Evoluând cu dezinvoltură în registrul schimbării schimbărilor modificate pentru care nu dă seama în faţa nimănui, ministrul Marcel Boloş de la Finanţe a croit o nouă încurcătură de proporţii. Teribila Lege nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, care a bulversat întreaga ţară, a ajuns în faza în care „aplicarea prevederilor ar determina blocarea sau încetarea activității unor servicii publice esențiale pentru populație”. Aşa scrie în proiectul de OUG apărut astăzi în spaţiul public. Aşa i s-a prevestit de la bun început, dar fostul personaj providenţial al dezvoltării Oradiei n-a ţinut cont de nimeni şi nimic, sfidând lumea cu al său iritant „zâmbet” inconfundabil.
La această oră documentul este deja bine tocat de presa naţională. Două exemple sunt aici şi aici. Puţin probabil să aibă vreo emoţie dacă i se aminteşte că din octombrie 2023 până în martie 2024 numai de un termen lung, „astfel încât statul român şi unităţile sale administrativ-teritoriale să poată susţine din fonduri publice finanţarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetăţenilor la un nivel calitativ şi competitiv impus de standardele europene” (art. I, al. (1) din legea austerităţii), nu poate fi vorba. Cum n-a fost vreo clipă nici despre reorganizarea ministerelor şi insituţiilor statului, promisă a se realiza până la finalul anului 2023, dar amânată. Nota de fundamentare în sine este o compunere perfect relevantă pentru ce înţelege de fapt PNL, partidul susţinător al ministrului, din descentralizare, debirocratizare şi dereglementare, adică celebrul „3D” preluat de formă şi fără fond din arsenalul politic al frumosului Partid Liberal 93.
Proiectul de OUG, printre altele, dă liber la creşterea de la 8% la 10% – prin memorandum şi în anumite condiţii – a numărului total de funcţii de conducere autorităţile, agenţiile şi instituţiile de stat. Mai dă liber şi la creșteri de salarii în companiile de stat care au înregistrat pierderi sau arierate în 2023, exact pe dos faţă de legea care interzicea acest lucru.
Fără a mai lungi vorba, documentul e un talmeş-balmeş total din care aproape fiecare propunere de modificare îţi sare în ochi. Cel puţin cu gândul la autorităţile administraţiei publice locale, e de aşteptat urgent o reacţie, nişte comentarii, în condiţiile actualului sezon electoral în care se va face uz intens de invocarea responsabilităţii. Scrie în proiect în felul următor: „serviciile publice de interes local sau judeţean, specializate, cu personalitate juridică, înfiinţate şi organizate în subordinea consiliilor locale sau consiliilor judeţene, care asigură prestarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, serviciile publice <<Salvamont>> (…) să îşi desfăşoare activitatea cu un număr mai redus de posturi decât cel prevăzut la art. XXIX alin. (1) din Legea nr. 296/2023, respectiv 50 de posturi”. Asta cu utilităţile publice chiar e tare de tot. Şi, lesne de înţeles, invită cel puţin la parcurgerea presei locale de Bihor…
Viorel COSMA
Foto: ebihoreanul.ro
Mesagerul Bacău Peste 530 de șoferi vitezomani amendați și 22 de permise reținute de polițiștii din Bacău, într-o săptămână 
ZCH Ministerul Apărării Naționale comunică: Țintă aeriană detectată la nord de Roman. RO-Alert transmis în cinci județe din Moldova 
NewsEdge Mii de germani au protestat la Berlin împotriva ascensiunii partidului de extremă dreapta AfD 
BusinessEdge Societățile de investiții imobiliare promit dividende stabile și lichiditate rapidă. De ce ezită România să adopte modelul REIT 
