Fără patimă: Patimile fotbalului în stilul CJ Neamţ

Se aşterne un soi de linişte nesănătoasă peste pălitura administrată de Consiliul Judeţean Neamţ echipei de fotbal CSM Ceahlăul Piatra-Neamţ. Trântirea solicitării bazate pe Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general a fost comentată în fel şi chip, dar mai mult de formă, de mântuială. Incisivitatea presei locale responsabile şi a artizanului promovării echipei în Liga 2, Anton Măzărianu, n-a avut (încă) efectele aşteptate, nici în rândul consilierilor judeţeni care mai au mintea acasă, nici la nivelul Instituţiei Prefectului.

Deşi, la prima vedere, suma solicitată (1 milion lei) pare impresionantă, ea nu reprezintă cine ştie ce efort financiar, dacă e s-o comparăm cu banii risipiţi de pădurea tutelară judeţeană pe tot felul de prostii binecunoscute publicului graţie sectorului de presă sănătoasă. Nici după mai bine de o lună de zile, un pasaj dintr-un material difuzat de portalul liga2.prosport.ro pe 21 septembrie nu are răsunet în Neamț. Iată pasajul plin de tâlc:

„În Liga 2, cluburi de drept public sunt Steaua, CSC Șelimbăr, CSM Slatina, CSC Dumbrăvița, CS Tunari, CSM Alexandria, CSM Reșița și Corvinul Hunedoara. Dintre celelalte 20, cluburi private sunt doar Metaloglobus București, Viitorul Pandurii Târgu Jiu, Progresul Spartac și Ceahlăul Piatra Neamț, celelalte trăind aproape în întregime tot din bani publici, chiar dacă sunt echipe de drept privat: Campionii FC Argeș, Chindia Târgoviște, Concordia Chiajna, CS Mioveni, Gloria Buzău, Unirea Slobozia, Unirea Dej și FK Miercurea Ciuc”.

Pe canale otrăvite, avea să se strecoare în schimb ideea că „autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean” (art. 170, al. 1, Codul administrativ), condusă de vicepreşedintele delegat Ion Asaftei, ar vrea să dea bani, însă asociaţia sportivă nu e în stare să îi tragă. Se face trimitere la Ghidul solicitantului şi la un certificat care arăta că solicitantul avea obligaţii fiscale suspendate la executare de peste 500.000 lei ca urmare a deschiderii procedurii de concordat preventiv, în 2022, adică înainte de promovarea echipei în Liga 2. Aceste obligaţii erau la vedere şi au fost motivul principal pentru declararea proiectului „Participarea ACSM Ceahlăul Piatra Neamț, la competițiile organizate de FRF“ ca neeligibil.

Acoperirea formală vine din Ghidul solicitantului, conform Anexei 2 la HCJ Neamţ nr. 176 din 02.08.2023, care duce mai departe ghidul aprobat în februarie. Acolo scrie în felul următor:

Potenţialii solicitanţi nu sunt în drept să primească finanţare nerambursabilă dacă:

Sunt subiectul procedurilor de declarare a falimentului, de lichidare, de litigii, de administrări judiciare, de acorduri cu creditorii sau al altor proceduri similare prevăzute de legislaţia şi reglementările naţionale în vigoare;
Reprezentanții legali au suferit condamnări definitive datorate unei conduite profesionale îndreptată împotriva legii;
Sunt vinovaţi de grave greşeli profesionale sau nu și-au îndeplinit obligațiile asumate printr-un contract de finanțare nerambursabilă încheiat cu Autoritatea Contractantă în ultimii 5 ani;
Nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată exigibile a impozitelor şi taxelor către stat, a contribuţiei pentru asigurările sociale de stat, precum şi a impozitelor şi taxelor locale;
Furnizează informaţii false/incorecte în documentele prezentate;
Au încercat să obţină informaţii confidenţiale sau să influenţeze comisia de evaluare în timpul procesului de evaluare.
Persoane fizice sau juridice fără scop patrimonial care în anul fiscal în curs au încheiat un acord de asociere cu Judeţul Neamţ prin Consiliul Judeţean Neamţ.

La lege, prin raportare la criteriul de excludere subliniat, scrie altceva. E vorba despre art. 21, din secţiunea a IV-a – Eligibilitate, înregistrare, capacitate tehnică şi capacitate financiară. Scurt, clar şi la obiect, legea zice că este exclus de la procedură solicitantul care „face obiectul unei proceduri de dizolvare sau de lichidare ori se află deja în stare de dizolvare sau de lichidare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”. Atât şi nimic mai mult! Nici urmă de faliment, litigii, administrări judiciare, acorduri cu creditorii.

De unde şi cu ce temei a adăugat CJ Neamţ la lege, veţi afla când o să aflăm şi noi. Ca element ajutător, spre descurajarea şi ştiinţa ha-haleşilor judeţeni, împreună cu „savanţii” din prăvălia prefectului Adrian Niţă, indiferent cum citești uriașul art. 173 din Codul Administrativ, nu găseşti ceva despre adăugarea la lege în lista de atribuţii a consiliului județean. Că vreun jurist cu fente-n cap poate inventa varii pretexte, e ceva aproape natural. Unul normal, bun-bunuţ eventual pentru a fi promovat ca secretar general de judeţ, ar fi observat măcar un mic amănunt: concordatul preventiv este o procedură judiciară de prevenire a insolvenței, a cărei deschidere suspendă executările silite, iar debitorul își redresează activitatea și își achită total sau parțial creanțele afectate în baza unui plan de restructurare votat de creditorii ale căror creanțe sunt afectate și care va fi omologat de judecătorul sindic. Iată, așadar, de ce strecurarea „acordurilor cu creditorii” intră în contradicție violentă cu legea.

Observând că ghidul rostogolit a fost aprobat după promovarea echipei de fotbal în Liga 2 și ținând cont de faptul că acel concordat era cunoscut din 2022, te poți gândi că minunea de clauză de excluziune a fost menținută cu dedicație pentru a bloca accesul la finanțare. Greșit, total greșit! Și în ghiduri mai vechi apare aceeași restricție. Factorii de continuitate sunt Bosovici de la Juridic și Soroceanu, garanta legalității actelor din consiliu care nu dă seama în fața nimănui de ani și ani.

Prin alte județe, lucrurile stau altfel. Un exemplu luminos, ales deloc întâmplător, vine de la Constanța, județ în care sportul chiar contează. În ghidul aprobat de consiliul lor județean, la condiții de eligibilitate, scrie exact după lege: „să nu facă obiectul unei proceduri de dizolvare sau de lichidare ori să nu se afle deja în stare de dizolvare sau de lichidare”.

La rigoare vorbind, faultarea echipei de fotbal și a finanțatorului Anton Măzărianu indică și o neglijență din partea lor. Dacă citeau ghidul cu atenție, aveau tot temeiul să îl conteste cu certe șanse de reușită. Dar asta nu scuză somnul ha-haleșilor județeni și ai slujbașilor prefectului.

În fine, de adăugat ar mai fi ceva ce vine din înțelepciunea regretatului senior Ion Strătilă de la Rifil, firmă-de-firmă care a marcat decisiv promovarea Ceahlăului în prima divizie, în 1993. Fotbalul ăsta nu e nici microb, nici zeu, nici fenomen, nici măcar titlu de război cum a fost între Honduras și El Salvador, între 14 și 18 iulie 1969. Fotbalul e pur și simplu o comandă socială. Omenește vorbind, dacă Asaftei are nevoie de traducere din română în română, îi putem desena ceva. Fix în fața Teatrului Tineretului pe care se jura că îl eliberează de sub asuprirea curcubeului. Dar nu degeaba, fiindcă îi vom cere să explice pe înțelesul alegătorului de rând de unde a pescuit „consolidarea relațiilor dintre autoritățile locale și ONG-uri” în obiectivul general al programului de finanțare.

Viorel COSMA