Sfântul Vasile cel Mare este sărbătorit în Biserica Ortodoxă pe 1 ianuarie și pe 30 ianuarie alaturi de Sfintii Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur. S-a născut în Capadocia, într-o familie numeroasă, în anul 330.
Sfântul Vasile cel Mare – dascal al monahismului
Părăsește cariera de profesor și intră în monahism.
Călătorește în Siria, Palestina, Egipt si Mesopotamia, pentru a găsi forma de monahism în care săse regăsească. Planul de organizare a vieții monahale l-a alcătuit după anii petrecuți alături de ucenicii Sfantului Pahomie cel Mare și de anahoreții care trăiau dupa regulile Sfântului Antonie cel Mare.
A scris Regulile vieții monahale și a pus bazele Filocaliei cu Sfântul Grigorie. Regulile monahale ale Sfântului Vasile au rămas în Biserica de Răsărit temelia organizarii vieții mănăstirești.
Desi Sfântul Vasile cel Mare este unul dintre cei mai mari organizatori ai monahismului, el nu a disprețuit familia și căsătoria, căci spune: “Dumnezeu, Care poartă grija de mântuirea noastra, a împărțit viața oamenilor în doua feluri de viețuire, adica în viața de căsătorie și în cea de feciorie, așa încat cel care nu poate să ducă lupta fecioriei să-și ia femeie (soție) legiuită, cunoscând că i se va cere făgăduința de înfrânare, sfințenie și asemănare cu sfinții care au avut soție și au crescut fii”.
Sfântul Vasile cel Mare – dascal al dreptei credinte
Sfântul Vasile cel Mare a argumentat pe baza Sfintei Scripturi si a Sfintei Traditii că Duhul Sfant este de o ființa cu Tatăl si cu Fiul.
Sfantul Vasile cel Mare a trecut la cele vesnice pe 1 ianuarie 379.
Semnificatia numelui Vasile
Numele Vasile, foarte răspândit în toată lumea creștină, provine din grecescul basileios, care la rândul lui stă în legatură cu basileos, “rege”, “împărat”, “bazileu”. Latinii l-au redat prin Basilius. .
Liturghia Sfantului Vasile cel Mare
Liturghia Sfantului Vasile cel Mare se oficiaza in Biserica Ortodoxa de zece ori pe an: in primele cinci duminici ale Postului Mare, în joia și sâmbăta din Săptămâna Patimilor, în ajunul Crăciunului și Bobotezei și pe 1 ianuarie.
Totodată, dacă dormi de Sfântul Vasile, rişti să fii leneş tot anul.
În tradiţia populară se spune că aduce noroc dacă prima persoană care intră în casă de 1 ianuarie este bărbat.
Se mai spune că, în ziua de Anul Nou, orice familie trebuie să fiarbă un cap de porc, pentru a avea un an bogat.
Un alt obicei este ca, pe nemâncate, fiecare om să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru un mai mare spor la lucru în noul an.
Tot în ziua de Sfântul Vasile se spune că e bine să se bea mult vin, pentru că atât cât vom bea, tot aşa vom avea şi sânge în obraji.
Alte superstiţii sunt legate de vreme. Conform tradiţiei populare, cum e ziua de Anul Nou, aşa va fi tot anul: dacă ninge, va fi un an îmbelşugat, iar dacă e senin, oamenii vor fi sănătoşi tot restul anului.
Tradiţia populară mai spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, motiv pentru care e bine ca oamenii, în prima zi din an, să-şi pun un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.
La trecerea dintre ani şi pe 1 ianuarie copiii obişnuiesc să meargă cu sorcova din casă în casă, pentru a le ura oamenilor bogăţie şi sănătate. Deşi sorcova era confecţionată, la început, din rămurele de pomi fructiferi sau din trandafiri, în prezent, ea este făcută din hârtie colorată şi beteală.
„Semănatul”, „Pluguşorul”, „Plugul cel Mare” sau „Vasilica” sunt alte texte cu care se urează în prima zi din an.
La ţară există obiceiul dezlegării anului, când tinerii colindă prin sat şi fac zgomote cu bice, buciume sau oale. Se spune că aşa sunt alungate duhurile rele.
Tot la ţară, fetele nemăritate obişnuiesc să construiască punţi din două crenguţe de măr dulce, de care leagă busuioc, o pară de argint cu fir de aţă roşu, un inel, o batistă şi un şir de mărgele, pentru vedea cum va fi alesul. Astfel, dacă puntea este plină de brumă, fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac.
Se spune că Sfântul Vasile s-ar fi rugat la Dumnezeu să îi dea o zi, astfel că i s-a dat prima zi din an. Fericit, Sfântul Vasile a legat o crenguţă de busuioc la toarta unui clopoţel şi i-a urat lui Dumnezeu lucruri bune. De aceea există obiceiul de a ura de 1 ianuarie. (M.N.)
