Un studiu serios care dă frisoane. Trecerea tuturor consumurilor pe electric duce la cele mai mari costuri pentru cetățeni comparativ cu alte soluții

Lipsa de profesionalism şi responsabilitate domină deciziile strategice din Energie de prea multă vreme. Fără o Strategie cu adevărat naţională în domeniu, construită în baza unul model energetic conceput, la rândul lui, pe baza celui economic, suntem zdrobiţi de proiectarea a tot felul de aventuri energetice, acoperite cu angajamente năucitoare. Fostul ministru Virgil Popescu n-a dat socoteală nimănui, nici pe cel actual (Sebastian Burduja) nu-l tulbură cineva.

În acest peisaj, care mai are puţin şi degenerează în haos energetic, duminică, 21 aprilie, s-a produs un eveniment şocant. Asociaţia Energia Inteligentă (AEI) a dat publicităţii un studiu profund, întins pe 83 de pagini, despre Eficienţa energetică pentru case, clădiri şi reţele inteligente. Cu acordul profesorului Dumitru Chisăliţă, preşedintele asociaţiei şi specialist imbatabil în Energie, preluăm integral concluziile studiului. Cu puţină atenţie şi răbdare nu sunt greu de înţeles. Ca element de rigoare, am păstrat titlul dat de AEI.

Primul studiu privind convertirea energetică a unui oraș din România în full-electric, realizat de Asociația Energia Inteligentă, arată că din trei scenarii analizate (full electric, Mix energetic cu și fără termoficare), acesta (full-electric) ar aduce cele mai mari creșteri de costuri cu energia în următorii 25 de ani.

În cadrul Studiului sistemelor energetice integrate în oraşul Târgu Mureş, s-au analizat trei scenarii:

Scenariul 1 – Mix energetic fără termoficare
● reabilitarea termoenergetică a imobilelor la nivelul clasei energetice A;
● amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile publice și private cu echilibrarea surplusului de energie electrică în baterii și acoperirea parțială a necesarului de energie electrică a consumatorilor casnici în limita producției;
● amplasarea de panouri termosolare pe acoperișurile publice și private care să producă ACM (apă caldă menajeră), cu asigurarea surplusului de energie în lunile reci cu energie electrică.

Scenariul 2 – Full Electric
● reabilitarea termoenergetică a imobilelor la nivelul clasei energetice A;
● amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile publice și private cu echilibrarea surplusului de energie electrică în baterii și acoperirea parțială a necesarului de energie electrică a consumatorilor casnici în limita producției;
● amplasarea de panouri termosolare pe acoperișurile publice și private care să producă ACM, cu asigurarea surplusului de energie în lunile reci cu energie electrică;
● eliminarea gazelor naturale din mixul energetic al orașului și înlocuirea cu energie electrică pentru încălzire, apa caldă menajeră și preparare hrană;
● convertirea totală a mobilității urbane pe mașini electrice, atât la nivelul transportului urban, cât și a celui privat.

Scenariul 3 – Mix energetic cu termoficare
● reabilitarea termoenergetică a imobilelor la nivelul clasei energetice A;
● amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile publice și private, cu echilibrarea surplusului de energie electrică în baterii, și acoperirea parțială a necesarului de energie electrică a consumatorilor casnici în limita producției;
● amplasarea de panouri termosolare pe acoperișurile publice și private care să producă ACM, cu asigurarea surplusului de energie în lunile reci cu energie electrică;
● reducerea masivă a cantității de gaze naturale din mixul energetic al orașului și înlocuirea cu energie termică prin reconstruirea parțială a sistemului de termoficare, în folosirea pompelor de căldură în zonele marginale ale imobilelor unifamiliare și folosirea energiei electrice pentru noile zone de consum pentru încălzire;
● convertirea parțială a mobilității urbane pe mașini electrice, atât la nivelul transportului urban, cât și a celui privat.

În toate scenariile, rolul de autoproducător a energiei electrice și termice, reabilitarea termică a clădirilor este propus să fie realizat de către Primărie, pentru a exista o abordare sistematică, cu recuperarea investițiilor din impozite și alte tarife. În toate scenariile sunt necesari 25 de ani pentru a converti energetica actuală a orașului.
Investițiile estimate a fi realizate de către Municipalitate se prezintă, astfel:

Scenariul 1 : 440-340 mil. euro;
Scenariul 2 : 656-512 mil. euro;
Scenariul 3 : 474-373 mil. euro.

Investițiile medii estimate a fi realizate în medie de către fiecare gospodărie se prezintă, astfel:

Scenariul 1 : 1-2 mii euro;
Scenariul 2 : 5-15 mii euro;
Scenariul 3 : 4-10 mii euro.

Analizând costurile medii cu energia + impozitele achitate pentru aplicarea politicilor energetice pentru scenariile considerate în orașul unde s-a realizat analiza, se desprind următoarele:

în toate scenariile costurile cu energia și combustibilii, vor crește în următorii 25 de ani cu 44%-130%;
în următorii 12 ani costurile cu energia și combustibilii, sunt cu 14%-25 % mai mici pe situația existentă față de aplicarea oricărora dintre scenariile 1, 2 sau 3. Perpetuarea situației din prezent riscă să aducă costuri duble cu energia în următorii 25 de ani, cu 20%-36% mai mari decât oricare din scenariile analizate;
costurile cele mai ridicate se obțin în situația trecerii tuturor consumurilor pe electric (Scenariul 2). În primii 12 ani cetățenii trebuie să plătească cu până la 224 de euro/an în plus față de situația actuală prezentă (cu 14% mai mult decât ar trebui să se achite dacă se păstrează situația actuală), în perspectiva anului 2050 cetățenii urmează să achite cu cca. 600 euro/an mai puțin (20% mai puțin decât ar trebui să se achite dacă se păstrează situația actuală)
costurile cele mai scăzute se obțin în situația trecerii parțiale pe mașini electrice, încălzirii cu pompe de căldură a clădirilor noi și a caselor individuale, dezvoltării unor rețele de termoficare etc. (Scenariul 3). Chiar dacă în primii 10 ani cetățenii ar trebuie să plătească cu până la 470 de euro/an în plus față de situația actuală (cu 25% mai mult decât ar trebui să se achite dacă se păstrează situația actuală), în perspectiva anului 2050 cetățenii urmează să achite cu cca. 1.276 euro/an mai puțin (36% mai puțin decât ar trebui să se achite dacă se păstrează situația actuală) și cu 518 euro/an mai puțin față de scenariul trecerii consumurilor pe electric (19%)

Analizând ponderea costului cu energia în bugetul unei persoane care are un venit minim pe economie și locuiește singură, într-o casă, prezumând că va exista o dublare a veniturilor acestor categorii de persoane în următorii 25 de ani, se poate observa că:

în prezent 40% din veniturile sale sunt cheltuite cu energia și combustibilii;
în anul 2050 ponderea cheltuielilor cu energia și combustibilii vor fi de:

► 20% în cazul scenariului 3 – mix energetic cu termoficare;
► 25% în cazul scenariului 1 – mix energetic fără termoficare;
► 27% în cazul scenariului 2 – trecerea la full electric;
► 28% păstrării situației actuale:

Analizând ponderea costului cu energia în bugetul unei familii formate din persoane care au un venit mediu pe economie, prezumând că nu va exista o creștere a veniturilor în următorii 25 de ani, se poate observa că:

în prezent 14% din venituri se cheltuie cu energie și combustibilii;
în anul 2050 ponderea cheltuielilor cu energia și combustibilii sunt:

► 16% în cazul scenariului 3 – mix energetic cu termoficare;
► 19% în cazul scenariului 1 – mix energetic fără termoficare;
► 24% în cazul scenariului 2 – trecerea la full electric;
► 32% păstrării situației actuale.

(Viorel COSMA)