O sărbătoare a tradițiilor și obiceiurilor păstorești

Pe data de 13 octombrie, comuna Borca a găzduit cea de-a doua ediție a Festivalului de gastronomie și folclor „Coborâtul oilor,” un eveniment ce aduce în prim-plan tradițiile locale pastorale și folclorice, menținute cu grijă de generațiile de crescători de animale din zonă. Organizat de Primăria și Consiliul Local Borca, asociațiile crescătorilor de animale și ansamblurile din comuna Borca, festivalul a reunit locuitori, producători locali și vizitatori din împrejurimi, care au venit să celebreze finalul sezonului pastoral și coborâtul oilor de la munte.

Coborâtul oilor, un prilej de bucurie și comuniune

Atmosfera a fost încărcată de bucurie și voie bună, iar mirosul preparatelor tradiționale, precum balmoșul cu jintiță și tocana din oaie, a atras participanții la mesele festive. Coborâtul oilor reprezintă unul dintre cele mai vechi obiceiuri din Valea Bistriței, când oile sunt aduse de la munte în pragul iernii, iar stânele își încheie activitatea până la primăvară. După ce, la începutul lunii mai, oile sunt urcate la munte, în preajma sărbătorii Sfântului Dumitru se desfac stânele, prilej de sărbătoare pentru proprietarii de oi, baci și ciobani, când se termină învoielile încheiate. În mod tradițional, după ce proprietarii oilor și nevestele lor, ajutoarele, șeful stânei, baciul și ciobanii și-au împărțit rezultatele trudei de la stână, aceasta se răscolește, adică se desface și are loc coborâtul oilor. În ziua răscolului cu toții se ospătează cu balmoș și jintiță, tocană de oaie, alături de vin și alte băuturi, bineînțeles, cu moderație. Răscolul oilor este o tradiție păstrată din tată-n fiu pe Valea Bistriței, un spectacol trăit cu intensitate de către fiecare participant. Această sărbătoare pastorală este un moment de bilanț și recunoștință pentru muncile de peste vară, dar și o ocazie de socializare și întărire a legăturilor comunitare.

Doamna Alexandra Păștinaru-Niță, primarul comunei Borca a declarat: „Suntem mai mulți oameni angrenați în proiectul acesta, începând de la consilieri locali, de la crescătorii de animale, parte din ei, și tinerii din comuna noastră: ansambluri, grupuri vocale. Ne dorim, într-adevăr, ca pe viitor să devină un obicei acest eveniment și să încercăm prin asta să ne unim și să trăim frumos, să ne bucurăm alături de comunitatea noastră.”

Ansamblurile folclorice aduc farmecul tradițiilor pe scenă

Pe scena festivalului, ansamblurile locale au încântat publicul cu spectacole folclorice deosebite. Ansamblul „Izvoarele Borcutului” din Borca, urmașii gospodarilor care au înființat primul ansamblu de amatori din această localitate în anii ’50, a demonstrat că tradițiile sunt bine păstrate și respectate de tinerii din zonă. Dansurile precum „Hora de mână de la Borca”, „Ciobănașul din Mădei”, Sârba lui Zdrelea” sau „Rusasca” au readus în fața spectatorilor farmecul vremurilor de altădată, amintindu-ne de rădăcinile acestor obiceiuri. Ansamblul folcloric „Izvoarele Borcutului” din Borca este un etalon pentru păstrarea și promovarea folclorului autentic și membrii lui își doresc ca, prin ceea ce fac, să contribuie la păstrarea identității naționale și a spiritului poporului român.

În cadrul festivalului, un alt moment artistic apreciat a fost cel oferit de Ansamblul „Florile și Codrii Stânișoarei”, coordonat de către doamna profesor de canto Bondar Marcela. Cei mai mulți dintre copiii talentați ai grupului sunt elevi ai Liceului „Mihail Sadoveanu” din Borca. Înființat în toamna anului 2021, acest ansamblu s-a format din dragostea pentru folclor și tradiții, la inițiativa unor oameni pasionați și talentați, doamna Petrescu Dumitrela și profesorul Bălăcianu Dumitru. De la înființarea sa, acesta a participat la numeroase activități artistice precum șezători, serbări calendaristice, festivaluri, concursuri naționale și internaționale, obținând premii care i-au așezat la loc de cinste. Ansamblul a reușit să aducă pe scenă dansuri care reflectă spiritul autentic al locului și păstrează obiceiurile folclorice vechi. După fiecare spectacol, dansatorii au primit aplauze generoase, semn că tradițiile sunt foarte apreciate în continuare și că acești tineri le vor duce cu succes mai departe.

Pe scena festivalului, doamna primar a ținut un discurs plin de apreciere pentru eforturile organizatorilor și ale tinerilor care au participat la eveniment: „După ce am asistat la asemenea spectacol, putem confirma că tradiția la Borca este pe mâini bune. Doresc să mulțumesc tuturor celor ce astăzi au făcut posibil acest eveniment și, mai cu seamă, acestor frumoși tineri talentați, care au ales să-și petreacă timpul liber astfel. Vă mulțumesc, vă doresc mult succes tuturor celor care au urcat astăzi pe scenă și vă asigur în continuare de toată susținerea noastră. Vă mulțumim tuturor!”

Gastronomia locală, un element central al festivalului

Acest festival nu este doar o celebrare a tradițiilor, ci și o platformă de promovare a produselor locale autentice. Pe lângă momentele artistice, un element central al festivalului l-a constituit gastronomia tradițională. Preparatele locale, precum balmoșul cu jintiță, tocana din oaie și brânza proaspătă, au fost degustate de toți cei prezenți. Producătorii locali, crescători de animale, și-au adus produsele la standuri, promovând nu doar mâncarea tradițională, ci și ideea de sustenabilitate și respect pentru natură, oferind vizitatorilor ocazia de a gusta din bogățiile naturale ale zonei.

E o meserie care te face independent, un om liber

Președintele Asociației „Valea Sabasei”, Anastasie Ion, a vorbit despre importanța păstrării tradițiilor și a muncii în păstorit: ”Mă numesc Anastasie Ion, sunt președintele Asociației Crescătorilor de Taurine Valea Sabasei, fermier la rândul meu, am animale, mă ocup cu activitatea asta. Rolul acestui eveniment este păstrarea tradițiilor. Suntem născuți aici, cu așa ceva am trăit și vrem să ducem mai departe, măcar să fim păstrătorii tradiției, să asigurăm continuitatea. Când se va trezi tineretul să aibă de unde prelua, noi încă mai suntem activi. E o ediție mai nouă a evenimentului cu coborâtul oilor, cu urcatul oilor. E legat de stâni, urcatul oilor a fost în primăvară acum e coborâtul oilor. Am venit și noi, producătorii, ca să promovăm și produsele noastre din zonă, din comună de aici. Și până la urmă e și o întâlnire în care socializăm, ne mai spunem ideile, ne mai împărtășim necazurile. Știți, în viață sunt și probleme, dacă n-ar fi probleme n-ar fi fericirea, n-ar fi bucuriile. Ne întâlnim noi, crescătorii de animale, promovăm comuna, produsele din comuna asta și suntem printre singurii poate care am rămas cu activitatea asta care e pe cale de dispariție. Tineretul nu prea o agreează, prea puțin, dar mă gândesc că n-o să moară așa pentru se va găsi cine să o reînceapă. Dar important e să aibă de unde învăța. Cei care mai prind și mai învață ar trebui să mulțumească pentru că au de la cine învăța. Eu am învățat de la părinții mei și-s mulțumit c-am învățat meseria asta. Adică e o meserie care te face independent, cu care ești un om liber atât timp cât știi să crești animale, să muncești pământul, să-ți faci mâncarea, asta înseamnă să fii liber. Nu cu bani în buzunar. O să vină vremuri când vor spune: poftim bani, dă-mi asta și n-o să aibă de unde. Deci cu banii nu rezolvi totul. Să știți că banii distrug tradiții, distrug tot ce-i modest pentru că oamenii modești duc lucrurile acestea nu cei bogați. Ei nu mai au interes de așa ceva și rezolvă totul cu bani, așa zic, dar n-o să rezolve. Dacă vor dispărea oamenii care mai duc activitatea asta, vom fi toți împinși dincolo să promovăm marketurile care ați văzut ce ne oferă. Eu nu mă văd cu sacoșa să mă duc să mă hrănesc de acolo, câți ani voi mai avea. O să-mi ajut la rândul meu copiii, eu ajung la o vârstă la care chiar n-o să mai fac ce-am făcut până acum, să am atâtea animale, dar pentru familie o să mai țin și o să-i ajut pe copii să mănânce sănătos. Pentru că dacă știi să lucrezi cu natura și socializezi cu natura, adică respecți niște condiții, trăiești bine. Animalele au menținut pășunile, mai ales oaia, care e pe cale de dispariție. Și subvenția asta e bună, nu putem spune că nu-i bună, sunt multe condiții pe care trebuie să le respectăm, dar nefiind corecți unii dintre noi normal că-ți pun condițiile acestea. În orice activitatea apar și persoane negative. Ca și oaia, are lâna frumoasă, dar are și căpușe, vaca la fel. Apar și paraziți care vor bani, dar să nu se ocupe cu animalele, că fără animale nu-ți dau bani, nu primești subvențiile. Și s-au infiltrat printre noi șmecheri din aceștia care profită de aceste lucruri. Dar noi trebuie să avem tăria să mergem înainte, atât timp cât știi meserie, cât știi de unde pleacă activitatea asta și unde se termină, nu ți-o ia nimeni din mână. Aici noi avem câștig un pic pentru că nu-i concurență așa mare.

Ne vindem acum produsele chiar la un preț mulțumitor. Valorează mult față de ceea ce-i pe piață, toate produsele acelea făcute din tot felul de soluții. Acum cine o să fie deștept și-o să înțeleagă să caute producătorul, să se hrănească cu produsele acestea o să aibă de câștigat, adică mănâncă sănătos. Cine o să înțeleagă o să se formeze, deja am câțiva ani de când mi-am câștigat clientelă, am unde vinde laptele, brânza, deci sunt cerințe, la ora actuală aproape nu am să acopăr. Și-atunci te bucuri și de o sărbătoare din asta când ai cu cine-o face. Dacă nu-ți găsești un nucleu, câțiva oameni cu care să faci ceva, n-o să reușești să faci singur, așa e și aici. Am promovat comuna în multe zone ale țării și ne-am gândit că dacă o facem acolo, de ce să n-o facem și aici, la noi în comună? Uitați, vin oameni străini și văd că aici găsesc produse naturale. Și încet, încet se face și un fel de comerț făcând reclama asta. Evenimentul e la a doua ediție. În trecut nici n-am avut un spațiu potrivit, acum s-a amenajat spațiul acesta în care ai unde-ți desfășura activitatea asta. Am văzut și vecinii din stânga, din dreapta comunei și am zis de ce, la noi nu se poate? Că și noi suntem producători și avem animale, și noi suntem în aceeași zonă. Ne-am organizat și încet, încet vrem s-o dezvoltăm, să vină mai mulți oameni. Acum suntem numai producători din Borca, dar la câți are Borca suntem puțini aici. Sunt mult mai mulți producători, dacă ar înțelege toți să participe, dar încet, încet o să participe toți și va fi mult mai frumos. Acum suntem abia la a doua ediție. Important e să încerci, că așa-i în viață, dacă n-ai încercat de unde știi că nu merge? Încearcă și-o să vezi. Unde-i iubire, unde-i dragoste, unde-i înțelegere, unde-i voie bună n-are cum să nu-ți iasă lucrul acela. Dacă respecți principiile de bază, dacă este înțelegere și ne respectăm fiecare cuvântul și ne angajăm în treaba asta nu are cum să nu iasă și nu numai în treaba asta, în orice domeniu. Sunt mulți oameni care au părăsit țara, eu am 52 de ani și n-am plecat o zi de aici. Cu greu, cu mult, cu bine, cu puțin, mi-a plăcut zona, mi-au plăcut oamenii de aici, am bunici, strămoși aici. Am zis: hai să ducem mai departe, ce-i dacă acolo câștig mai mulți bani, ce-o să mă încălzească sau ce-o să fie acolo? Și asta e, am stat aici în zonă și despre aia am trăit bine, mulțumesc lui Dumnezeu. Depinde și cât vrei în viață, că dacă vrei tot mult, niciodată n-o să fie de ajuns, dar dacă te limitezi, cam aici e locul meu, cam asta pot să fac și să-ți iasă treaba bună, ai de câștigat. Și la produse, la orice. E produsul, atât am, atât vând, îi pun valoare, are un preț bun și am clienți.

Omul spune: da, uite, cutare face produsul acesta bun și atunci îți câștigi și piață. Că mulți au încercat. Dar dacă nu faci calitate la ora actuală pe piață e multă lume, nu faci calitate, mai e concurență dincolo cu produsele acelea mai ieftine, dar dacă faci calitate omul se uită: dau un ban, dar știu că produsul acela l-am consumat. Și atunci omul e satisfăcut și el, mâncarea e bună și ia și anul următor. Deci dacă-ți dai interesul și faci calitate, în toate domeniile, îți respecți cuvântul treaba n-are cum să nu meargă. Noi ne tot plângem, dar hai să mai fim și noi corecți, hai să mai fim și noi aceia care să respectăm niște lucruri, nu numai să ne văicărim. N-ai cum să obții rezultate de azi pe mâine, durează ani, n-ai cum să le rezolvi pe toate peste noapte. Nu-i chiar atât de rău la noi ca să spui că n-ai putea trăi decent și să duci o viață normală în România, nu cred asta. Am și eu copii, am băiatul pe care am încercat să-l țin lângă mine. Deci totul e legat de tradiție și scopul e să promovăm zona, comuna. Și noi să arătăm că suntem oameni gospodari, și noi ne mândrim cu ceea ce avem în comună și comuna să se mândrească cu noi. Avem oameni pe care ne bazăm, dansuri, oameni care cântă și asta înseamnă că societatea este bogată. Că asta înseamnă bogăție, oameni care să muncească, să ai multicultural, să ai frumos. Și dacă dă Dumnezeu și e vara bună, avem apă la pământ, e iarbă și animalele sunt sănătoase, ce vrei mai mult de atât?”

O viziune pentru viitor: Borca pionier al festivalurilor pastorale

Marius Budăi, președintele Asociației Culturale „Izvoarele Borcuțului” Borca a declarat: ”Evenimentul acesta a fost un cumul de pus umărul și de făcut o treabă toți. Noi sperăm ca toată treaba asta să se țină și la primăvară la urcatul oilor. A fost anul trecut. Noi sperăm ca tradiția aceasta să se împământenească în Borca. Am participat la niște festivaluri pastorale undeva, la Brad, sunt superbe, ei au tradiție pastorală. Primăvara, când se urcă oile la munte, toamna, când se coboară, au niște festivaluri care țin 3 zile, vineri, sâmbătă, duminică. Și pentru Borca mi-aș dori treaba asta, un festival de folclor și gastronomie, de pastoral, pe ciobănie, să țină în primăvară vineri, sâmbătă, duminică. Atunci când urcăm vitele la munte să facem un festival folcloric pastoral. N-avem bani de soliști consacrați, dar avem în Borca soliști și ansamblu. Având în vedere ordonanța care s-a dat recent, că nu se pot aloca fonduri din bugetul local pentru festivaluri, localnicilor le poți da o plăcintă și o sărmăluță, că sunt de aici din sat, iar ei vin și-și promovează comuna, turismul și produsele în primul rând. De ce nu, e chiar frumos! Moldova nu e prea vestită prin festivalurile acestea pastorale, mai mult ardelenii, și de ce nu am fi noi pionierii festivalurilor pastorale? Noi, cei din Borca, fiindcă suntem de la munte, crescători de animale din tată-n fiu chiar. Ne putem mândri în Borca și nu doar în Borca, Valea Bistriței în general se poate mândri cu ciobănitul, cu creșterea animalelor. Chiar avem cu ce și ne mândrim cu asta. Ediția din acest an a fost un succes, reușind să adune comunitatea în jurul valorilor tradiționale și să demonstreze că Borca este un loc unde tradițiile au viitorul asigurat.

Organizatorii și participanții au exprimat speranța ca acest festival să devină o tradiție de durată, contribuind la păstrarea identității culturale și la promovarea zonei. Comuna Borca, prin gospodarii și tinerii săi talentați, a demonstrat că are toate ingredientele necesare pentru a deveni un punct de referință pe harta culturală a județului Neamț”.

Alexandru ANDRIEȘ