturală a întregului județ, incluzând și în ediția din acest an spectacole și evenimente desfășurate în orașele Roman și Târgu Neamț, precum și în comuna Pângărați, ceea ce reprezintă o oportunitate de îmbunătățire a calității vieții culturale a comunităților abordate.”
Comentariu: Păi, ori ești operator cultural, ori instituție culturală. Câtă vreme, în limba română, „operator” înseamnă și „muncitor calificat care supraveghează funcționarea unei mașini de lucru, a unui aparat sau care efectuează diverse operații cu acestea”, nu avem ce discuta, oricât am extinde sensul spre operatorul de sunet sau de imagine.
Fiindcă la final facem cunoștință cu întreaga echipă curatorială, devine o datorie să subliniem că abia în limba engleză curator poate însemna custode și un anume fel de director. În română e altceva – poate descoperă cei din pădurerea tutelară, eventual stârniți de ha-haleșii județeni.
În așteptare, îi invităm să constate și contradicția evidentă între „minunile” de mai sus și misiunea TT, așa cum este descrisă oficial: „Teatrul Tineretului este o instituție culturală profesionistă, specializată în producția de spectacole de teatru și activități artistice interdisciplinare, la realizarea cărora trupa permanentă de actori colaborează cu artiști invitați, regizori, scenografi, coregrafi, actori, artiști vizuali de marcă din toate generațiile. Sprijinirea creatorilor de teatru aflați la început de drum este o misiune marcată în ADN-ul acestei instituții de la momentul începerii funcționării acesteia, în anul 1958. Prin programele sale, TT propune comunității publicului din județul Neamț, și, de bună seamă, nu doar acesteia, o ofertă teatrală de calitate, diversă, inedită, nonconformistă, invitând spectatorii de toate vârstele la implicare și participare, de la actul de reflecție asupra produselor teatrale până la co-creație, ținând cont de noile tipare de consum ale începutului de secol 21”. Până și obsedanta reflecție sună parcă altfel.
Greu de anticipat în acest moment e cum vor suna alte informații cu greutate de fond, binecunoscute, asupra cărora se păstrează tăcerea. Tot una obsedantă.
Odată cu numirea consilierului județean Daniel Vasiliu Macovei în Consiliul administrativ al TT, a căpătat contur nădejdea unor clarificări legate de activitatea „operatorului”. Nădejde care să fie musai urmată de decizii. Din păcate deciziile nu-s la îndemâna consilierului, nici a presei. Pentru confirmare, întrebați-l pe comandantul de județ Asaftei, care nu observă nici ce scrie în raportul de activitate al managerului teatrului. De pildă acolo unde se face comparația între bilete vândute și gratuități, ca să fie public în sală la toate „apocalipsele”.
Cert este că există și rapoarte de audit despre care se vorbește (neoficial) în termeni foarte duri. Dar, deși Asaftei a promis în repetate rânduri, cu martori cerți de față, că le face publice, sunt tot la secret. La fel și contractul de management al curatoarei de festival pe care se jura cu săptămâni în urmă că îl are în birou și îl dă la presă. Nu l-a dat.
Atunci, de ce să te miri că festivalul, la ultima verificare, nu avea nici Regulament de organizare și desfășurare. Consilierul Vasiliu Macovei a rămas efectiv blocat. I s-a comunicat că regulamentul va fi trecut prin Consiliul administrativ la sfârșitul lunii august sau începutul lui septembrie, înainte de debutul festivalului. Da, dar bani a știut să dea pădurea tutelară, ca un fel de tribut plătit celor din Zodia Curcubeului.
Ca o recomandare, bine ar fi ca viețuitorii pădurii să insiste cu aleasă măsură pe secțiunea de festival numită Something to declare, secțiune internațională. Are ca focus, după cum anunță TT pe FB, „promovarea a 6 voci feminine din zona regiei de teatru europene (Ucraina, Bulgaria, Kosovo, Slovenia, Cehia, Belgia), 6 regizoare relevante atât prin discursul artistic, cât și prin perspectivele cu care își urmăresc subiectele și realitățile abordate”. Dar, evitând riposta feministelor și feminiștilor, ar fi jenant să le scape socoteala cu onorariile și diurnele din festival.
Vom reveni cu siguranță. Măcar noi. Că avem de ce, pentru ce și cu ce.
Viorel COSMA
Mesagerul Bacău Peste 530 de șoferi vitezomani amendați și 22 de permise reținute de polițiștii din Bacău, într-o săptămână 
ZCH Ministerul Apărării Naționale comunică: Țintă aeriană detectată la nord de Roman. RO-Alert transmis în cinci județe din Moldova 
NewsEdge Ilie Vlaicu, președintele ARA, la ExpoApa 2026: „România traversează o criză hidrologică cu efecte grave”. Râurile au scăzut dramatic, iar dezvoltarea infrastructurii bate pasul pe loc 
BusinessEdge Societățile de investiții imobiliare promit dividende stabile și lichiditate rapidă. De ce ezită România să adopte modelul REIT 
