Cei mai tineri dintre suporterii de fotbal din România știu despre cariera prodigioasă a lui Ionuț Lupescu, participant la două mondiale și un european și component al echipei remarcabile create de Lucescu în 1989-1990 (Dinamo) şi al echipelor nemţeşti Bayer Leverkusen şi Borussia Monchengladbach. Dar Nicolae Lupescu a fost şi el un fotbalist de top, jucător și antrenor, component al echipei naționale de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic ’70 şi care şi-a legat cea mai mare parte a carierei de echipa Rapid Bucureşti.
Nicolae Lupescu s-a născut 17 decembrie 1940 în București. A început fotbalul la echipa ICAR București, iar la vârsta de 18 ani ajunge să joace la echipa Flacăra Roșie București, unde rămâne până în 1961, când este transferat la Olimpia Bucureşti. După doar un sezon avea să ajungă la Rapid Bucureşti. Cea mai mare parte a carierei şi-a desfăşurat-o la Rapid Bucureşti, unde a evoluat pe postul de fundaș dreapta, dar și libero, timp de 10 ani, între 1962 și 1972 (234 de meciuri și 8 goluri). Participa activ şi în ofensivă, central sau pe lateralele terenului, ajuta la construcția jocului sau prin centrări, reușind să și marcheze. Avea o tehnică de lovire a balonului complexă, iar marcajul și menținerea flancului l-au caracterizat constant pe tot parcursul carierei sale. Juca şi libero, fiind mai versatil, era o poziție mai complexă decât cea a altor apărători, care își marchează frecvent, doar oponenții desemnați.
A câștigat cu Rapid titlul de campion al României în anul 1967, Cupa României în anul 1972 și singurele trofee internaționale din istoria clubului alb-vișiniu: cele două Cupe Balcanice (1964, 1966). Cea mai importantă performanță a lui Nicolae Lupescu este câștigarea primului titlu din istoria Rapidului în sezonul 1966/67. A participat apoi în Cupa Campionilor, unde a eliminat pe Botev Plovdiv, după ce manșa tur au pierdut-o cu 2-0. A urmat Juventus, echipă cu care au pierdut greu, 1-0 la general.
Apoi a reuşit să se transfere în Austria, la Admira Wacker, pentru care a jucat în perioada 1972-1976 (134 de meciuri și 9 goluri).
Ca antrenor, a revenit la echipa de suflet, Rapid, în două rânduri: 1978-1980 și 1985-1986.
La echipa națională a României a jucat 21 de meciuri și a marcat două goluri, jucând din anul 1964 până în 1972. Abia la 29 de ani a fost selecționat în echipa națională, dar a avut parte de un campionat mondial. Nu numai bucuria sportivă a fost, ci şi o răsplată financiară, la întoarcere au primit o primă de 25.000 de lei, pe vremea când un salariu bun era 2.000 de lei. A fost mulţumit că a jucat contra campioanei mondiale în exerciţiu (Anglia), a echipei ce a câştigat în Mexic (Brazilia) şi a viitoarei campioane europene (Cehoslovacia). Şi nu s-au făcut de râs, chiar dacă, după părerea sa, au fost câţiva care au mers degeaba la Guadalajara.
Nicolae „Culae” Lupescu a murit la 6 septembrie 2017, în București, și este înmormântat la Cimitirul Bellu Catolic din Capitală. Rămâne una dintre marile legende ale Rapidului, component al marii echipe din anii ’70, poate cea mai importantă din istoria acestei echipe. (Daniel DIEACONU)