Banca Națională a României a prognozat recent că nivelul inflației va fi în scădere până la sfârșitul anului, în ciuda creșterii estimate a se produce în prima parte a lui 2024. ”În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României au remarcat că noile evaluări reconfirmă previziunile precedente privind comportamentul pe termen foarte scurt al inflației, arătând că rata anuală a inflației este așteptată să se mărească în prima lună din anul curent și să își reia apoi scăderea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023, care cobora la 7,5% în decembrie 2023, la 4,8% în decembrie 2024 și la 3,3% sută la finele orizontului proiecției”, se precizează în materialul publicat pe portalul bnr.ro.

Oficialii BNR se plâng, totuși, de activitatea Guvernului, și notează recentele măsuri fiscal-bugetare la capitolul ”incertitudini și riscuri”: ”(…) creșterea din ianuarie 2024 este antrenată de majorarea și introducerea unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, iar scăderea ulterioară a ratei inflației, pe o traiectorie relativ mai joasă, are ca resorturi majore efecte de bază dezinflaționiste și corecții descendente, peste așteptări în perioada recentă, ale cotațiilor mărfurilor agro-alimentare și țițeiului, alături de dinamica în descreștere a prețurilor importurilor. Incertitudini și riscuri la adresa acestei perspective a inflației decurg totuși din pachetul integral de măsuri fiscal-bugetare implementat de curând în vederea susținerii procesului de consolidare bugetară, precum și din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce urmează să expire în februarie 2024”, potrivit BNR.

Războaiele afectează creșterea economică! Și Guvernul!

Rata inflației este influențată de creșterea sau descreșterea economiei. Iar aceasta este, la rândul ei, influențată de războaie, de economia altor state și, din nou, de… Guvern.

”În același timp, s-a convenit că din partea poziției ciclice a economiei sunt de așteptat presiuni inflaționiste mai modeste decât în prognoza precedentă, dar în atenuare mai graduală pe orizontul apropiat de timp, în condițiile în care noile evaluări indică o creștere economică mai solidă pe ansamblul trimestrelor IV 2023 și I 2024 comparativ cu prognoza anterioară, al cărei ritm trimestrial încetinește ușor față de trimestrul III 2023. (…) Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice sub așteptări din Europa, îndeosebi din Germania, pe fondul condițiilor financiare înăsprite și al dinamicii cererii externe. (…) Incertitudini și riscuri crescute la adresa previziunilor decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, au convenit membrii Consiliului BNR, evidențiind caracteristicile execuției bugetare din 2023 și coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, precum și implicațiile noii legislații privind pensiile și dinamica salariilor în sectorul public, ce ar putea reclama suplimentarea în perspectivă a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective”, potrivit oficialilor BNR.

PIB modest din cauza ”consumului administrației publice”

Activitatea economică și-a încetinit semnificativ creșterea în trimestrul III 2023, la 0,9% de la 1,6% în trimestrul anterior, dar mai puțin decât s-a anticipat, consideră specialiștii BNR. Pe de altă parte, PIB-ul se menține la un nivel modest și din cauza ”consumului administrației publice”.

”S-a observat, totodată, că menținerea dinamicii anuale a PIB în trimestrul III la un nivel modest din perspectivă istorică – la 1,1%, față de 1% în trimestrul II – este atribuibilă majorării impactului contracționist deja foarte mare al variației stocurilor și aportului consumului administrației publice, care a devenit ușor negativ în acest interval, în timp ce formarea brută de capital fix și-a reamplificat dinamica anuală la o valoare de două cifre, iar consumul privat a înregistrat o creștere în termeni anuali după stagnarea din trimestrul anterior. Totodată, exportul net a continuat să-și majoreze influența expansionistă, dată fiind mărirea și în acest interval a ecartului pozitiv dintre dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor, pe fondul adâncirii mai pronunțate în teritoriul negativ a celei din urmă. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și-a reaccentuat ușor declinul față de perioada similară a anului trecut, iar cel de cont curent a continuat să scadă semnificativ în termeni anuali, dar ceva mai modest decât în trimestrul anterior, în contextul încetinirii ritmului ameliorării soldului balanței veniturilor primare, pe seama evoluției profiturilor reinvestite”, au remarcat membrii BNR.

Costul cu forța de muncă e îngrijorător de mare

Referitor la piața muncii, membrii BNR arată că efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în septembrie-octombrie și că menținerea constantă a ratei locurilor de muncă vacante în trimestrul III, după scăderea pronunțată consemnată în precedentele trei luni, s-a asociat cu o relativă stabilitate a ratei șomajului, ce s-a prelungit și în primele două luni din trimestrul IV. Totodată, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au accentuat scăderea în trimestrul IV 2023, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus semnificativ.

”S-a observat că dinamica anuală de două cifre a salariului mediu brut nominal și-a încetinit ascensiunea și în trimestrul III, dar și-a reaccelerat-o în luna octombrie, sub impactul majorării salariului minim brut, în timp ce dinamica anuală a costului unitar cu forța de muncă a continuat să descrească lent în industrie în intervalul iulie-octombrie și a consemnat o scădere în trimestrul III pe ansamblul economiei. Ea rămâne însă deosebit de înaltă și preocupantă din perspectiva evoluției inflației, având în vedere și probabila reamplificare temporară a acesteia pe orizontul apropiat de timp, pe fondul majorării recente a salariului minim pe economie și la nivelul unor sectoare”, au subliniat membrii BNR.

Relevante pentru evoluția condițiilor de pe piața muncii au fost considerate și implicațiile măsurilor fiscale implementate în scopul continuării consolidării bugetare, precum și tendința unor firme de a-și spori investițiile în echipamente pentru a suplini forța de muncă deficitară.

Inflație în scădere la finalul lui 2023

În discuțiile privind comportamentul recent al inflației, reprezentanții BNR au arătat că rata anuală a inflației și-a accelerat peste așteptări descreșterea în primele două luni ale trimestrului IV 2023, coborând la 6,72% în noiembrie, de la 8,83% în septembrie, sub impactul unor noi scăderi semnificative consemnate de dinamicile prețurilor alimentelor și energiei, precum și ca efect al ieftinirii combustibililor, pe fondul diminuării cotației țițeiului. (M. CONSTANTINESCU)