Cea mai aspră pedeapsă dispusă vreodată de o instanță din Neamț pentru un accident soldat cu pierderi de vieți omenești este de 13 ani și 6 luni de închisoare cu executare. S-a întâmplat la începutul anului 2024 într-un dosar penal aflat pe rolul Tribunalului Neamț. La prima vedere pare o sancțiune disproporționată, raportat la cazuri similare, unde au fost pedepse mai mici, unele cu suspendare, altele cu privare de libertate. Ce individualizează acest caz, este faptul că șoferul implicat în tragicul eveniment nu a fost judecat pentru ucidere din culpă, așa cum se întâmplă în mai toate accidentele mortale, ci pentru comiterea infracțiunii de omor calificat. Conform normelor legale în vigoare, limitele de pedeapsă pentru prima acuzație sunt cu mult mai mici decât cele pentru omor calificat, sancționat de Codul penal cu 15 până la 25 de ani de închisoare sau detenție pe viață. Totuși, magistrații au decis că nu a fost vorba de un simplu accident, din culpă, ci a existat intenție, astfel că au dispus o sentință record. Prin aceeași decizie, care însă nu este definitivă, putând fi atacată la instanța superioară, acuzatului i s-a interzis să mai conducă orice fel de vehicul timp de 4 ani după ce execută pedeapsa privativă de libertate. Iată cum au avut loc faptele și motivația instanței.

Noaptea fatidică

Accidentul mortal a avut loc pe 29 septembrie 2019, în jurul orei 22:30, pe DC87, în afara localității Butnărești, comuna Secuieni. Vasile Dionisie Manolache, de 29 de ani, din localitatea menționată, împreună cu 4 amici, a plecat la un bar aflat la circa 3 kilometri distanță. La scurt timp, șoferul a pierdut controlul asupra direcției de deplasare și a părăsit partea carosabilă. Cu partea dreaptă, mașina a lovit un parapet betonat de pe marginea drumului, pe care l-a dislocat. Autoturismul și-a continuat deplasarea, tot cu partea dreaptă, s-a lovit de un copac, apoi s-a oprit. În urma impactului violent, au decedat pe loc cei doi ocupanți ai locurilor din dreapta față și dreapta spate. Victime au fost un lucrător din cadrul IPJ Neamț, subinspectorul Ionuț Alexandru Tănase, de 32 de ani, și fiul unui fost șef de post, Ioan Bădărău, de 28 de ani. Alți 3 ocupanți ai mașinii, între care și șoferul, au fost răniți grav. Conducătorul auto nu a putut fi testat pe loc din cauza rănilor grave suferite, dar i-au fost recoltate probe biologice iar rezultatul a fost o alcoolemie de 1,94 grame la mie, respectiv 1,76 grame la mie, la a doua probă, după o oră. Pe parcursul cercetărilor, șoferul a recunoscut că a consumat alcool și a plecat la drum, dar a susținut că nu își mai amintește cum a avut loc accidentul. Pe 6 aprilie 2021 dosarul a ajuns pe rolul Judecătoriei Roman, în cauză fiind acuze de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și conducere sub influența alcoolului. Bărbatul a cerut aplicarea procedurii de judecată în formă simplificată, adică recunoștea faptele pentru reducerea pedepsei cu o treime. Totuși judecătorii au considerat că probele de la urmărirea penală nu sunt suficiente, fiind necesare altele, suplimentare, pentru stabilirea formei de vinovăție, chiar dacă inițial s-a reținut culpa, nu și intenția.

Asiguratorul a făcut o mișcare neașteptată

La acel moment al procesului, firma la care era asigurată mașina implicată în evenimentul mortal a făcut un demers neobișnuit și a cerut schimbarea încadrării juridice din ucidere în culpă, în omor calificat, caz în care contractul de asigurare nu ar fi produs efecte ca la faptele din culpă. S-a arătat că un contract de asigurare de răspundere civilă auto este unul care ține de hazard și de un terț, nu de voința asiguratului. Dar, când există voința și nu culpa șoferului a cărui mașină este asigurată, atunci contractul nu mai poate produce efecte. Altfel spus, firma de asigurare ar fi dorit să nu achite daune decât în cazul unei culpe, nu și dacă ar fi fost vorba de omor cu intenție.

„Toată lumea îi cerea şoferului să oprească maşina că ne omoară”

Au cântărit greu și declarațiile victimelor supraviețuitoare care au susținut că și-au dat seama că șoferul conduce agresiv și în mod repetat i-au cerut să oprească dându-și seama că sunt în pericol. „Am văzut că maşina condusă de inculpat se deplasa foarte repede, iar la prima curbă am simţit că pleacă maşina de pe carosabil. Imediat l-am rugat pe inculpat să oprească să mă lase să cobor, întrucât mă speriasem. Inculpatul mi-a răspuns râzând, ironic, întrebându-mă dacă mi-e frică de moarte”, „… toată lumea îi cerea şoferului să oprească maşina că ne omoară”; „…acesta avea un comportament agresiv în conducere, adică a plecat de pe loc într-un mod agresiv…”, „I-am cerut lui (…) să oprească autoturismul pentru că intenţionam să cobor, simţind că îmi este pusă viaţa în pericol…”, „(…) a început să accelereze autovehiculul şi mai tare, ajungând la o viteză de aproximativ 140 km/h”, au declarat victimele în fața judecătorilor, conform rejust.ro. Nu s-a putut stabili cu exactitate viteza la care rula mașina, dar judecătorii au apreciat că era mare, având în vedere declarațiile părților: 140 km/h, 180 km/h sau 190km/h. Așa s-a ajuns la schimbarea încadrării juridice în omor calificat și conducere sub influența băuturilor alcoolice. Acest lucru a făcut ca dosarul să treacă de pe rolul Judecătoriei Roman, pe cel al Tribunalului, instanță competentă în cazurile de omor, inclusiv omor calificat.

Judecătorii au stabilit că a existat intenția, nu culpa

Ancheta a relevat că toți cei din mașină consumaseră alcool separat, dar și împreună, deci știau că șoferul era băut. Șoferul a susținut că, deși consumase alcool, se simțea apt să conducă. Chiar dacă toți cei implicați știau că cel care se va urca la volan era sub influența alcoolului, au plecat la drum. Conducătorul auto a aflat rezultatul faptelor sale abia când a ieșit din spital. Familia a considerat că este bine să îi spună doar în prezența unui psiholog că doi dintre ocupanții mașinii muriseră în urma impactului teribil. Expertiza efectuată în cauză a stabilit că dacă șoferul ar fi mers cu viteza maximă admisă în zonă, respectiv 90 km/h, accidentul putea fi evitat. Astfel, completul de judecată l-a găsit vinovat pe șofer de comiterea infracțiunii de conducere sub influența alcoolului și omor calificat, intenția fiind indirectă, adică bărbatul și-a dat seama de fapta sa, a prevăzut consecințele și chiar dacă nu le-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lor: „deși a prevăzut rezultatele potențiale ale faptei sale, a continuat să ruleze cu viteză excesivă, deși ceilalți ocupați ai autoturismului (aflați la rândul lor sub influența băuturilor alcoolice), aflați într-o stare accentuată de temere/frică, deoarece simțeau că viața le este pusă în pericol, i-au cerut în mod repetat și insistent să reducă viteza/să oprească”, conform documentului citat.

Toate acestea au fost posibile în condițiile în care acuzatul avea permis de conducere de 10 ani, deci se poate presupune că știa riscurile conducerii sub influența alcoolului. Totuși, s-ar fi bazat mult prea mult pe mașina Audi A6, ce oferea stabilitate, capacitate de accelerare și dotări peste medie, dar și de posibilitatea redusă de a fi oprit și sancționat de polițiștii rutieri în condițiile în care pasagerul din față era polițist, au stabilit cercetările. În plus, a ignorat complet rugămințile pasagerilor de a încetini, a luat în derâdere temerile acestora, neglijând consecințele. „Este cert că inculpatul nu a dorit să suprime viața victimelor (relațiile de strânsă prietenie cu persoanele decedate fiind probate în cauză), această împrejurare nu exclude intenția indirectă, în condițiile în care acesta a ignorat efectele consumului de alcool la volan și riscurile pe care le implică această stare și a nesocotit avertismentele cu privire la rezultatele potențiale periculoase ale faptei sale de a conduce cu viteză excesivă, avertismente care i-au fost adresate în mod repetat, producerea unui accident rutier în atare condiții apărând inevitabilă pentru ocupanții autoturismului”, a stabilit instanța. Judecătorii au apreciat că doar o pedeapsă privativă de libertate îl poate determina să nu mai comită în viitor alte infracțiuni. S-a aplicat o pedeapsă la minimul prevăzut de lege, 13 ani și 6 luni. Chiar și în aceste condiții asiguratorul nu a scăpat de plata daunelor, iar judecătorii l-au obligat să achite către familiile victimelor despăgubiri morale și materiale care însumează 1,3 milioane de lei. Atât șoferul, cât și asiguratorul, dar și procurorii au atacat decizia instanței de fond. Cauza va ajunge pe rolul Curții de Apel Bacău care va dispune în mod definitiv în acest caz.