Procesul lui Arsene, prima zi

Chiar dacă este urmărit general după ce s-a sustras de la executarea pedepsei de 6 ani și 8 luni de închisoare cu executare, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț Ionel Arsene nu a terminat afacerile judiciare în România. El a inițiat un proces prin cere revizuirea sentinței de condamnare pentru trafic de influență. Cauza este pe rolul Tribunalului Bacău, instanța de fond care s-a pronunțat în dosarul de corupție pentru care Arsene a fugit din țară cu puțin timp înainte de pronunțare (amănunte aici).

Dosarul a fost înregistrată pe rolul instanței la finalul lunii iulie, iar prima înfățișare a fost stabilită pentru data de 17 septembrie. Chiar dacă procesul a fost anunțată în ședința pentru 09:00, deocamdată magistrații nu s-au pronunțat. Rămâneți cu noi pentru a afla ce au stabilit judecătorii în acest caz. Conform normelor legale în vigoare revizuirea hotărârilor judecătorești, cu privire la latura penală poate fi cerută când:

a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză;

b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret, care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată;

c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecății sau după pronunțarea hotărârii, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;

d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;

e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia;

f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituțională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Ce ar putea însemna admiterea cererii de revizuire explică în limbaj specific Ioan Vasilică, avocat în cadrul Baroului București: „În literatura de specialitate de referință pentru dreptul penal românesc, s-a arătat că, admiterea în principiu (iudicium rescindes), așa după cum arată denumirea, este o judecată de ordin procesual, privind regularitatea și seriozitatea cererii de revizuire pentru a se decide dacă este cazul sau nu să fie efectuat un control judecătoresc prin rejudecarea cauzei care face obiectul cererii de revizuire. Admiterea în principiu nu înseamnă că rejudecarea cauzei duce neapărat la constatarea că cererea de revziuire este întemeiată și că hotărârea atacată trebuie să fie reformată.” (materialul complet îl puteți consulta aici).

În momentul în care va exista o comunicare a instanței în acest dosar vom reveni cu amănunte.

(G. S.)