O adresă primită de la Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” devoalează o situație greu de înțeles, dar aproape normală pentru vremurile pe care le trăim acum în României. Un lider sindical, Vitalie Josanu, este cercetat disciplinar pentru că a avut postări publice și ieșiri în media, presupuse a aduce atingere onoarei și prestanței șefului poliției naționale și activității guvernamentale legate de capacitatea poliției de a-și face treaba. Asta în contextul lipsurilor de personal cunoscute, a părăsirii instituției de către cei care mai au ceva experiență, dar și a politizării excesive a numirilor pe funcții de conducere, începând cu cea de șef al IGPR. Conducerea sindicatului cere desecretizarea cercetării disciplinare și ajutorul societății civile pentru ca acest lucru să se întâmple! Vă prezentăm mai jos, adresa respectivă.
Către
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Domnului ministru
Către
INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE
Domnului Inspector General
Către
Inspectoratul de Politie Judetean Neamt,
Domnului Inspector șef Coman Gabriel
Subscrisa Sindicatul Politistilor din Romania “Diamantul”, persoana juridica cu personalitate legal dobândita conform sentintei civile nr. 22(PJ)/23.11.2006 , pronuntata în dosarul nr. 15033/302/2006 al Judecatoriei sectorului 5, cu sediul in Bucuresti, str. Corbita nr. 39, sector 5, CIF 19544011, cont bancar RO 96CECEB31231RON1692764, deschis la CEC – Sucursala Lipscani, Bucuresti, prin reprezentant legal, prim-vicepresedinte Marius Andrei,
Va solicitam prin prezenta sa dispuneți declasificarea urgenta a înscrisurilor din cauza disciplinara (nota raport nr. S/606232/21.08.2024) in care este cercetat, președintele Sindicatului Diamantul, domnul Vitalie Josanu, ofițer de poliție in cadrul IPJ Neamt, pentru fapte publice săvârșite in calitate de președinte al sindicatului, pentru respectarea principiului legalității, al proporționalității si al dreptului la apărare.
Legea 367/2022 a dialogului social prevede la art 7:
(1) Organizaţiile sindicale au dreptul de a-şi elabora reglementări proprii, de a-şi alege liber reprezentanţii, de a-şi organiza gestiunea şi activitatea şi de a-şi formula programe proprii de acţiune, cu respectarea legii.
(2) Este interzisă orice intervenţie din partea autorităţilor publice, a angajatorilor şi a organizaţiilor acestora de natură să limiteze ori să împiedice exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1).
(3) Este interzis orice act de ingerinţă al angajatorilor, patronilor sau al organizaţiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentanţii sau membrii lor, în constituirea organizaţiilor sindicale sau în exercitarea drepturilor lor.
Art 176 din lege prevede ca este infractiune, “Condiţionarea sau constrângerea”, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Legea 182/2002 prevede ca se secretizeaza doar informatiile care pot cauza un prejudiciu legitim, recunoscut de lege, demonstrabil, unei persoane fizice sau juridice. La art 33, se stabileste ca “Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei.”
ARTICOLUL 53 “Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi” din Constitutie prevede:
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
Legea 544/2001 stabileste ca informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică nu pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public.
Niciuna din normele legale de mai sus nu este respectata de acțiunea abuziva de clasificare, in condițiile in care faptele de care este acuzat președintele sindicatului sunt publice ( articole publicate pe pagina sindicatului si participări la emisiuni TV) si săvârșite in prima parte a anului.
Desecretizarea unei cercetări disciplinare care vizează fapte publice ale unui președinte de sindicat polițist, precum publicarea de articole de opinie pe pagina sindicatului sau participarea la emisiuni TV respectabile, nu reprezintă un pericol din mai multe motive bine întemeiate:
Publicarea articolelor pe o platformă oficială a sindicatului și aparițiile la emisiuni TV sunt acțiuni transparente și accesibile publicului larg.
Aceste fapte nu implică informații clasificate sau secrete de serviciu, ci opinii exprimate în spațiul public, ceea ce elimină riscul ca dezvăluirea să compromită date sensibile.
Iar daca este adevărat ca sesizarea disciplinara are ca sursa pe DGPI, doar pentru ca este DGPI autorul informării privind pretinse abateri disciplinare (Publicarea articolelor pe o platformă oficială a sindicatului și aparițiile la emisiuni TV), aceasta chestiune nu este motiv legal de clasificare, din examinarea legii 182/2002. Legea 182/2002 nu este interesata de autor, ci condiționează clasificarea informațiilor de conținut si de potențialul pericol care ar fi cauzat prin dezvăluire.
Mai mult, domnul Vitalie Josanu este președintele unui sindicat cu cca 4000 membri polițiști activi, care este după numărul membrilor al treilea din politie, după SNPPC și Europol.
Membrii de sindicat și publicul larg au dreptul să cunoască dacă un lider sindical important este investigat pentru acțiuni incompatibile cu funcția sa , care sunt concret acuzațiile și dacă cercetarea respectă procedurile legale.
Cazurile care implică lideri sindicali pot ridica suspiciuni că cercetarea disciplinară este utilizată ca mijloc de represalii. Desecretizarea ar demonstra că procedura disciplinara este corecta, obiectiv și respectă drepturile fundamentale.
Fără transparență, secretizarea poate fi percepută ca o încercare de a ascunde abuzuri instituționale.
Un lider sindical are un rol public important, iar secretizarea unei anchete poate aduce prejudicii reputației sale.
Desecretizarea ar permite o apărare completă și transparentă, oferind membrilor de sindicat si publicului acces la faptele reale și evitând interpretările greșite.
Membrii de sindicat si publicul au dreptul să știe dacă liderul sindical, în calitatea sa de apărător al drepturilor angajaților, este investigat pentru fapte care contravin principiilor pe care le susține.
Președintele unui sindicat are un rol public, este o figura publica. Secretizarea unei anchete pentru fapte publice a președintelui Vitalie Josanu este percepută de noi si public ca o tentativă de intimidare, ceea ce ar putea avea un efect negativ asupra libertății sindicale.
Desecretizarea unei anchete bazate pe astfel de fapte ar demonstra că instituția promovează transparența și respectă drepturile angajaților săi. Ar elimina orice suspiciune de abuz sau represalii, consolidând încrederea publică în integritatea procesului disciplinar.
Secretizarea cercetării este o măsură disproporționată în raport cu natura faptelor vizate. Publicarea unor articole de opinie și participarea la emisiuni TV nu sunt fapte care să justifice un nivel sporit de confidențialitate.
Desecretizarea ar asigura o procedura corectă, in care domnul Vitalie Josanu să isi exercite neîngrădit dreptul la apărare, care deja a fost îngrădit pana la acest moment, fără să afecteze interesul legitim al instituției.
Cu stima,
SPR Diamantul
Prin prim-vicepresedinte Marius Andrei
