Județul Neamț are, de la finalul lunii ianuarie, la peste 7 luni de la alegeri, un record neomologat încă, echipă completă la conducerea Consiliului Județean. Daniel Vasilică Harpa, președintele PSD și al CJ a ales, după multe șovăieli, o alianță cu Partidul Național Liberal, ceea ce a adus în poziția pe vicepreședinte pe Mihaela Elena Isciuc. Al doilea vicepreședinte, Ion Asaftei, este omul pe care s-a bazat Ionel Arsene în două mandate, cel care a lăsat pe capul lui Harpa o groază de probleme la județ, dar care a fost ales, în ciuda opoziției din partid, de șeful PSD, să mai ocupe simbolic funcția de vicepreședinte. Este greu de înțeles decizia, chiar și dacă ea ar fi susținută de anumite presiuni din zona lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD, în conțițiile în care Asaftei nu aduce nimic în plus în zona decizională. Dimpotrivă. ”Mesagerul de Neamț” vă propune să faceți cunoștință cu cei doi vicepreședinți așa cum se prezintă ei în declarația de avere.

Votul aproape unanim este un semnal că alianța PSD-PNL va fi una trainică la județ de acum încolo, odată cu venirea președintelui Daniel Harpa, și liberalii nemțeni din acest for nu vor mai avea atitudine de partid aflat în opoziție, așa cum a fost până acum. Înainte de a încheia cu ședința de alegere și de a trece la prezentarea celor doi protagoniști, mai trebuie menționați marii absenți, liberalii George Lazăr și Valentin Stavarache. Cel din urmă a fost înfrânt de Mihaela Isciuc (înfrângere cu atât mai amară cu cât vine de la o femeie!) în competiția internă de la partid pentru locul de vice la județ. În mandatul anterior, Stavarache era liderul grupului PNL din CJ Neamț. În noul mandat, cel mai probabil, va fi surclasat de celălalt absent, avocatul George Lazăr, fostul președinte al partidului la Neamț, fost secretar de stat în Ministerul Energiei și o apariție foarte vocală, care are mari șanse să preia conducerea grupului de consilieri la județ.

Ion Asaftei ,“moștenirea” lăsată lui Harpa de Arsene

Așa cum era de așteptat, Ion Asaftei nu s-a încălzit degeaba în ultimele luni pe banca de rezerve. A obținut, din nou, funcția de vicepreședinte la județ, de data aceasta ca pesedist la vedere, de unde va veghea asupra învățământului special, a Centrului pentru Cultură și Arte “Carmen Saeculare” (aici cu misiune specială de cumințire și îndepărtare a rebelei) și a centrelor pentru persoane cu dizabilități. Totodată, va face parte din echipele de proiect ce lucrează pe finanțări europene și unde vine un bonus consistent la salariu. Interesant și demn de menționat, președintele Daniel Harpa a preferat să nu-i dea în grijă Spitalul Județean de Urgență, de care se va ocupa personal.

Se subînțelege că va continua să facă inspecții de lucru pe șantierele de infrastructură rutieră, pe benzina CJ Neamț și nu… cu avionul, așa cum a menționat apăsat atunci când încă era președinte interimar și presa a îndrăznit să-l deranjeze întrebându-l despre consumul de carburanți pe mașinile instituției. Nominalizarea lui Asaftei a nemulțumit cam pe toată lumea din partid, dar a fost o chestiune asumată de Harpa.

Un lucru la care Ion Asaftei a dovedit că se pricepe este ascunderea averii de ochiul public și evitarea răspunsurilor la întrebările incomode venite din partea presei, așa cum a făcut-o și la ultima conferință susținută alături de președintele Harpa, unde nu a spus, în esență, nimic despre nimic.

Admirator înfocat și moștenitor direct al fostului președinte Ionel Arsene, aflat la cârma județului preț de câteva luni, Ion Asaftei are o declarație de avere demnă de un politician care a ajuns în funcții de conducere la nivel județean.

Președintele fără casă(e) și cu datorii plătite și restante

Potrivit C.V. -ului său, de pe același site al instituției, Ion Asaftei ar avea domiciliul în satul Borșeni, Războieni, satul său natal. Se presupune că ar deține acolo o casă, o proprietate, sau locuiește în casa rămasă de la părinții săi. Însă în cele două declarații de avere nu are trecută nicio clădire, nicio locuință proprie, nici măcar o garsonieră în Piatra-Neamț, deși gura târgului vorbește că ar deține proprietăți imobiliare în Piatra-Neamț și Roman. Dar să nu fim cârcotași, sigur s-a găsit cineva să-l ia în spațiu, poate chiar vreo firmă din zonă.

Cum și-a plătit datoriile Asaftei fără să explice proveniența banilor

Nu mai stăm să analizăm toate chichițele din  declarațiile de avere ale lui Asaftei, dar trebuie să remarcăm că anul 2023 a fost unul excelent pentru cel care avea să ajungă la frâiele județului.  Potrivit declarației de avere publicată în 2024 pentru 2023, Asaftei avea cârcă de datorii, toate scadente la finele anului:

În total vorbim despre o sumă fabuloasă pentru orice român de aproximativ 1,3 milioane lei. Mai exact, un credit de 120.000 de euro (aproximativ 600.000 de lei) la Banca Românească, contractat în 2007 și scadent în 2023, o datorie la bugetul de stat de 713.090 lei (chestii-socoteli pe o firmă cu probleme, dar să nu uităm că și Arsene a avut asemenea probleme, deci nu poate fi de rău decât că bugetul l-ar aștepta cu plata), din 2010-2013, scadentă în același an și un împrumut luat de la o persoană fizică, în 2011, în valoare de 9.500 de lei.

În declarația de avere cu veniturile din același an, Asaftei raporta salariul luat de la CJ Neamț, de 205.899 lei anual (17.158, 25 de lei/lunar lună) și pensia de limită de vârstă în sumă de 37.628 de lei, adică 2.664 de lei lunar. Soția primea și ea o pensie de puțin peste 24.000 de lei pe an. Un total care se ridică la peste 240.000 de lei venituri personale, cu care trebuia să achite peste 1.300.000 lei. Ceea ce este cumva imposibil dacă nu ai alte surse de venit, nu faci împrumut la vreo bancă sau la vreo persoană fizică. Iar asta poți verifica, vorbim despre o persoană publică, studiind ultima declarație de avere, care se referă la anul 2024, depusă după ce a ajuns din nou în CJ:

Surpriză, Asaftei nu mai apare decât cu datoria către Banca Românească, care nu mai este scadentă în 2023, probabil a renegociat și scadența apare pentru 2025. În schimb, dispar datoriile către bugetul de stat și persoana fizică, adică undeva peste 650.000 de lei, în condițiile în care, nu uitați, a declarat venituri de ”doar” 240.000 de lei!

În declarația de avere nu apar alte venituri, nici bunuri vândute, așa cum ar fi normal, pentru a putea justifica proveniența banilor. Dacă nu cumva proveneau de la saltea, dar și atunci ar trebui justificați, dacă vreun inspector ANI ar fi interesat. Sau vreun coleg din CJ ar fi dornic să sesizeze respectiva instituție în condițiile în care la nivelului secretarului general al județului nu poți cere așa ceva. El doar veghează la respectarea legalității, nu și verifică declarații de avere neclare.

Concluzia este clară, Asaftei declară că și-a plătit datoriile, nu spune și cum și devenit solvabil a fost repus în funcție ca să poată încasa și Banca Românească. Că o altă bancă, BankCoop, fie-i numele pomenit de cei care au luat împrumuturi și nu le-au returnat, are prin arhive documente care ar putea să reprezinte un îndreptar despre cum poți face avere cu împrumuturi în mărci.

Un CV colorat și asezonat cu trecut de activist

Tinerețea lui Ion Asaftei pare a fi marcată de căutări aproape existențiale. În anii ’70 a plecat de la Războieni și a luat drumul capitalei, unde a urmat Liceul de matematică-fizică ”Matei Basarab”.

Omul care a ignorat cu îndârjire presa locală în perioada în care a fost președinte interimar al CJ Neamț, Ion Asaftei, precizează în C.V.-ul său că ar fi lucrat în presă. Mai exact un an, între 1990 și 1991, Ion Asaftei și-a trecut în C.V. că ar fi lucrat ca jurnalist la trei publicații prestigioase: “Protecția muncii”, “Obiectiv” și “Hobby profit”. Tot așa cum, tot în tinerețe, primele sale două meserii au fost de dulgher la Întreprinderea Construcții-Montaj București, Trustul de Construcții și Îmbunătățiri Funciare și de strungar la Întreprinderea Mecanică de Utilaj Chimic București și Întreprinderea de Microproducție și Lucrări Experimentale de Construcții București.

Din același C.V. aflăm că, în perioada 1987-1990, a fost lector la ASSP, adică Academia de Științe Social Politice, care de fapt este sora mai mică a instituției care pregătea cadrele de partid, Academia “Ștefan Gheorghiu”, ambele au fost desființate în 1990. Și atunci, cu astfel de contacte în PCR, nu este de mirare că Ion Asaftei ar beneficia de anumite proptele în protipendada politică de la București.

Tot în perioada comunistă a activității sale, între anii 1979 și 1987, în încercarea de a ascunde adevăratele denumiri ale unor comitete ale fostului Partid Comunist Român – din care a făcut parte, Ion Asaftei notează în C.V.-ul său că ar fi fost “Responsabil cu probleme organizatorice, activitate juridică și economică – CMB/CC”. Adică, undeva între vârsta de 26 de ani și 34 de ani, a avut o funcție politică în fostul partid comunist. Din ce știm, CC al PCR era Comitetul Central al PCR, iar CMB era Comitetul Municipal București. În perioada respectivă Ion Asaftei lucra în București și între anii 1981 și 1985 a făcut și facultatea de drept.

Culmea ironiei, pentru că suntem la capitolul “funcții”, în anii în care Ion Asaftei aducea Hanul Răzeșilor la faliment, 2010-2013, el îndeplinea în paralel și funcțiile, pe care și le-a trecut cu mândrie la C.V., de vicepreședinte al Uniunii Naționale a Patronatului Român și pe cea de vicepreședinte al Asociației Naționale pentru Turism Rural, Ecologic și Cultural – binecunoscutul  ANTREC.

După cum se poate observa, funcția de vicepreședinte i se potrivește de minune lui Asaftei și ar fi  fost păcat să nu continue și la județ.

Angela CROITORU

Valentin BĂLĂNESCU