Procesul în care a fost judecat Mihail Popescu, adjunctul Serviciului Achiziții din cadrul Consiliului Județean Neamț, va fi reluat la Tribunalul Bacău din dispoziția Curții de Apel. Instanța de fond l-a găsit vinovat pe Popescu de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu de pe vremea când era la conducerea Administrației Bazinale de Apă Siret, și a aplicat o pedeapsă de 6 ani de închisoare cu executare. În același dosar, alte două funcționare din cadrul aceleiași instituții au fost condamnate la pedepse de 2 ani și 6 luni, respectiv 3 ani de închisoare, dar cu suspendare, pentru complicitate. Anchetatorii au stabilit că acuzații nu ar fi dispus rezilierea unor contracte atribuite unei firme pentru nerespectarea obligațiilor contractuale la lucrările de amenajare a albiei râului Țiganca, din comuna Ion Creangă și a râului Albuia din localitatea Rotunda, comuna Doljești. Concret, contractul de executare a lucrărilor a fost câștigat de o firmă din Bistrița Năsăud, Transilvania Grand Construct SRL. Deși lucrările nu puteau fi subcontractate, așa cum era stabilit prin contract, acest lucru s-a întâmplat. Din acest motiv, a arătat DNA, s-ar fi pierdut 11.000.000 de lei, deoarece lucrările respective nu au fost executate. La prima vedere, decizia instanței de fond părea disproporționată cu faptele, cu atât mai mult cu cât în dosar nu era nici o parte vătămată. Toți cei trei acuzați au declarat apel și se pare că au avut dreptate, iar cercetarea judecătorească va fi reluată la tribunal.
Mihail Popescu și cele două subordonate au invocat nulitatea absolută a hotărârii, deoarece s-ar fi încălcat dispozițiile referitoare la compunerea completului de judecată, iar magistratul care a judecat cauza ar fi fost incompatibil. A fost contestat și modul în care judecătorul s-a pronunțat, existând suspiciuni legate de imparțialitate. Acuzații au susținut că le-ar fi fost încălcat dreptul la un proces echitabil, dreptul la o instanță independentă și imparțială și chiar dreptul la o judecată efectivă. Cu toții au mai arătat că instanța s-a mulțumit să rezume justificarea soluției de condamnare prin câteva fraze, și acelea preluate „ad litteram” din actul de sesizare al instanței. Deși aceste susțineri ar putea părea sfidătoare la adresa unei instanțe de judecată, s-a dovedit că acuzații din acest proces au avut dreptate. Cel puțin așa reiese din motivarea hotărârii pronunțate de Curtea de Apel Bacău. Judecătorii de apel critică în cel mai dur mod magistrații de la Tribunalul Bacău, prestația acestora în dosar fiind practic inexistentă. Curtea a stabilit că decizia a fost motivată prin copierea integrală a rechizitoriului și că magistrații de la fond au avut scurte intervenții, doar în ce privește individualizarea pedepsei, fără să vină cu argumente referitoare la modul cum au ajuns să aplice sancțiunile. Și cum motivarea hotărârii constituie una din garanțiile procesuale ale respectării dreptului la un proces echitabil, Curtea de Apel a admis acțiunile celor trei, stabilindu-se că acestea sunt întemeiate. În ce privește prestația instanței de fond au fost exprimate cele mai dure argumente, concluzia fiind că se impune rejudecarea dosarului. Normele legale în vigoare stabilesc faptul că probele din cursul urmăririi penale sunt temei pentru trimiterea în judecată și nu ca temei al condamnării, la judecată probele necesitând a fi verificate, în mod nemijlocit, oral și în condiții de contradictorialitate. Tribunalul Bacău a reținut aceeași situație de fapt ca în rechizitoriu, susținând că martorii reaudiați în fața instanței și-au menținut declarațiile de la urmărirea penală, în condițiile în care aceștia au adus argumente în susținerea apărării, argumente ignorate în sentință.
„Apărărilor dezvoltate de către inculpați nu li s-a oferit nici un răspuns de către prima instanță, în acest sens fiind preluată integral modalitatea de interpretare a probelor din rechizitoriu, aceasta și în condițiile în care în faza de judecată, parte din inculpați, persoane vătămate și martori și-au schimbat depozițiile”, conform motivării instanței de apel, rejust.ro.
Ulterior magistrații de la Curte au venit cu exemple de apărări care nu ar fi făcut obiectul analizei proprii a instanței de fond: „Or, lecturând considerentele sentinței apelate, Curtea nu identifică argumentele proprii ale primei instanțe prin care să fie înlăturate toate aceste apărări formulate de inculpatul (…), judecătorul fondului mulțumindu-se a confirma situația de fapt reținută de procurorul de caz, însușindu-și și motivare acestuia”, se mai arată în documentul citat.
S-a mai apreciat că rechizitoriul nu explică în concret, în ce constă vătămarea drepturilor și intereselor, limitându-se să spună că Ministerul Apelor și Pădurilor și Administrația Națională Apele Române a pierdut sumele alocate și nu s-au executat lucrările, „însă banii nu au dispărut în neant, ci doar s-au întors la buget, urmând să revină prin circuitul obișnuit pentru realizarea lucrărilor, singura consecință fiind doar amânarea realizării acestor lucrări”.
Curtea a constatat că apărarea a venit cu argumente prin care au arătat precaritatea probatoriului, dar toate au fost ignorate de tribunal.
„Pronunțarea asupra unei fapte reținute în sarcina inculpatului presupune analiza acesteia atât sub aspectul existenței acesteia, cât și a vinovăției persoanei căreia i se impută, cu referire la mijloacele de probă administrate, apte să conducă la stabilirea adevărului în cauză. (…) nu s-ar proceda astfel, soluția dispusă ar fi doar un act discreționar, străin de regulile unui proces echitabil. Maniera în care a procedat prima instanță, de preluare integrală a rechizitoriului, în condițiile în care apărarea a dezvoltat apărări ample, menite a demonstra nevinovăția, echivalează cu lipsa pronunțării, în concret, în urma analizei mijloacelor de probă administrate, asupra faptelor reținute în sarcina inculpatului”, arată aceeași sursă.
Motivarea ar fi fost în regulă, dacă acuzații ar fi recunoscut faptele, ceea ce nu a fost cazul. În aceste condiții Curtea de Apel a dispus rejudecarea cauzei pentru un proces echitabil.
„Se impune în consecință desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare, inclusiv pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil, în scopul pronunțării unei soluții motivate cu privire la infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, după o evaluare proprie a instanței asupra întregului material probator administrat în cauză”, a stabilit Curtea care a luat chiar în considerare posibilitatea înlăturării în apel a deficiențelor constatate, pentru a evita trimiterea spre rejudecare.
Totuși, magistrații au considerat că preluarea integrală a rechizitoriului și lipsa argumentelor proprii ale tribunalului referitoare la reținerea vinovăției, echivalează cu o lipsă de judecată. Pentru a se stabili așa au fost avute în vedere soluțiile altor curți de apel din țară în situații similare. În altă ordine de idei, judecarea cauzei direct la Curte, ar fi privat cei trei acuzați de un grad de jurisdicție, respectiv instanța de fond, iar orice persoană are dreptul la două grade de jurisdicție, conform Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale. Un alt motiv de apel menționat de acuzați ar fi fost faptul că aceștia au considerat că tribunalul s-ar fi antepronunțat în cauză, aspect pe care Curtea l-a considerat ca fiind întemeiat.
„Având în vedere criticile formulate pe fondul cauzei, critici care priveau tocmai existența/inexistența acestui folos cu înrâurire directă atât asupra cererii de schimbare a încadrării juridice a faptei, cât și asupra soluției ce urma a fi pronunțată cu privire la acuzațiile formulate, Curtea constată că judecătorul fondului s-a antepronunțat cu privire la soluția ce urma a fi pronunțată, caz în care la momentul judecării în fond a cauzei exista o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată”, au fost concluziile instanței de apel care a trimis cauza în rejudecare.
Gabi SOFRONIA
Mesagerul Bacău Peste 530 de șoferi vitezomani amendați și 22 de permise reținute de polițiștii din Bacău, într-o săptămână 
ZCH Ministerul Apărării Naționale comunică: Țintă aeriană detectată la nord de Roman. RO-Alert transmis în cinci județe din Moldova 
NewsEdge Rezultatele PISA 2025 declanșează un semnal de alarmă pentru educația din România. Nicuşor Dan: „De educația asigurată astăzi copiilor noștri depinde viitorul” 
BusinessEdge Societățile de investiții imobiliare promit dividende stabile și lichiditate rapidă. De ce ezită România să adopte modelul REIT 
