Până la ora predării articolului, luni dimineață, pompoasele și guralivele autorități ale administrației publice locale ce domnesc peste Piatra-Neamț și județ nu semnalizează că s-ar pregăti serios pentru un eveniment foarte important care se deschide joi, la Romexpo, București. În direct, totuși, am depistat un filmuleț de prezentare/invitație asumat de Consiliul Județean în perspectiva ediției de toamnă a Târgului de turism al României. La fel ca în cazul INDAGRA – Târgul internațional de produse și echipamente din domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii și zootehniei, la pachet cu INDAGRA FOOD – Târg internațional pentru industria alimentară (25-29 octombrie), norocul nostru se numește Mihai Apopii, președintele CCI Neamț și vicepreședinte la nivel național, care a răspândit informațiile de referință peste tot.
O subliniere aparte se cuvine pentru INDAGRA. Acolo s-a întâmplat ceva ieșit din comun, un „ceva” care n-a atras atenția cuvenită mass-media de București, altfel atentă de nu se poate la preumblarea premierului Ciolacu. La târg a funcționat un stand al Ambasadei SUA în România. Mai mult, pe 26 octombrie, Secția Comercială a ambasadei, împreună cu Camera de Comerț și Industrie a României, a organizat Forumul American pentru Securitatea Alimentară și a Apei, dedicat României, Bulgariei, Republicii Moldova și Ucrainei. S-a pus accent pe oportunitățile deschise datorită investițiilor bugetare naționale şi ale UE în energie verde, agricultură și infrastructura de apă pentru irigații. Pe partea României și Bulgariei accentul a căzut pe Planurile Naționale pentru Reziliență și Redresare, la Moldova pe creșterea fondurilor UE ca stat candidat la Uniune, iar la Ucraina pe fonduri internaționale pentru asistență imediată și reconstrucție. Însă, întreaga agendă merita expusă publicului larg, fiindcă nu-ți cade din cer ocazia de a discuta despre irigații inteligente și managementul inteligent al apei, despre agricultură de înaltă precizie sau tehnologii agricole digitale.
Evenimentul l-a avut în față pe Eli Corso-Phinney, Ofițer Comercial în Serviciul Comercial al SUA, ataşat comercial pentru Romania și Republica Moldova. Însă adevăratul artizan a fost Mihai Daraban, președintele CCIR. În acest fel, președintele se pregătea să încheie o adevărată lună de forță pe care televizuinile naționale, în principal, au cam trecut-o cu vederea, deși efectele evenimentelor vor marca semnificativ nu numai mediul de afaceri românesc. Și asta în condițiile în care, la începutul lunii, reacționase cu fermitate, susținând libertatea editorială a mass-media ca o condiție esențială pentru dezvoltarea economiei de piață libere. Se întâmpla când cu scandalul din Grupul Ringier. Ca principal promotor al unui mediu de afaceri liber, CCIR atrăgea atenția asupra faptului că „imixtiunile de natură economică în activitatea editorială a oricărei publicații sunt la fel de periculoase ca cele de natură politică” și avertiza că „România riscă să se întoarcă la nivelul anilor 90, moment în care influența politicului în mass-media a fost un fenomen recunoscut”.
Chiar fără un comunicat oficial al Camerei, se știa de turneul american al lui Mihai Daraban. Mai ales că nu a plecat doar cu secretarul general Ovidiu Silaghi și ministrul Ștefan Radu Oprea de la Economie, ci și cu un lot semnificativ de oameni de afaceri. Momentul-cheie s-a înregistrat pe 10 octombrie când a avut loc o întâlnire oficială cu conducerea Camerei de Comerț a Statelor Unite ale Americii (U.S. Chamber of Commerce), desfășurată la sediul organizației. După cum e datina/standardul a urmat un dineu oficial cu membri ai comunității de business din zona Metropolitană Washington D.C., reprezentanți ai unor companii importante din SUA din diferite domenii de activitate, precum: industria chimica, industria aeronautica, IT&C, industria financiar-bancară și a asigurărilor, industria alimentară și industria de transport și logistică.
Dincolo de frazele seci ale cominicatului de presă se știe că s-a umblat direct la conținutul parteneriatului strategic, unul aflat în suferință, dar care are mari șanse să renască – atenție! – în perspectiva reconstrucției Ucrainei după război. Dacă de la nivel politic, în relația cu SUA, ne-am săturat de gargara, brașoavele și slugărnicia cui conduce țara, iată cum România poate fi împinsă în față de o diplomație economică în forță. Cu siguranță, cititorii săptămânalului nostru își amintesc de articolele în care Mihai Daraban susținea convingător importanța a exact ceea ce face.
Cu această ocazie aveam să aflăm, printre altele, că valoarea totală a schimburilor comerciale bilaterale, la sfârșitul anului 2022, abia depășea 3,6 miliarde de euro. Plus că avem exact 8.628 de companii americane care activează în România.
O zi mai târziu, s-a bifat o masă rotundă cu reprezentanții American Romanian Business Council (AMRO) în cadrul căreia au avut discuții cu președintele organizației, Eric Stewart, precum și cu reprezentați ai unor companii membre, cum ar fi Exiger, Mega Co și Lockheed Martin.
Titlul comunicatului de presă merita preluat direct și plantat în deschiderea principalelor emisiuni de știri TV, dacă nu și a unor dezbateri dedicate: CCIR și AMRO, parteneri pentru dezvoltarea platformei de reconstrucție a Ucrainei. N-a fost cazul. Drept pentru care aflați de aici măcar următoarele:
- Mihai Daraban a susținut necesitatea extinderii investițiilor americane în țara noastră, ca motor de dezvoltare economică în zona energiei, a infrastructurii, a investițiilor greenfield și a altor sectoare economice care să producă valoare adăugată ridicată.
- S-a discutat aplicat despre înființarea unei platforme de promovare a companiilor românești pentru viitoarele proiecte de reconstrucție a Ucrainei, iar interlocutorii americani și-au exprimat dorința fermă de implicare, precum și acordarea de sprijin pentru CCIR în acest demers.
A urmat, după încă două zile, o întâlnire cu directorul Biroului pentru Europa Centrală și de Sud-Est al Departamentului de Comerț al Statelor Unite ale Americii, Doreen Parekh. În dreptul său, Mihai Daraban a pus un accent apăsat pe misiunea de internaționalizare a business-ului românesc și trecere la etapa de export de servicii. Nu neapărat în replică, Doreen Parekh a anunțat că „în luna noiembrie a acestui an ne dorim ca împreună cu CCIR să organizăm, la București, o misiune economică la care să participe peste 20 de companii din SUA, interesate să investească în România”. Foarte interesant, a adăugat următoarele: „CCIR dispune de toate resursele pentru ca acest eveniment să devină unul de succes pentru antreprenorii din ambele state”.
În aceeași zi, una de 13, încă o lovitură: o întâlnire de lucru cu vicepreședintele Oracle Europa, Allison O’Brien și cu vicepreședintele pentru politici și strategii publice de la John Deere, Sarah Dean. S-a vorbit despre sprijinul pe care CCIR îl poate acorda pentru deschiderea de linii de producție de echipamente și utilaje agricole sub marca John Deere. Nu în Ucraina, ci în România. S-a amintit și de Academia Oracle, care funcționează bine în România, însă se poate extinde. Ați ghicit, cu sprijinul Camerei.
Ar mai fi multe de spus despre agenda lunii octombrie, dar spațiul disponibil este limitat. Totuși, mai încap două „decupaje” de la final de lună, de la conferința „Măsuri de austeritate vs. Mediul de afaceri”, organizată de CCIR. În stilu-i consacrat, Mihai Daraban a declarat: „Pentru anul fiscal 2022, au depus bilanțul 846.459 de companii, cu peste 44 de mii de companii mai mult decât în anul precedent. Ceea ce este însă cu adevărat spectaculos, cifra de afaceri a crescut de la 392 de miliarde de euro, cât se înregistra în 2021, la 494 de miliarde de euro, în 2022, iar profitul brut a crescut de la 41,5, în 2021, la 45,6 miliarde de euro, în 2022. Având în vedere toate aceste cifre, nu înțeleg de ce Statul Român pedepsește mediul de afaceri în acest hal, prin legea austerității.
L-a completat avocatul și profesorul Gheorghe Piperea: „Cea mai şocantă dintre dispoziţii spune că, dacă faci parte din cei 15 milioane de cetăţeni care au bani asupra lor şi te-a găsit organul fiscal, iar banii nu au sursă identificată de provenienţă, ţi se aplică un impozit de 70% pe suma respectivă. Avem în Constituţie art. 44, alin. 8 care spune că averea licită se prezumă şi se poate confisca de instanţă, dacă se constată că este ilicită. Ideea de a impozita chiar şi retroactiv sumele care nu pot fi identificate exista deja în Codul Fiscal. Noua lege spune că se aplică acest impozit de 70% pentru combaterea evaziunii fiscale, spălării de bani şi corupţiei. Niciun mijloc pus în practică în 25 de ani nu a dus la scăderea evaziunii fiscale şi nici la scăderea optimizării fiscale”.
Dacă președintele Daraban o ține în acest ritm, indiferent de traseul politic al exponentului radicalismului sănătos cu studii la Sorbona, nu este deloc exclus ca mediul de afaceri românesc și sănătos să schimbe radical jocurile politice de la anul.
Viorel COSMA
Material apărut în ediția tipărită a Mesagerului de Neamț, nr. 602
