Sistemul medical, în general, are o parte vizibilă și una mai puțin expusă. Prima categorie, mai numeroasă, este formată din personalul care intră în contact direct cu pacientul. Asistente și medici cu care cel în suferință interacționează și de la care are așteptări. Ce nu ajunge la pacient sau partea cu care nu are contact decât foarte rar sau deloc este personalul de laborator. Sunt cei care prelucrează diferite probe și oferă medicului clinician, care are deja o imagine ochiometrică asupra pacientului, și perspectiva „internă”, partea nevăzută. Medicina de laborator are menirea de a căuta cauza, dar și tratamentul unei afecțiuni. Cu asta se ocupă medicul Eduard Zugun, din cadrul laboratorului Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț. În vremuri în care la sfârșitul rezidențiatului mulți specialiști aleg mirajul străinătății sau cred cu tărie că nu se pot dezvolta profesional decât în marile clinici universitare, el a ales să se întoarcă în orașul natal, Piatra Neamț. S-a născut într-o familie în care ambii părinți sunt medici veterinari. Prima parte a copilăriei, dar și nesfârșitele vacanțe de vară le-a petrecut la bunicii paterni din localitatea Talpa, județul Botoșani. În acest fel nu a fost sub imperiul vieții de la bloc, pentru că a cunoscut din plin și traiul la țară cu tot ce implică asta, de la „gravele” julituri în genunchi, la statul afară până mult după lăsarea întunericului. La finalul zilei, peste toate aventurile, venea dulcea dojană, mai mult formală, a bunicilor. A urmat cursurile Școlii Gimnaziale nr. 5 din Piatra Neamț și cândva spre sfârșitul gimnaziului a aflat calea de urmat în viață.
„Cred că prin clasa a VIII-a m-a gândit la medicină pentru că îmi plăcea foarte mult biologia, materie pe care am aprofundat-o la Colegiul Național Gheorghe Asachi, profil real. Am fost fascinat de anatomie, de modul în care funcționează corpul uman, cum toate se conectează într-un întreg perfect funcțional. Cum pleci de la ceva foarte mic și ajungi la corpul uman care are toate funcțiile, nu-i lipsește nimic. La liceu am decis să urmez medicina, însă părinții fiind veterinari, și-ar fi dorit ca eu, unicul copil, să le urmez exemplul. Doar că am fost încăpățânat. Nu pot spune că a fost o ripostă la dorința părinților, pentru că atunci când am ales facultatea, am avut opțiuni. În sensul în care m-am înscris și la medicină veterinară, unde admiterea era pe bază de dosar, dar simultan și la medicină umană, la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iași”, spune Eduard Zugun.
A intrat la ambele și a renunțat la medicina veterinară pentru a-și urma visul. Anii studenției au fost împărțiți între viața cu chirie și cea de la cămin. Chiar dacă timpul liber al studenților mediciniști aproape nu există, el spune că și-a făcut. Dar admite că este o facultate grea și ca să o termini, în primul rând trebuie „să vrei”. Dovadă este faptul că la începutul anului I erau 900 de studenți, dar au terminat doar 370: „Trebuie să faci ce îți place, altfel nu reziști. Treptat este din ce în ce mai greu, iar dacă ai ajuns acolo din varii alte motive, poate că au vrut părinții, poate altceva, nu termini”.
Rezidențiat în perioada pandemiei
Alegerea specializării a fost ușor influențată de profesia mamei, medic de laborator. Microscopul dar și alte aparate, pe care le-a văzut în copilărie, în laboratorul în care mama lucra, a fost determinant. Și așa a ales specializarea laborator, microbiologia medicală – microorganismele care afectează corpul uman, de la bacterii la paraziți, virusuri ori fungi.
„După ce am intrat la medicină, m-am gândit și la ce specialitate să aleg. Primul gând a fost chirurgia, inspirat de diverse seriale tv. Dar, după anul 2 și 3, în care am trecut prin microbiologie, parazitologie si virusologie am realizat universul fascinant care se află când te uiți prin obiectivul microscopului și vezi diferite forme: rotunde, dreptunghiulare, ovale, altele mai complexe, responsabile pentru atâtea boli. Alegerea specialității a devenit mai clară la reîntâlnirea cu microbiologia clinică din anul 6 când deja ai trecut prin toată medicina și simți că ești pregătit pentru examenul final – rezidențiatul și alegerea specialității. Pentru mine microbiologia medicală este un univers văzut la microscop”, spune dr. Zugun.
Pe finalul rezidențiatului, la Iași, a trăit și perioada pandemică. „Fiind în ultimul an, profesorii noștri încercau să facă echipe, astfel că în cazul în care cineva se îmbolnăvea să fie altă echipă care să continue. Am făcut rezidențiatul la Spitalul de Boli Infecțioase, suport Covid. Și în perioada de vârf toți colegii au fost transferați pe biologie moleculară, pentru a depista cazurile pozitive. Am luat totul din mers și am lucrat cât era nevoie, de la ora 8, uneori până după miezul nopții pentru că era o situație specială care ne-a bulversat pe toți, inclusiv lumea medicală”, punctează doctorul Zugun.
La terminarea facultății s-a întors în orașul natal, Piatra Neamț, iar pentru început a lucrat în privat. Apoi a avut contract de gărzi la SJU Piatra Neamț, iar în momentul în care s-a scos un post la concurs, a devenit angajatul unității spitalicești.
Și medicul de laborator are contact cu pacienții
Crede că dotarea unei unități sanitare este punctul prin care pot fi atrași medicii tineri. Pentru viitor speră într-o colaborare din ce în ce mai bună între medicul clinician și cel de laborator, scopul final fiind binele pacientului.
„În general un medic de laborator are foarte puțin contact cu pacienții, spre deosebire de un clinician. Dar, atunci când cei care fac analize și vor un rezultat sau doresc să le explicăm anumite valori, atunci, da, avem contact cu pacienții. Pentru că noi trebuie să explicăm un buletin de analize. Chiar și aici, în spitalele de stat, dar și în clinicile private, cei care își fac analize nu neapărat la recomandarea unui medic, și sunt valori pe care pacientul nu le înțelege, noi ca medici de laborator trebuie să explicăm buletinul și să îndrumăm către ce medic trebuie să meargă. Și noi putem explica aceste analize și este normal să facem asta, ca omul să înțeleagă. De obicei partea aceasta de interacțiune cu pacientul să zic așa, o face șeful de laborator care-l poate îndruma către un specialist. Omul care a lucrat analizele și care a parafat buletinele știe despre ce este vorba. Noi lucrăm probele și suntem primii care vedem ce iese și înțelegem. Dar, în general, pacienții merg direct la specialiști, dacă este recomandat, ori către medicul de familie”, a declarat medicul Eduard Zugun.
Reciproca nu este neapărat valabilă și medicul vorbește deschis despre lipsa încrederii pacienților. Mulți sunt rezervați în a discuta cu medicul de laborator sau chiar refuză să lase numărul de telefon pentru a fi contactați în cazul în care buletinul de analiză ar releva valori critice.
„Sunt diverse motive pentru această reticență a pacienților. Punctez informațiile din online, dorința de a lua anumite medicamente despre care cam tot pe acolo găsesc informații. Dar nu întotdeauna aceste sfaturi se corelează cu o anumită afecțiune. De exemplu acum în sezonul rece, mulți din cei care răcesc aleg să ia antibiotice, ceea ce nu este indicat. Poate și noi medicii avem partea noastră de vină. Pentru că nu întotdeauna s-a vorbit cu pacientul, iar asta are rădăcini adânci. Și lumea se retrage poate și prin prisma experiențelor personale care nu întotdeauna au fost cele mai fericite”, punctează medicul.
Despre informațiile din ziua de azi, la un click distanță, spune că ar trebui filtrate, să știm de unde le luăm, să știm că nu tot ceea ce citim este bun și că încă nu a fost descoperit panaceul universal.
Tânărul medic este împlinit și din punct de vedere personal. Este căsătorit cu pietreanca Ioana Zugun, medic neurochirurg, pe care a cunoscut-o în facultate. Nu-i place birocrația, faptul că necesitatea unui document atrage alergătură pentru alte cinci, dar apreciază deschiderea autorităților către online. Și, chiar dacă pare banal, cea mai mare dorință este să fie sănătos.
„Dacă ești sănătos poți face tot ce dorești, dar boala te poate doborî”
Îi place să petreacă timp cu familia, călătorește – deocamdată în țară, dar în viitor intenționează să exploreze și țări străine. Crede că boala cronică a sistemului de sănătate din România este lipsa de personal în vremuri în care standardele sunt din ce în ce mai ridicate.
Gabi SOFRONIA
Parteneri
Mesagerul Bacău Jandarmii băcăuani în mijlocul copiilor: lecții de siguranță și bucurie la școlile de vară din Prăjești și Corbasca 
ZCH Munca unor fermieri s-a făcut scrum. Incendii de mare amploare în județele Suceava și Botoșani 
NewsEdge Un F-18 spaniol doboară o dronă în România. Miruță vorbește despre „siguranță suplimentară” pentru populație 
BusinessEdge Turismul a generat un deficit de 4,6 miliarde euro. Românii cheltuie în vacanțe aproape de două ori mai mulți bani decât reușește industria locală să atragă 
