Ionuț-Liviu Ciocoiu este inspector școlar general al județului Neamț din martie acest an, după schimbarea neașteptată a fostei inspectoare Florentina Luca-Moise. După ce a trecut prin furcile caudine ale examenelor, ale mobilităților și cele privind pregătirea noului an școlar, a avut amabilitatea de a acorda acest interviu care se dorește o imagine la zi a învățământului nemțean. Pe lângă răspunsurile la întrebări, puteți citi și mesajul ”generalului” adresat elevilor, cadrelor didactice și părinților, cu prilejul noului an școlar.
– A început anul școlar. Sunt probleme deosebite cu care se confruntă Inspectoratul?
Nu avem probleme deosebite cu care să ne confruntăm. Anul școlar a început bine, avem noi reglementări în ceea ce privește sistemul educațional, ba chiar foarte multe reglementări deodată, dar cred eu că sunt benefice pentru noi. Problemele care au fost la nivel de unități de învățământ, dacă le putem numi probleme, până la urmă e bine că se renovează: avem 22 de unități de învățământ care sunt relocate. Elevii, în schimb, învață numai în alte spații de învățământ și nu în spații care nu sunt destinate actului educațional. Două dintre acestea probabil că în cel mult două luni, până la prima vacanță dintre module, vor reveni acasă și vor rămâne 20. Asta ar fi o problemă. În rest, majoritatea școlilor au autorizații de funcționare, ISU, DSP, iar în câteva cazuri, punctual, unde au fost discuții, după noile reglementări foarte clar se precizează că trebuie publicat pe site-urile instituțiilor respective și la avizier faptul că nu există încă acele autorizații. Dar nu este o mare problemă, la cele mai multe dintre ele, pentru că sunt, de exemplu, spații care au fost reabilitate și, pentru că s-a făcut procesul verbal de predare-recepție prea târziu, n-a mai fost timp pentru celelalte etape de obținere a autorizațiilor. Dar asta nu înseamnă că acele clădiri nu sunt apte pentru învățământ și nu vor avea toate autorizațiile.
– Conform noilor prevederi din ROFUIP și din Statutul Elevului, va fi interzisă utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor, iar școlile vor trebui să amenajeze o cameră de detenție pentru elevii care deranjează ora. Sunt pregătite școlile din județ pentru a amenaja această cameră?
Referitor la telefoanele mobile, în privința aceasta s-au făcut pași încă dinainte, de acum doi ani. În Regulament erau trecute și telefoanele mobile, nu era voie decât în anumite condiții. Și după noul Regulament de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar există, la decizia școlii, posibilitatea ca telefoanele să fie interzise complet sau să fie interzise în timpul orelor de curs, cum se precizează și acolo. Ele mai pot fi folosite dacă dorește cadrul didactic, aici rămâne la latitudinea școlilor. Dar cu telefoanele mobile, pași în sensul acesta s-au făcut și eu pot să vă spun chiar de la clasă că observ asta. De când a intrat în ROFUIP prevederea aceasta s-au îmbunătățit mult lucrurile, iar acum sunt convins că vor sta și mai bine. Referitor la camera așa-zisă de detenție, am mai spus-o și o mai spun: nu cred că este o denumire potrivită, nici nu scrie în lege așa ceva, „cameră de detenție”. Dacă vrem s-o numim mai plastic îi putem spune cameră de liniștire, cameră de reflecție, dar nu de detenție. Știu și de unde vine, din limba engleză, dar n-are treabă cu sensul cuvântului „detenție” din limba română. Cred că era necesar și acest lucru, oricum este o chestiune bine cunoscută la nivel european și nu numai cu această cameră unde elevii pot fi retrași pentru o oră în cazul în care au un comportament neadecvat la ora de curs. Normal, ca orice lucru nou sunt școli unde există spații și nu este niciun fel de problemă, sunt școli unde nu există spații libere. Dar camera de detenție, dacă vreți să-i spuneți așa, dar eu îi spun „de liniștire”, va fi în cele mai multe cazuri cu siguranță la bibliotecă. Încă nu avem o evidență fiecare unde și-a stabilit camera respectivă, dar va fi clar sub supravegherea unui cadru didactic sau a altui om din școală din personalul administrativ și sub supraveghere video. Iar la bibliotecă este locul cel mai bun pentru liniștire. În cazul în care este trimis acolo elevul, profesorul trebuie să recupereze materia cu elevul respectiv. Îi poate da ceva de lucru sau pur și simplu să citească pentru ca să se liniștească.
– Din punct de vedere al cadrelor didactice titulare, sunteți mulțumit de încadrări în momentul acesta? Există probleme?
Avem cadre didactice titulare, dar mai avem și cadre didactice care nu sunt titulare dar sunt calificate. Fiindcă există necalificați, calificați și calificați titulari. La unele discipline chiar nu sunt posturi titularizabile, la altele da și vor mai apărea cu siguranță în anii care vin, începe să devină o problemă la fizică, la matematică, chiar și la chimie. Dar stăm bine din punctul acesta de vedere și datorită faptului că s-au organizat examenele de titularizare unde au participat câteva sute de colegi care, chiar dacă nu au prins un post titularizabil, au venit în ședință publică mai târziu și au luat posturi rezervate sau care au viabilitate doar pe un an de zile. Apoi au mai fost și cadre didactice calificate care nu au reușit să vină la primul concurs de titularizare și au venit pe 30 august la concursul pentru suplinitori care s-a organizat la nivel județean și apoi au fost mai multe ședințe publice în care ei au putut să-și ia postul. În acest moment dintre cei care au participat la concurs, mai ales pe 30 august, au mai rămas colegi care nu au prins un post, necalificați mai mulți. Dar stăm bine, avem resursa umană asigurată.
– Că tot veni vorba de asta, dacă aveți probleme la fizică sau la alte obiecte, în schimb știu de un caz al doamnei Oana Gavriliu. Dumneaei este profesor de arte vizuale și a luat 10 la titularizare, dar nu a prins catedră. Știți cumva dacă acum s-a rezolvat problema și are catedră? De ce s-a întâmplat ca tocmai ea, cu nota 10, să nu prindă post?
Știu cazul, nu știu exact acum dacă a reușit să ia ore, că n-am mai reușit să vorbesc cu colegii mei care tot au stat în ședințe pe această temă. Dar există și astfel de cazuri și nu doar anul acesta, ci și în anii trecuți când colegi la mai multe discipline au participat la titularizare chiar dacă nu a fost un post titularizabil. Câtă vreme postul titularizabil n-a fost publicat în sistemul național până în luna aprilie nu a existat apoi posibilitatea să se mai publice acolo. Noi chiar am discutat despre faptul că doamna a luat nota 10 pentru că, normal, iese în evidență o notă de 10 și sperăm ca la anul să prindă o titularizare. Dar sunt astfel de situații și asta nu ține de noi.
– În ceea ce privește directorii de școli, sunteți mulțumit de felul în care autoritățile locale au răspuns cerințelor directorilor de școli? Aveți vreun caz în care un director a spus că e nemulțumit?
De autoritatea locală și invers, poate? Au existat câteva cazuri la nivel de județul Neamț în care comunicarea nu a fost tocmai fericită între directorul școlii și primar. Am reușit prin comunicare, prin medierea mea chiar directă să îi determin să comunice, dar au fost cazuri puține, foarte puține. În rest, mesajul pe care eu l-am transmis încă de când am venit la inspectorat, pe care l-am transmis și ieri în ședința cu colegii mei directori, a fost că trebuie să aibă o relație corectă, onestă și foarte bună dacă se poate cu autoritatea locală, însemnând primar și consilieri locali. Pentru că vrem, nu vrem suntem partener educațional. Mai mult, prin noile reglementări, directorul școlii încheie un contract de management instituțional cu inspectoratul școlar, dar, în același timp, mai încheie un contract administrativ-financiar cu primăria. Deci are două contracte. Școlile pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, așa-numitele CSEI-uri, sunt sub autoritatea Consiliului Județean, cu ei trebuie să încheie astfel de contracte. Și trebuie să colaborăm, inclusiv eu colaborez cu toți primarii și consilierii locali oricând este cazul în județ pentru că avem un scop comun: educație de calitate.
– Copiii de la Școala „Daniela Cuciuc” s-au mutat la școala din cartierul Speranța. Sunt mulțumiți elevii și părinții de condițiile din acea școală și mai ales de transport? Am înțeles că sunt două autobuze mari puse la dispoziție care fac câte două curse dimineața și două la amiază. E de ajuns, copiii stau înghesuiți, cum se descurcă?
La mine n-au ajuns semnale de la părinți. Ca să o iau de la început, referitor la „Daniela Cuciuc”, am avut o întâlnire la primărie cu domnul primar și cu aparatul administrativ de acolo. Eu am mers cu o colegă inspector și am discutat cu domnul director de la școală, înainte de relocare, am pus pe masă câteva soluții să vedem cum rezolvăm. E bine că se reabilitează clădirea respectivă, fie că va dura un an, fie că va dura un an și jumătate. Sperăm să se termine cât mai repede această reabilitare. Copiii trebuiau relocați. La fel cum am spus și la începutul interviului, principiul de bază este să fie totul în unități de învățământ. Spațiul de acolo este un spațiu foarte primitor și sunt convins că majoritatea părinților sunt mulțumiți de spațiul respectiv, problema ar mai fi cu transportul. N-am primit semnale că stau înghesuiți, deci presupun că sunt mulțumiți și de transportul până acolo. Ce mesaj mai am: când avem astfel de situații toți trebuie să facem un efort, pentru că va fi foarte frumos când se va inaugura școala și se vor întoarce la ei acasă și pentru câteva zeci de ani nu vor mai fi probleme acolo. Deci puțină răbdare și va fi bine.
– Tot legat de asta, la Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” urmează să fie implementat un proiect de reabilitare termică și mai multe lucrări ample. Doamna director a spus că ea preferă să nu mute elevii fiindcă peste 70% dintre ei sunt navetiști. Credeți că e posibil să rămână acolo pe durata lucrărilor?
Încă n-am luat o decizie în privința asta, oricum vom discuta, la fel, și cu doamna director, vom avea cu siguranță o întâlnire și cu domnul primar și cu colegii dumnealui din primărie. Ce pot eu să vă spun este că nu sunt de acord să rămână copiii să învețe într-o clădire unde este șantier. Nu pot accepta ca la parter și la etajul 1 să se desfășoare orele, iar la etajul 3 să se lucreze. Nu, când clădirea respectivă intră în șantier acolo nu mai este acces pentru că e vorba de siguranța și securitatea întregului personal, nu numai a elevilor. Există și cazuri în care sunt două sau trei corpuri de clădire, iar dacă zona de șantier poate fi organizată în siguranță, separat de cea în care se desfășoară orele, sunt de acord. Dar, așa cum v-am spus, decizia asta nu o iau numai eu, este foarte importantă soluția cu care vine directorul unității respective, apoi vedem și opinia autorității locale, opinia noastră și ajungem la un consens până la urmă ca să fie o soluție cât mai bună pentru toată lumea.
– Catalogul electronic este implementat în 67 de unități de învățământ din județul Neamț. Cum e perceput de profesori și de părinți? Celelalte școli care nu îl au deja își doresc să-l folosească?
La nivel de minister se dorește digitalizarea sistemului de învățământ, mi s-a și transmis acest lucru, inclusiv implementarea catalogului electronic ca parte a acestui proces. Deja toate școlile din Neamț au completat un tabel în privința asta și l-am trimis la Minister. Într-adevăr, zeci de școli din județ au deja catalogul electronic și eu sunt de acord cu el, sunt multe avantaje pe care le aduce. Chiar la mine la școală anul trecut am lucrat pe un astfel de catalog. Ca orice lucru nou, există o rezistență la schimbare, dar cu siguranță în doi ani de zile catalogul electronic va fi o normalitate în toate școlile din Neamț și din România chiar. Există astfel de fonduri și prin PNRR și catalogul electronic în cel mult doi ani va fi implementat foarte bine și va funcționa în toate unitățile de învățământ din Neamț.
– În ceea ce privește schimbarea regulamentului referitor la olimpicii naționali, am înțeles că, din februarie, a fost publicată o ordonanță care prevede că doar cei care obțin locul I la nivel național pot accede la facultate fără admitere. Credeți că această măsură ar putea descuraja elevii care s-ar concentra doar pe o anumită disciplină pentru a participa la olimpiade, sau nu ar avea niciun efect important, având în vedere că ei se pregătesc intens oricum?
Vă referiți la faptul că s-ar putea pregăti doar la o materie sau la două și la celelalte mai puțin?
– Da.
În general, olimpicii învață la toate materiile. Cine ajunge la Olimpiada Națională și mai ia și locul I cu siguranță învață la toate materiile. Din experiența mea cam așa stau lucrurile, eu așa elevi am întâlnit, cei care au mers la faza județeană sau la faza națională erau buni la toate materiile și n-a fost nicio problemă că nu se pot pregăti. Acum știm bine că se mai acordă câteva zile libere, e și firesc. În general, când e Olimpiada Națională este vacanță și pregătirea oricum se face din timp. Deci nu văd nicio problemă.
– Bacalaureatul din vară va avea loc atunci când cursurile nu vor fi finalizate. Credeți că vor fi probleme cu spațiile sau cu profesorii, mai ales, care vor avea ore?
La prima vedere, într-adevăr, dăm competențele în ianuarie-februarie și Bacalaureatul la începutul lui iunie când încă sunt cursuri. După cum cred că știți și am fost și anunțat, la baza acestei decizii au stat schimbările climatice. Știm bine ce am pățit în anul acesta la Bacalaureat, dar mai ales la concursul de Titularizare, când era caniculă și am avut o problemă cu partea asta de a asigura confortul candidaților în săli. Și atunci s-a decis să se dea puțin mai devreme, considerându-se că în luna iunie, până pe 15, 20 încă temperaturile sunt suportabile și nu avem probleme din punct de vedere termic. Este clar, câtă vreme sunt cursuri este o problemă. Ce pot eu să vă spun, am citit aseară în presă că este o propunere a doamnei ministru ca acele ore de la finalul anului școlar, din perioada când se desfășoară probele de Bacalaureat, să fie realizate în avans în zilele de sâmbătă. Cred că este în dezbatere publică, deocamdată așteptăm. Cu siguranță se va găsi o soluție, ca întotdeauna, și pentru această problemă, dar calendarul rămâne în vigoare, nu cred că va mai fi schimbat.
– Și o ultimă întrebare referitoare la Programul „Masă Sănătoasă”. Ce efecte ați observat anul trecut? Din câte am înțeles, anul acesta ați cerut suplimentarea numărului de școli în care se aplică programul.
Pe Programul „Masă Sănătoasă”, semnalele și informațiile pe care le-am primit eu de la colegii mei din inspectorat și de la colegii directori sunt pozitive. Într-adevăr, copiii vin la școală mai mult fiindcă primesc o masă sănătoasă și în multe cazuri masa aceasta este poate chiar cea principală în ziua respectivă. Într-adevăr, suma e puțin cam mică, dar atunci când se face o achiziție publică pe volum se pot acorda produse de calitate la acest preț. Am propus și anul acesta includerea a 14 unități de învățământ în program, având în vedere că în fiecare an pot fi adăugate și altele. Aici sunt anumite criterii și ce mă bucură este faptul că au venit atât directori, cât și unii primari care au cerut această masă sănătoasă pentru că ei știu cel mai bine situația de la ei din sat sau din comună și au observat că în alte zone programul a dat roade. Noi am propus și vom primi confirmarea de la București, sperăm să avem cât mai multe școli. Din câte am înțeles, programul continuă, la anul vor fi adăugate și altele. Au fost câteva probleme cu „Masă Sănătoasă” la câteva școli din cauza faptului că s-au contestat achizițiile publice, licitațiile, și atunci s-a blocat programul. Dar așa este legea, mergem mai departe, se vor rezolva și aceste chestiuni de ordin juridic și sper ca și acele unități de învățământ să beneficieze de program.
A consemnat Alexandru ANDRIEȘ
