Fostul șef al Serviciului Achiziții din cadrul Consiliului Județean Neamț, în prezent adjunct în cadrul aceluiași serviciu, a fost condamnat la 6 ani de închisoare, cu executare, pentru fapte de corupție. Este vorba de unul din personajele cu vechime în instituția amintită, Mihail Popescu. Totuși, condamnarea nu are legătură cu funcția ocupată acum, faptele de care l-au acuzat procurorii Direcției Naționale Anticorupție, și pentru care a fost pedepsit de instanța de fond, sunt de pe vremea în care Popescu se afla la vârful Administrației Bazinale de Apă Siret (ABA Siret), în funcția de director. În această calitate, Popescu a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Motivarea sentinței magistraților din cadrul Tribunalului Bacău arată cum au avut loc faptele care au avut ca efect pierderea a două finanțări ce totalizau 11 milioane de lei, bani care fi trebuit folosiți pentru realizarea în regim de urgență a unor lucrări de amenajare a albiilor unor râuri din două comune din județul Neamț, în vederea prevenirii inundațiilor. Alături de Popescu, alte două funcționare de la ABA Siret au fost găsite vinovate de complicitate la abuz în serviciu, dar au primit pedepse fără executare. Este vorba de  Maria Diaconescu și Anca Mirela Chiochiu, condamnate la 2 ani și 6 luni, respectiv 3 ani de închisoare cu suspendarea executării.

Nu întotdeauna tăcerea e de aur

Totul a început în iunie 2019 când, prin hotărâre de Guvern a fost suplimentat bugetul Ministerului Apelor și Pădurilor din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, pentru realizarea în regim de urgență a unor lucrări de investiții de prevenire și înlăturare a efectelor calamităților naturale produse de inundații în perioada februarie-mai 2019, pe cursuri de apă din mai multe județe, inclusiv Neamț. La nivel național, a fost vorba de fonduri care depășeau suma de 194 milioane lei, pentru 49 de obiective. În Neamț, finanțările au vizat amenajarea albiei râului Albuia, din localitatea Rotunda, comuna Doljești și a albiei râului Țiganca, din comuna Ion Creangă. Pentru primul obiectiv s-au alocat 3,3 milioane de lei, iar pentru celălalt au fost 7,7 milioane lei, în total în județului nostru fiindu-i alocate peste 11 milioane de lei ce aveau menirea de a-i proteja pe localnici de inundații. ABA Siret, la conducerea căreia era Mihail Popescu, în calitate de autoritate contractantă, a derulat procedura de achiziție publică, iar în urma licitației organizate a fost desemnată câștigătoare firma Transilvania Grand Construct SRL. Operatorul economic nu a declarat subcontractori în cadrul ofertelor depuse. Dar, după câștigarea licitației, nu a executat în mod direct nici un fel de lucrări la cele două obiective. Mai mult, a subcontractat ambele obiective de realizat către societatea Mavgo Holding SRL. Practic toate lucrările urmau a fi executate de subcontractant, iar înlocuirea executantului a însemnat încălcarea prevederilor legii achizițiilor publice care interziceau expres acest lucru. Cercetările au stabilit că Mihail Popescu ar fi cunoscut încă de la început că executantul lucrărilor a fost schimbat și nu a dispus rezilierea contractelor, așa cum ar fi trebuit și îi cereau normele legale în vigoare, procurorii considerând că nu și-a îndeplinind atribuțiile de serviciu. În fața judecătorilor, atât Popescu, cât și celelalte acuzate s-au prevalat de dreptul la tăcere și nu au dorit să dea declarații. În ce-l privește strict pe director, acest lucru a cântărit greu în aplicarea unei pedepse în regim de detenție.

ABA Siret nu a identificat un prejudiciu cuantificabil

Termenul de executare al ambelor contracte era 10 decembrie 2019, dar încă de la început de octombrie cei trei acuzați știau că firma contractoare nu are capacitatea să execute lucrările calitativ și în termenul asumat. Chiar și așa, rezilierea contractelor nu a avut loc decât pe 18 noiembrie 2019. În condițiile în care lucrări ce valorau 11 milioane lei nu au fost executate, partea vătămată din procesul penal, respectiv Administrația Națională ”Apele Române”, conform portalului instanțelor judecătorești, în mod absolut uluitor nu s-a constituit parte civilă în procesul penal și nu a avut pretenții materiale de la cei trei funcționari. Instituției i s-a solicitat un punct de vedere de către instanță, iar răspunsul a fost că nu a fost identificat un prejudiciu cuantificabil care să fie susținut de dovezi împotriva acuzaților.

„Partea vătămată a înştiințat instanța de judecată de faptul că nu au fost identificate dovezi pe care să-şi întemeieze eventualele pretenții, însă, cercetările continuă şi în măsura în care se va constata că instituţia a fost prejudiciată şi în baza dovezilor care să susţină aceste pretenţii le va formula ulterior. De unde rezultă că persoana vătămată încă desfăşoară cercetări, acumulează dovezi pentru identificare sau nu a unui prejudiciu. Cu privire la acest aspect instanţa va luat act de această manifestare de voinţă, de faptul că nu s-a constituit parte civilă până în prezenta în cauză”, au stabilit magistrații de la Tribunalul Bacău, conform rejust.ro.

Nici o circumstanță atenuantă, nici măcar lipsa antecedentelor penale

În cauză au fost audiați mai mulți martori, inclusiv funcționari de la ABA Siret care inițial au fost suspecți în dosar. Cu toate probele administrate, judecătorii au apreciat că nu poate fi reținută nici o circumstanță atenuantă legală sau judiciară, stabilindu-se că lipsa antecedentelor penale nu poate fi luată în considerare în condițiile în care o comportare corectă, licită, este una normală, și nu invers. Totul în condițiile în care Popescu și cele două funcționare au avut o atitudine procesuală de nerecunoaștere a faptelor de care au fost acuzați de procurorii anticorupție. S-a avut însă în vedere modul concret de comitere a infracțiunii, iar în cazul directorului judecătorii au apreciat că sancțiunea pentru Mihail Popescu ar putea fiu un exemplu de „așa nu”.

„Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni”, conform sursei citate.

Astfel, raportat la pericolul social concret, la funcția, la sarcinile de serviciu pe care le-a avut, și spun judecătorii, le-a ignorat, precum și atitudinea directorului, instanța a apreciat că este necesar să aplice o pedeapsă cu închisoarea, cu executare în regim de detenție. S-a apreciat că faptele comise de Mihail Popescu denotă o atitudine de sfidare a valorilor sociale ocrotite de lege, astfel încât decizia instanței de fond a fost aplicarea, doar pentru el, a unei condamnări la închisoare cu executare. Simultan, aceeași judecători au arătat că reeducarea celor două subordonate, ce nu erau persoane care să ia decizii la nivelul ABA Siret, se poate realiza fără executarea pedepsei în penitenciar, astfel că s-au aplicat pedepse cu suspendarea executării. Decizia instanței de fond nu este definitivă și cei trei acuzați au uzat de calea de atac și au declarat apel. Cauza se află acum pe rolul Curții de Apel Bacău, primul termen urmând a avea loc aproape de jumătatea lunii martie. Instanța de apel va pronunța o hotărâre definitivă.

Apropiat al lui Arsene

Mihail Popescu a fost întotdeauna considerat un apropiat al fostului președinte al CJ Neamț, Ionel Arsene. Condamnarea lui la o pedeapsă privativă de libertate, una cu executare, a venit la scurt timp după ce mentorul a avut parte de același tratament, în cazul lui Arsene fiind vorba însă de o decizie definitivă a judecătorilor. Șeful achizițiilor din CJ Neamț, omul fără de care nu se făcea nici o achiziție importantă în județ, a avut la un moment dat o evoluție profesională surprinzătoare. Brusc a ajuns la conducerea Asociației de Dezvoltare Intracomunitară „Eco Neamț”. De ce a fost ”retrogradat de la județ la un ADI? Probabil achizițiile din zona respectivă ar putea să dea un răspuns la întrebare. Nu a durat mult după ce a preluat funcția, ca mai apoi să ajungă la conducerea Administrației Bazinale de Apă Siret. Care, se știe acum clar, a ajuns în zona de decizie a lui Ionel Arsene, care a populat instituția cu o mulțime de nemțeni în funcții de conducere. Foștii angajați spuneau că totul semăna cu o preluare forțată a unei instituții. ABA Siret reprezenta o miză datorită investițiilor mari în zone greu de controlat, cu mulți bani veniți de la fondul de rezervă, după diverse calamități. Ori investițiile acestea trebuiau atent controlate/direcționate de cineva specializat în achiziții publice. Ionel Arsene se pare că a găsit omul. Rămâne de văzut dacă instanța de apel va menține sentința sau va asculta cu atenție ce au de spus avocații celor implicații sau dacă Miki Popescu, ca un abil jucător de bridge, va considera că dreptul la tăcere nu-l avantajează la cărțile pe care le are în mână.

Gabi SOFRONIA