Luând-o de la nașterea ei, Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general a fost una încurajatoare, cu un succes ușor predictibil. Prin ghidurile de finanțare și criteriile de evaluare cât de cât transparentă a proiectelor venea să pună o frână importantă dezmățului cu fondurile publice plasate prin contracte de asociere dubioase, dedicate unei clientele.
La art. 2, scrie limpede că prin autoritate finanţatoare se înțelege orice autoritate publică, astfel cum este definită aceasta în Constituția României, inclusiv autoritatea judecătorească, precum şi orice instituţie publică de interes general, regional sau local, care are calitatea de ordonator principal de credite, în condiţiile legii. Finanțarea nerambursabilă înseamnă o alocaţie financiară directă din fonduri publice, în vederea desfăşurării de către persoane fizice sau persoane juridice fără scop patrimonial a unor activităţi nonprofit care să contribuie la realizarea unor acţiuni sau programe de interes public general, regional sau local. Iar fondurile publice constau în sume alocate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele locale, bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare, ajutoare financiare externe acordate României sau instituţiilor publice şi credite externe contractate ori garantate de către stat sau de autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi împrumuturi interne contractate de autorităţi ale administraţiei publice locale. Pentru a putea participa la procedura privind atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă, solicitanţii trebuie să fie persoane fizice sau persoane juridice fără scop patrimonial – asociaţii ori fundaţii constituite conform legii – sau culte religioase recunoscute conform legii.
Consiliul Județean Neamț a reușit anul trecut antiperformanța de a se evidenția grație ghidului în domeniul sportului. Scandalul iscat de fenta cu „necalificarea” Asociației Club Sportiv Municipal Ceahlăul și a echipei noastre de fotbal din Liga 2 pentru finanțare nerambursabilă a făcut valuri mari și în țară. Perseverența cu certe indicii de obstrucționare, etalată de autoritatea deliberativă județeană în acest an, impune o serie de sublinieri, întărite de îndoieli și întrebări. Din start și deloc în paranteză fie spus, ca să nu fie discuții și interpretări, Mesagerul de Neamț nu și-a propus să acorde consultanță juridică și nici nu întărâtă publicul asupra CJ Neamț în plin sezon electoral.
Pentru programul destinat sportului, în 2024, s-au pus la bătaie 4.500.000 lei din bugetul județului. Ghidul solicitantului e în Anexa nr. 2 la H.C.J. Neamț nr. 26 din 12.02.2024. Finanțările ce pot fi obținute pe proiecte individuale sunt următoarele:
□ Sportul de performanță:
- Ligă/ Divizie superioară – max. 1.000.000 lei;
- Ligă/ Divizie medie – max. 400.000 lei;
- Ligă/ Divizie inferioară – max. 100.000 lei.
□ Sportul pentru toți: max. 50.000 lei.
Data limită pentru depunerea propunerilor de proiecte este 21 martie 2024, ora 16.30. Selecţia şi evaluarea proiectelor se fac în perioada 22 martie-30 aprilie 2024 (amănunte: https://cjneamt.ro/ro/finantari-nerambursabile-l350-2005/).
Observăm ușor că, la prezentarea principiilor ce trebuie urmărite în elaborarea proiectelor, se pune un accent pe „asigurarea promovării egalității dintre bărbați și femei și a integrării de gen, cât și prevenirea oricărei discriminări pe criterii de gen în etapa implementării”.
Fără a dezvolta acum integrarea de gen, care trimite la manifeste și manifestări de altă sorginte, reținem altceva. În versiunea de lege ușor accesibilă (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/66812), la art. 4, sunt enumerate principii de atribuire, nu de elaborare, iar identitatea de gen nu figurează. Eventuala încadrare decisivă ca adăugare la lege (nu) are cine-o stabili.
Pe partea cu atribuirea contractului, două principii din lege efectiv strălucesc:
– libera concurenţă, respectiv asigurarea condiţiilor pentru ca persoana fizică sau juridică ce desfăşoară activităţi nonprofit să aibă dreptul de a deveni, în condiţiile legii, beneficiar;
– tratamentul egal, respectiv aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de selecţie şi a criteriilor pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă, astfel încât orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară activităţi nonprofit să aibă şanse egale de a i se atribui contractul respectiv.
Antiecoul acestor prevederi lovește din ghidul de la CJ sub forma unei interdicții. Scrie că potenţialii solicitanţi nu pot participa la accesarea fondurilor nerambursabile dacă sunt subiectul procedurilor de declarare a falimentului, de lichidare, de litigii, de administrări judiciare, sau al altor proceduri similare prevăzute de legislaţia şi reglementările naţionale în vigoare.
De unde au inventat „savanții” consiliului litigiile și administrările judiciare, nu a explicat nimeni până astăzi! Te pomenești că or fi criterii specifice de evaluare elaborate de autoritatea finanţatoare, invocând art. 8 din lege, însă fără a dezvolta argumentația lămuritoare. Litigii în derulare, netranșate definitiv, poate avea oricine, nu doar o asociație sportivă, și asta fără a afecta viața/activitatea de performanță, onoarea și solvabilitatea. Ba, dacă vreunul are ceva de împărțit cu solicitantul, direct sau în contul unui finanțator, nu e greu să inventeze un litigiu numai pentru a… faulta. Iar administrarea judiciară, să fim serioși, e o chestiune elementară chiar pentru un jurist asamblat la o „postliceală de garaj” – aceasta poate interveni și ca procedură de protecție a unui solicitant, ceea ce nu vedem cum ar dăuna eligibilității, desigur, pornind de la liberă concurență și tratament egal.
Adăugând vrăjeala cu alte „proceduri similare prevăzute”, ești gata îndreptățit să te enervezi înainte de-a ajunge la „nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată exigibile a impozitelor şi taxelor către stat, a contribuţiei pentru asigurările sociale de stat, precum şi a impozitelor şi taxelor locale”. Vorbim de restanțe? Includem și reeșalonările? Diverși „băjeți diștepți”, atunci, duduind de restanțe, cum participă la licitații de lucrări babane, în condiții comune de raportare la legislația de achiziții publice?
O umbră de opinie din partea persoanei care semnează – intermediar și la final – pentru legalitatea actelor din CJ, anume Secretarul general Daniela Soroceanu, e așteptată cu vădit interes. Nu și cu optimism.
Per ansamblu și punând în vârf factorii politici conducători, clarificările dinspre pădurea tutelară județeană devin presante, sunt eligibile la publicare, numai că în regim penalizator din cauza tardivității lor. Și trebuie concepute nu prin expediere la rapoarte de specialitate aferente unui proiect de HCJ și interpretări, corelări, asimilări etc.
La mijloc sunt cel puțin două interese publice majore. Primul vine din maniera consacrată a CJ Neamț de a elabora acte administrative și proiecte publice majore proaste, ticăloase, banditești, după anul 2004, de la execuția politică a fostului președinte Raul Constantin Bobeanu, Dumnezeu să îl aibă sub divină protecție. De atâția ani, în bătaie de joc, în total dispreț față de supușii din județ, Uniunea Județeană a Cooperativelor Politice ne-a călcat în picioare. În acest sens, grăitoare sunt arhivele de presă.
Al doilea interes ține de fotbalul de performanță, înțeles ca o comandă socială. Definiția, așa cum am mai scris, e veche de peste 30 de ani și vine de la regretatul senior de patrimoniu Ion Strătilă de la Rifil. Unul dintre martori e însuși Gheorghe Ștefan (Pinalti, 11 m), cândva profesor simpatizat de discipline tehnice la Petru Rareș.
Până la alte abordări și dezvoltări, încă o pălitură măiastră din ghid. E una care descătușează abordări nespecifice meleagurilor nemțene, meleaguri sensibil defecte sub aspectul trezirii și implicării în proiecția destinului administrativ.
În partea de început a ghidului scrie așa:
„În conformitate cu Regulamentul UE 2831/2023, finanțarea totală acordată de către Județul Neamț și alte autorități publice, unui club sportiv profesionist, nu poate depăși plafonul de 300.000 de euro pentru anul fiscal curent și cei 2 ani anteriori. În situația în care finanțarea clubului sportiv profesionist va fi acceptată, Județul Neamț va solicita avizul Consiliului Concurenței, în baza Ordonanței de Urgență nr. 77/2014, anterior încheierii contractului de finanțare nerambursabilă. În această situație, beneficiarul finanțării va depune la sediul Consiliului Județean în termen de maxim două zile lucrătoare de la primirea notificării privind aceptarea finanțării, o analiză a oportunității, realizată conform art. 3, alin (4) din OUG nr. 77/2014”.
Regulamentul a fost adoptat la Bruxelles pe 13 decembrie 2023, e publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 15 decembrie 2023, este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre, fără a fi nevoie să fie transpus în legislația națională. A intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2024 și operează până la 31 decembrie 2030.
Acest act juridic european nu este unul trecut prin procedură legislativă, adică nu e al Parlamentului European și al Consiliului, ci unul de punere în aplicare, adoptat de Comisia Europeană prin procedură distinctă, conform art. 290 și 291 din TFUE (Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene). Este liber la lectură (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32023R2831) și se adresează întreprinderilor din toate sectoarele, cu anumite excepții.
Ați reținut? Se adresează întreprinderilor! Ce treabă are cu o asociație sportivă, în general cu un solicitant de finanțare pe Legea 350, CJ Neamț nu a binevoit să explice în ghid. Cât privește plafonul de 300.000 de euro, în Regulament acesta se referă la ajutorul de minimis acordat unei întreprinderi unice.
În sensul regulamentului, la art. 2, al (2) scrie că „întreprindere unică” înseamnă toate întreprinderile între care există cel puțin una dintre relațiile următoare:
| a | o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților unei alte întreprinderi; |
| b | o întreprindere are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale unei alte întreprinderi; |
| c | o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra altei întreprinderi în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea în cauză sau în temeiul unei prevederi din actul constitutiv sau din statutul acesteia; |
| d | o întreprindere care este acționar sau asociat al unei alte întreprinderi și care controlează singură, în baza unui acord cu alți acționari sau asociați ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților întreprinderii respective. |
Dacă vorbim generic de o întreprindere, la modul generic, în sensul normelor de concurență valabile și în țara noastră, prin aceasta se înţelege orice entitate, fie persoană fizică sau persoană juridică, care desfăşoară o activitate economică, indiferent de statutul său juridic şi de modul în care este finanţată.
Din nou, care e legătura cu CSM Ceahlăul? Poate o fi, dar nu e treaba noastră s-o cercetăm. Și nici să aprofundăm ce înseamnă ajutorul de minimis, în acest spațiu restrâns, că ar trebui s-o luăm de pe la 2013, cu alt Regulament.
Pentru că am zis din nou regulament, atunci aflați că după 2831 a urmat 2832. Dacă 2831 privește aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, la 2832, în titlu, zice că e despre aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de minimis acordate întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general. În plus, plafonul acela de minimis urcă la 750.000 de euro. Care e diferența nu pariem că ar ști pe de rost cineva din CJ Neamț. Dar, nu ar fi de mirare, poate știe vreun doritor sau doritoare de mandat în premieră de consilier județean…
Fără a face nici urmă de aluzie la organismul național dedicat combaterii discriminării, oricum devine limpede că subiectul cu finanțările nerambursabile nu are cum să se încheie aici. Mai ales în condițiile în care în ghidul solicitantului de la Primăria Piatra-Neamț nu am găsit măcar o adiere de condiționări cel puțin discutabile.
Viorel COSMA
