În orice societate există criminalitate, iar făptașii sunt de toate genurile, de la cei mai mărunți, la cei mai versați. Punctul cel mai înalt al acestei ierarhii neoficiale o reprezintă criminalitatea „gulerelor albe”, o denumire dată infracțiunilor săvârșite de persoane care ocupă funcții înalte în aparatul de stat sau în peisajul economic, oameni care pot folosi influența politică sau economică în scopuri care nu intră în sfera licitului. Aici pot fi încadrați, cu ușurință, politicienii în sarcina cărora au fost reținute acuze penale. În anul care tocmai s-a încheiat mai mulți politicieni nemțeni au avut procese, în toate cazurile aceștia fiind trimiși în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție pentru fapte de trafic de influență, abuz în serviciu, luare de mită, sau spălare a banilor. Pentru 6 dintre aceștia au fost pronunțate sentințe definitive anul trecut. În unele cazuri magistrații au ajuns la concluzia că faptele nu există, și atunci au dispus exonerarea de răspundere penală. La alții, instanța a stabilit că a trecut prea mult timp de la data infracțiunii și a intervenit prescripția răspunderii penale. În aceste cazuri magistrații i-au obligat pe cei acuzați să achite prejudiciul. În singurul caz în care s-a dispus închisoare cu executare, condamnatul nu a fost încarcerat efectiv pentru că a fugit peste hotare înainte de pronunțarea instanței.

„Vedeta” incontestabilă – Ionel Arsene

Fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, a fost „vedeta” anului trecut. Din punct de vedere penal. Pe 10 martie a fost condamnat, prin sentință definitivă, la 6 ani și 8 luni de închisoare, cu executare, pentru fapte de corupție. Dosarul era pe rol de ani de zile, din 2018, timp în care a avut răgaz să pună la cale o strategie pentru a nu fi încarcerat. Cu o săptămână înainte de pronunțare, Ionel Arsene a luat avionul și a plecat în Italia, ca un cetățean liber ce era. După ce judecătorii au emis mandatul de executare a pedepsei, a fost căutat zadarnic, căci nu mai era în țară. A fost dat în urmărire națională, apoi internațională, pentru ca ulterior pe numele lui să fie emis un mandat european de arestare. Spre finele lunii martie s-a predat autorităților judiciare din Bari, Italia, a fost arestat, dar nu pentru mult timp, căci a reușit să obțină arestul la domiciliu. Italienii au judecat cererea de extrădare formulată de statul român și au respins-o. Totuși, la final de octombrie, magistrații de la Curtea de Apel Bari hotărăsc ca Ionel Arsene să fie extrădat în România pentru executarea pedepsei. Atunci, avocații lui au inițiat o serie de demersuri în justiție și au reușit în cele din urmă suspendarea predării condamnatului fugar către țara de origine. S-au invocat probleme psihice și gradul ridicat de suicid al lui Arsene, dacă ar fi ajuns în unul din penitenciarele autohtone. Instanța italiană a dispus efectuarea unei expertize care să stabilească dacă fostul președinte al CJ Neamț e sănătos, sau nu, la cap. Decizia de extrădare a fost blocată în acest fel, acum trebuie doar să se confirme cu acte dacă județul a fost condus de o persoană labilă din punct de vedere psihic sau nu. Chiar dacă nimeni nu a sesizat afecțiunea gravă a președintelui CJ Neamț atât timp cât a fost în funcție, ministru justiției Alina Gorghiu a dat asigurări că sistemul penitenciar din România este capabil să își trateze deținuții pentru orice fel de afecțiune, inclusiv cele de natură psihică.

Achitare cu implicații în PNL Neamț: Mugur Cozmanciuc

Cronologic, primul politician care a aflat sentința în dosarul în care fusese acuzat de procurorii DNA de trafic de influență a fost Mugur Cozmanciuc, fostul președinte al PNL Neamț. Pe 25 ianuarie 2023 magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au pronunțat definitiv în acest caz și au dispus achitarea pe motiv că fapta nu există. Judecătorii au respins apelul formulat de procurori și au păstrat decizia instanței de fond ce prevedea exonerarea de răspundere penală. Aceeași soluție a fost pentru alți doi acuzați din dosar, Vlad Marcoci, atunci inginer la „Apele Române”, între timp decedat și afaceristul Sorin Emanoil Ciufudean. Procurorii au stabilit că prezumtivele fapte ar fi avut loc în noiembrie 2019 când Cozmanciuc ar fi pretins 500.000 lei lăsând să se creadă că va interveni pe lângă ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor din acea perioadă pentru ca acesta să numească în funcţia de director general al Administraţiei Naţionale „Apele Române” o persoană apropiată de omul de afaceri. Numirea nu a mai avut loc, însă în urma scandalului juridic în care a fost prins Mugur Cozmanciuc și-a dat demisia din funcția de președinte al PNL Neamț. Un gest care din perspectiva achitării este de apreciat. Va fi interesant cum va juca încă deputatul de Neamț cartea politică pentru următoarea perioadă. Cu un cazier curat ar putea revendica la nivel central – pe plan local lucrurile s-au schimbat total, nu mai are prieteni în PNL, nici măcar pe cei care i-a promovat – o compensație. E puțin probabil că o va primi în actualul context din partid, dar asta nu înseamnă că nu ar putea avea una din alte zone politice.

Dragoș Chitic , Viorel Stan – nevinovați în fața instanței

Aceeași instanță, Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a pronunțat definitiv și în dosarul care-l viza pe actualul vicepreședinte al Consiliului Județean Neamț, Dragoș Chitic. Faptele de care l-a acuzat DNA au avut loc pe vremea când Chitic era viceprimar de Piatra Neamț, la data trimiterii în judecată fiind primar. El a fost cercetat pentru abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. În aceeași cauză au mai fost judecați alți funcționari din Primăria Piatra Neamț, un expert evaluator, un notar public și un om de afaceri. Anchetatorii au arătat că funcționarii au avizat și semnat mai multe documente care au stat la baza emiterii de către Consiliul Local a unei decizii prin care a fost inventariată – DNA a spus că la o valoare mult diminuată – a unei suprafețe de peste 21.000 de metri pătrați în Piatra Neamț. Pe 17 mai 2023 instanța supremă a dispus exonerarea de răspundere penală pentru toți acuzații, considerând  că fapta nu există.

Un alt politician care s-a confruntat cu probleme penale este fostul deputat de Neamț Viorel Stan. Tot procurorii anticorupție au fost cei care au instrumentat cazul în care Stan a fost acuzat de luare de mită. În aceeași cauză a mai fost judecat fostul director al LPS Roman, Sandu Petru, oficiali din Ministerul Educației și din IȘJ Neamț. Pe 18 iulie Tribunalul Neamț a decis condamnarea lui Sandu la 3 ani de închisoare, cu suspendare, pentru dare de mită, trafic de influență și cumpărare de influență. Pentru un alt acuzat procesul a încetat pentru că a decedat în timpul judecății. Toate celelalte personaje, inclusiv Viorel Stan, au fost achitate pentru că fapta nu există. Dosarul este acum pe rolul Curții de Apel Bacău după ce DNA, dar și Sandu au declarat apel. Cazul este cel puțin interesant dacă e să privim din perspectiva faptului că directorul LPS Roman a recunoscut că a dat mită tuturor celorlalți acuzați, iar unul, cel care a decedat, a recunoscut că a luat banii. Restul, între care și Stan, au fost exonerați pentru că faptele nu ar fi avut loc. Rămâne de văzut ce va stabili instanța de apel.

Ex-deputații Munteanu și Udrea – pedeapsă prescrisă, dar ar trebui să achite  sume enorme

Condamnat în primă instanță la 6 ani de închisoare cu executare, tot pentru corupție, fostul deputat de Neamț Ioan Munteanu a aflat pe 10 mai 2023 că a scăpat de pedeapsă pentru că faptele s-au prescris. Judecătorii au decis încetarea procesului penal pe parte penală, iar Munteanu nu a mai ajuns la închisoare, după ce fusese pus sub acuzare pentru trafic de influență și spălare a banilor. Pe parte civilă, judecătorii au dispus confiscarea de la fostul deputat a echivalentului în lei, la data executării, a 350.000 de euro, precum și 261.373 lei, suma traficată. Ioan Munteanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA care l-au acuzat că în perioada 2009-2010 ar fi pretins de la un om de afaceri un comision din valoarea contractelor încheiate între firma afaceristului și o companie cu capital majoritar de stat. În schimb, trebuia să intervină pentru deblocarea sumelor de la stat.

Un alt politician cu afaceri penale este Elena Udrea, fost deputat de Neamț, fost ministru. Aflată în executarea unei pedepse de 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”, Udrea a aflat pe 11 aprilie 2023 că a fost exonerată de răspundere penală în alt dosar, „Hidroelectrica”. Pe parte civilă, judecătorii au dispus confiscarea de la fostul politician a sumelor de 2,5 milioane de euro, respectiv  900.000 euro. Sentința a fost atacată cu apel, acum dosarul fiind pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, următoarea înfățișare fiind pe 31 ianuarie 2024. Fostul ministru al Turismului a fost acuzat de trafic de influență în valoare de 3,4 milioane de euro în favoarea unui om de afaceri.

Gabi SOFRONIA