La începutul lunii august, într-un articol publicat pe mesagerulneamt.ro am marcat tot mai apăsătoarea inducere în eroare a populaţiei electorale cu două „capodopere” ale arsenismului târziu. Una e binecunoscutul proiect de sute de milioane de euro pierdut de Apa Serv pe Programul Operaţional Infrastructură Mare. Acum, la vârful administraţiei judeţene, se prestează puternic un soi de recoafare pe Apă & Canal prin varii declaraţii şi prezentări neserioase, în cel mai fericit caz. Aminteam şi că dez-onor consiliul de administraţie al companiei judeţene, în loc să fie destituit cu şuturi şi strigături, s-a auto-recompensat prin majorarea indemnizaţiilor, proporţional cu leafa mărită a managerului, fără ca inconfundabilul CJ Neamţ să aibă ceva împotrivă. A doua „capodoperă” e vrăjeala în formă continuată cu noul Spital Judeţean de Urgenţă.
Oficial, construirea sediului „cu funcțiuni și tehnologii inovative pentru protejarea climei și digitalizare” ocupa locul 9 în lista de 27 de obiective aprobate la finanţare prin PNRR în luna februarie. Clasamentul era făcut în ordinea punctajului obţinut de dosarele de finanţare.
Dincolo de propaganda locală deşănţată, nu s-a explicat niciodată în clar dacă se urmăreşte un contract de execuţie sau unul de proiectare şi execuţie a obiectivului. Nu se spune cât exact s-a cheltuit din banii judeţului pe studiul de fezabilitate şi care sunt problemele reale din această documentaţie de nu am reuşit să ne numărăm printre primele judeţe care au semnat contractele de finanţare cu Ministerul Sănătăţii. Mai mult, am fost intoxicaţi constant cu anunţuri despre iminenţa semnării contractului „săptămâna viitoare”. Ultima variantă anunţa un orizont de aşteptare în toamnă, poate în octombrie. Pe parcurs, ne-am stricat de râs cu o declaraţie fermă de comandant de judeţ. Garanta o întrevedere imediată şi lămuritoare cu ministrul Sănătăţii. A fost întrebat cu ce întrebat cu ce ajunge la Londra, fiindcă acolo era profesorul Rafila. Ilustrativ rămâne şi episodul cu naraţiunea lui Asaftei despre cum Neamţul va semna contractul împreună cu Vasluiul, eventual şi Bacăul. Cele două judeţe semnaseră cu 6 zile mai devreme (vezi articolul aici ).
De la o zi la alta, devenea limpede că şi dacă s-ar da drumul la finanţare, finalizarea investiţiei până la termenul de 31 decembrie 2026 duhneşte rău a gogonată. Un spital prea îndepărtat s-a dovedit o descriere inspirată, din moment ce trimitea la operaţiunea Market Garden din cel de-al doilea război mondial (septembrie 1944, Ţările de Jos), subiectul cărţii Un pod prea îndepărtat, ultima scrisă de jurnalistul şi sciitorul irlandez Cornelius Ryan. Operaţiunea a fost un eşec de proporţii al Aliaţilor (vezi articolul aici ).
Între timp a crescut numărul celor din zona politico-administrativă care – mai în surdină, mai cu fereală – confirmă că spitalul nu se va face, dar refuză s-o afirme şi public. Situaţia devine însă cu adevărat explozivă din moment ce se ştie că „factorii responsabili” din judeţ erau preveniţi din luna iulie să îşi ia adio de la spitalul nou. Concret, în seara de 10 iulie, cineva obţinuse informaţiile devastatoare pe un canal particular, din sursă sigură. Şi, asta a fost, a considerat prioritar să prevină autorităţile. Ce-a urmat? Păi, de exemplu, ar fi suficient să ne amintim de cum se crămăluia Asaftei de „un blocaj la nivelul Ministerului de Finanțe”. A trecut o lună de atunci. Aţi mai auzit ceva? Nici noi.
Momentul adevărului este inevitabil. Cineva trebuie să îl deconteze. Exilul italian îi pică perfect lui Ionel Arsene.
Viorel COSMA
Mesagerul Bacău Peste 530 de șoferi vitezomani amendați și 22 de permise reținute de polițiștii din Bacău, într-o săptămână 
ZCH Ministerul Apărării Naționale comunică: Țintă aeriană detectată la nord de Roman. RO-Alert transmis în cinci județe din Moldova 
NewsEdge Ilie Vlaicu, președintele ARA, la ExpoApa 2026: „România traversează o criză hidrologică cu efecte grave”. Râurile au scăzut dramatic, iar dezvoltarea infrastructurii bate pasul pe loc 
BusinessEdge Societățile de investiții imobiliare promit dividende stabile și lichiditate rapidă. De ce ezită România să adopte modelul REIT 
