Candidatul AUR la Primăria Piatra-Neamț - Marius Apopei: evaluator manageri publici (tehnocrați), specialist în fonduri europene, expert al Băncii Mondiale, activist civic

Marius Apopei are atât studii juridice, cât și sociologice, un Master în sociologie juridică, dar a urmat și burse de studii în Franța, Anglia și Belgia în domenii conexe și în proiecte europene. A fost manager de proiect în mai multe proiecte cu finanțare europeană, evaluator extern pentru tehnocrați (manageri publici), evaluator civic extern pentru Mecanismul Național de Prevenție din cadrul Avocatului Poporului. A fost sociolog expert al Băncii Mondiale și a realizat o serie de cercetări sociale în instituții din Moldova și din județul Neamț pe aspecte ce țin de respectarea legislației, evaluarea serviciilor sociale, etc. A militat pentru păstrarea valorilor și tradițiilor familiale și pentru respectarea drepturilor omului. Candidează din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) la funcția de primar al municipiului Piatra-Neamț.

– Ați avut o mare implicare în activitatea civică, aspect mai puțin cunoscut public. Ne puteți da câteva detalii?

Activitatea civică am început-o încă din perioada studenției, în special pe partea de tineret, apoi mergând spre masterat, am început să intru și pe zona socială, pe zona de familie, de educație, apoi de spiritualitate sau de civism creștin, pe partea de mișcare Pro Vita și pe partea de apărare a orei de religie în școli. La un moment dat, a apărut un domn profesor de la Buzău care a dat în judecată statul român, ca să nu se mai predea ora de religie, deși aceasta făcea parte din trunchiul comun de discipline obligatorii. Nu a putut fi scoasă ora de religie, chiar dacă a câștigat acel proces, dar s-a statuat juridic obligativitatea să depui o cerere pe fiecare ciclu de învățământ, ca părinte, prin care să spui “Da, copilul meu vreau să urmeze ora de religie”. A fost o mișcare destul de puternică la nivelul întregii țări, așa că, în timpul acesta, am coordonat pe județul Neamț, prin echipa care a făcut toate eforturile de a strânge semnături, de a ține legătura cu instituțiile abilitate, ca să rămână în continuare ora de religie. La această acțiune s-au alăturat toate cultele, și creștinii și necreștinii. Acesta a fost un prim demers mai amplu, mai serios, un demers câștigat până la urmă. Și asta, cumva, ca om, ca un creștin din cetate, m-a apropiat și mai mult de zona vieții bisericii. Și de aici această opinie că aș fi într-o relație privilegiată cu înalți clerici. Fiecare dintre noi ar trebui să fie așa, adică să fie omul viu din cetate care face acele acțiuni pe care clericii nu le pot face.

– V-ați implicat și în susținerea instituției căsătoriei pe un făgaș de normalitate.

A fost referendumul pentru căsătorie, la fel un aspect care privește întreaga societate în care m-am implicat organizatoric și sigur că toate cultele creștine sprijină demersul acesta de a rămâne căsătoria formată din bărbat și femeie, așa cum sunt născuți ei. Un alt proiect civic în care m-am implicat a fost, undeva prin anul 2000, un proiect interguvernamental între Ministerul Justiției din România și cel din Marea Britanie. În cadrul acestui proiect pilot, primăriile trimiteau din zona civică persoane care să monitorizeze condițiile din detenție. Iașiul având și penitenciar și arest, noi vizitam periodic, lunar, în echipe, arestul sau penitenciarul pentru a vedea care sunt condițiile acolo.

– Deci erați un fel de evaluator civic?

Da, eram denumiți Inspectori Civili și am activat câțiva ani pe partea de respectarea drepturilor omului. În Anglia, la un moment dat, în anii ’80, au avut loc ample mișcări de stradă civice și statul imediat a luat sute de oameni din stradă și i-au băgat în aresturi și la pușcărie. Ceea ce a generat alte mișcări civice foarte puternice, pe plan național și internațional pentru că ei, ca formă de opresiune a statului, au fost ținuți în condiții nefirești, ca să le arate că nu-i bine să te revolți împotriva statului. După ce s-au liniștit apele, la câteva luni, atât de mare a fost presiunea civică, încât ei au instituit acest corp “independent custody visitors”, un fel de inspector civil. Atât de mare a fost presiunea civică, încât ei au instituit acest corp de “lay visitors”, oameni din comunitate care, în baza unor programări sau fără programare, neanunțați, băteau la ușa arestului, la pușcării: “Vrem să vizităm, să vedem ce condiții sunt aici”. În timp, s-a dovedit că este un mecanism civic-democratic eficient pentru comunitate și sănătatea democrației. Ca o reverberație a ceea ce am făcut noi și ca urmare a unor convenții internaționale privitoare la drepturile omului, peste ani, statul român a fost obligat, după ce ani de zile n-a făcut nimic în sensul ăsta, să creeze un mecanism, care se numește Mecanismul Național de Prevenție. Acest mecanism s-a instituționalizat și este în subordinea Avocatului Poporului. Prin acest mecanism, din care fac parte, se verifică toate condițiile de respectare a drepturilor omului din spații închise, însemnând centre pentru copii aflați în dificultate, centre pentru persoane cu dizabilități (adulți și copii), spitale de psihiatrie, căminele pentru seniori, zone de arest, de penitenciare, alte instituții din sistemul de sănătate și de asistență socială și orice mediu închis administrat de o entitate publică sau privată care folosește bani publici. Cei de la Avocatul Poporului de la Bacău ne contactează, mergem cu ei, ori la sesizări, ori periodic, după o programare a lor, să verificăm ce condiții mai sunt în toate aceste centre. În ultimii ani n-am mai mers, pentru că eram consilier județean și mă aflam în incompatibilitate pentru centrele din subordinea CJ-ului.

– V-ați implicat, din nou, în politică. De ce AUR?

Eu am venit în AUR în martie. Mi-am dat demisia din consiliul județean în noiembrie anul trecut pentru că începusem să lucrez la câteva proiecte civice. În februarie a apărut ideea aceasta a comasării alegerilor, aduse din septembrie când erau programate, odată cu alegerile europarlamentare. Aveam o relație mai veche de luptă pentru aceleași cauze, cu persoane din zona centrală a AUR, cu dl. George Simion, cu dl. senator Claudiu Târziu. Cu dl. senator Sorin Lavric mă știam personal de patru ani, dar îi știam activitatea încă din studenție, când am participat la conferințe, la lansări de carte. Venind ca o presiune aceste alegeri comasate, au avut nevoie, într-un timp scurt, să găsească oameni cu un anumit profil. M-au întrebat dacă am să le recomand persoane pe profilul celor patru piloni AUR: credință, națiune, familie și libertate. Oameni care să nu fi avut condamnări penale sau probleme morale serioase. Atunci le-am recomandat și eu o serie de persoane de valoare, dar urmare evaluărilor făcute de cei îndrituiți, au considerat că aceștia nu se potriveau fie contextului actual, fie valorilor AUR. Într-un final, considerându-mă potrivit pentru ceea ce-și doreau ei, mi-au propus: “Dacă și tu vrei, noi am vrea să lucrăm cu tine!”. A avut loc un interviu, mai multe discuții în forul central al AUR, m-am sfătuit și cu familia și cu îndrumătorii spirituali dacă e bine să intru în lupta asta politică. S-au unit toate la un moment dat și iată-mă aici.

– De ce candidat la Primăria Piatra Neamț?

Pentru că sunt născut în Piatra-Neamț, am trăit aici toată viața, cu acea pauză de 10 ani pentru studiile universitare. Principalul motiv ar fi că îmi pasă de dezvoltarea comunitară a orașului nostru, cunosc realitățile orașului, cunosc zona administrativă. Fiind trei ani și ceva în Consiliul Județean Neamț, știu și realitățile din județul Neamț. Am experiență pe partea administrativă, lucrând de-a lungul timpului în instituții publice locale, dar și la nivel de minister. Ultima oară am fost la Ministerul Fondurilor Europene, exact pe vestitul POIM, pe infrastructură mare. Am fost evaluator de proiecte acolo și cred că este necesară unei primării, expertiza pe proiecte europene. Am lucrat pe fonduri europene chiar din 2007, de la aderare. Am lucrat și pe zona de fonduri, pe partea socială și cea educațională, pe resurse umane, pe infrastructură mare. Cunosc în profunzime bună parte din această bucătărie internă a fondurilor europene și mecanismele instituționale implicate în derularea sau în gestionarea unor fonduri europene: ce înseamnă relația între instituțiile din România pe partea de fonduri, ce înseamnă relația cu Bruxelles, cu Uniunea Europeană. Aceasta ar fi o zonă de expertiză a mea de peste 10 ani.

– Ați fost unul dintre cei 12 evaluatori externi ai celebrilor 500 de tehnocrați din România.

În 2007 a apărut o legislație în România prin care ne obligam ca stat, pentru aderare, să creăm un corp de tehnocrați, de specialiști în administrație publică. S-au investit foarte mulți bani, s-a creat și un suport legislativ serios pentru a se crea un corp de profesioniști foarte bine pregătiți. În decurs de câteva generații, din 2007, au fost create generații de studenți la masterat finanțați de Guvernul României pentru a face un an de masterat de administrație publică în România și un an de administrație publică într-o universitate valoroasă din Occident. După doi ani, aveam acest corp de manageri publici, o categorie profesională superioară funcționarului public, foarte bine cotați profesional și foarte bine plătiți. Ei sunt evaluați de către șefii lor, superiori ierarhici, dar pentru că poate apărea subiectivismul, legea a prevăzut să existe un corp de evaluatori externi, care să vină cu un ochi din afară, să vadă cum își face treaba managerul sau tehnocratul. Astăzi suntem 12 evaluatori de manageri publici, eu sunt singurul din afara Bucureștiului în acest corp și nu e puțin lucru să fii evaluatorul celor mai performanți specialiști din administrația publică. Au mai rămas în jur de 350 de tehnocrați, în toate ministerele, omul de bază care înțelege mecanismele administrației publice. Câțiva dintre ei s-au retras în prefecturile din județele lor, alții s-au dus la Bruxelles, pentru că, după ce am aderat la Uniunea Europeană, legea a fost modificată imediat de politic. Nu mai aveau nevoie de tehnocrați care să ocupe cele mai înalte funcții în aparatul administrativ. Evaluând acest tip de funcționari de vârf, sigur că am ajuns la o perspectivă de ansamblu și bine articulată asupra mecanismului administrației publice, asupra relațiilor între administrația publică locală și cea centrală, o perspectivă foarte bună pentru un primar.

Candidații AUR la Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamț, din data de 9 iunie 2024: