Românii se află în pragul unei noi forme de impozitare ce amintește de vechile practici fiscale istorice. Taxa pe carbon, pregătită de Uniunea Europeană, va fi aplicată pentru încălzirea locuințelor și utilizarea autoturismelor, scopul fiind reducerea emisiilor de CO2 și combaterea schimbărilor climatice. Monitorizarea și raportarea emisiilor vor începe pe 1 ianuarie 2025, iar aplicarea efectivă a taxei va începe în 2027, când furnizorii de combustibil vor trebui să achiziționeze certificate de emisii pentru emisiile generate și să transfere costurile către consumatori. Astfel, românii vor resimți creșteri semnificative ale costurilor la energie și combustibil, chiar dacă nu vor plăti direct această taxă. Această măsură va afecta profund gospodăriile cu venituri mici și medii, în special cele care folosesc surse tradiționale de încălzire, cum ar fi lemnele de foc, și amintește de vechiul impozit pe „fumărit”, care era perceput în Țările Române până la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Fumăritul, un bir al trecutului?
În perioada fanariotă (1711-1821), dar și mult înainte și după aceasta, în total timp de circa 250 de ani, locuitorii din Țara Românească și Moldova erau supuși unui impozit fix numit „fumărit.” Acesta era perceput pe fiecare coș de fum al caselor în care se făcea foc, majoritatea locuințelor fiind case cu o singură cameră sau bordeie, cu un sigur coș de fum. Însă cei care aveau case cu două sau chiar mai multe camere au găsit o soluție ingenioasă: construirea sobelor din camere alăturate una în spatele celeilalte cu racordarea la un singur coș de fum. Această precauție transmisă din generație în generație este motivul pentru care și în prezent se construiesc sobele așa. La fel cum fumăritul reprezenta o metodă simplă și eficientă de a aduna bani pentru puterea suzerană – în trecut, Imperiul Otoman – și taxa de carbon va fi un instrument menit să adune fonduri, care nu va ține cont de realitățile „de pe teren”, fiind o povară asupra celor care dispun de resurse limitate.
Taxa pe carbon
În prezent, Comisia Europeană propune o taxă pe carbon aplicată locuințelor care folosesc surse de încălzire poluante, precum lemnele de foc, gazele naturale sau combustibilii fosili. Această taxă, parte a măsurilor de decarbonizare impuse de UE, este menită să reducă poluarea și să încurajeze trecerea la surse de energie mai curate, cum ar fi electricitatea. Cu toate acestea, costurile estimate pentru familiile românești, în special cele din mediul rural, sunt enorme. De exemplu, pentru o locuință încălzită cu lemne, taxa ar putea ajunge la 4.700 de lei anual, iar pentru un apartament de patru camere, la 1.200 de lei în plus față de cheltuielile curente. Similar cu fumăritul, taxa pe carbon afectează toate gospodăriile fără a ține cont de veniturile lor reale. În trecut, impozitul pe coșul de fum era uniform, ceea ce însemna că o gospodărie săracă plătea la fel ca una mai înstărită, cu două sobe. Dacă va fi aplicată, taxa pe carbon riscă să împovăreze foarte mult situația energetică a românilor, mai ales în zonele rurale, unde singura modalitate de încălzire pentru majoritatea familiilor este folosirea lemnelor de foc.
Forme fără fond
Există voci care spun că totuși planul de neutralitate climatică până în 2050 este prea ambițios. În primul rând, la ce ar folosi dacă celelalte continente nu depun și ele un efort similar? Apoi, deși intențiile sunt nobile, totuși cum anume se poate îndeplini acest deziderat de neutralitate climatică până în 2050? Automobilele electrice par să fie singura alternativă la cele tradiționale, însă dacă le-ar înlocui rețeaua electrică ar face față? De unde s-ar produce mai multă energie electrică? Ar fi suficiente stații de încărcare? Deocamdată în multe locuri se stă la coadă, chiar și cu automobilele electrice existente în prezent. Mai mult, după ce în ultimii ani îndemnurile oficiale au fost de economisire a energiei electrice, cum va fi asigurată o creștere uriașă a consumului? Pentru încălzirea locuințelor va fi posibilă renunțarea la gaz sau lemne de foc? Să nu uităm că în prezent în Europa funcționează 271 de termocentrale cu cărbune. Deși adaptarea la schimbările climatice este o necesitate, implementarea taxei pe carbon trebuie să fie analizată cu atenție din perspectiva impactului asupra majorității populației. Așa cum istoria impozitului pe „fumărit” ne arată că unele măsuri fiscale pot deveni o povară prea mare, și taxa pe carbon riscă să afecteze în mod disproporționat populația, în special în zonele rurale unde încălzirea cu lemne sau combustibili fosili rămâne singura opțiune. (A. ANDRIEȘ)
Mesagerul Bacău DSVSA Bacău a început controalele la cantinele din școli și la operatorii de catering, odată cu începerea noului an școlar 
ZCH Pompierii nemțeni își deschid porțile de Ziua Pompierilor 
NewsEdge Blocaje majore la frontiera de est. Sistemul informatic din Republica Moldova a căzut 
BusinessEdge Societățile de investiții imobiliare promit dividende stabile și lichiditate rapidă. De ce ezită România să adopte modelul REIT 
