Când ANI încurcă sau descurcă lucruri în Neamț (I)

Din 2007 de când a fost înființată Agenția Națională de Integritate și până astăzi a constituit o sperietoare pentru toți aleșii, obligați să fie transparenți în ceea ce privește afacerile proprii, veniturile și conflictele de interese. Agenția a fost lăudată, hulită, înjurată, în funcție de activitatea pe care a depus-o. În Neamț, poate mai mult decât în alte județe, ANI a părut o armă împotriva adversarilor politici sau a acelora care au acumulat prea multă putere și se căuta anihilarea sau cumințirea lor. Exemple avem o mulțime, dacă ne referim doar la cazurile Arsene-Culiță Tărâță, mulțimea de consilieri municipali de la Piatra Neamț de pe timpul lui Gheorghe Ștefan, câțiva primari (Agapia, Borlești sau Crăcăoani), medici sau chiar funcționari publici. În ultima perioadă, prezența ANI este tot mai discretă, din motive care scapă celor interesați de subiect, dar efectele activității instituției mai apar din când în când.

Victimă recentă: Florin Apostoae, fostul manager al Spitalului Târgu-Neamț

În 2017, într-o perioadă tulbure a politicii nemțene, managerul spitalului din Târgu-Neamț era acuzat de ANI că s-a aflat în stare de incompatibilitate. Comunicatul nu spunea foarte multe, decât că timp de 3 ani ”S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 08 aprilie 2013-09 aprilie 2016, întrucât a deținut simultan funcția de manager în cadrul Spitalului Orășenesc Sf. Dimitrie Târgu Neamț, județul Neamț și calitatea de titular întreprindere individuală al Apostoae Florin-Ionuț Întreprindere Individuală, încălcând astfel dispozițiile art. 178, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 95/2006 cu modificările și completările ulterioare”. Potrivit acelui articol ”funcția de manager persoană fizică este incompatibilă cu: (…) exercitarea oricărei activități sau oricărei alte funcții de manager, inclusiv cele neremunerate”.

ANI precizează și că ”fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective”, iar ”persoana față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.

Aceste lucruri se întâmplau în 2017 și abia acum Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că Apostoae s-a aflat în stare de inompatibilitate: ”respinge recursul declarat de reclamantul Apostoae Florin Ionuţ împotriva sentinţei civile nr. 56/2023 din 26 mai 2023 a Curţii de Apel Bacău – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca fiind nefondat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 15 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.”

În felul acesta ANI a încurcat planurile care se coceau la Târgu-Neamț, unde mulți îl vedea manager din nou pe Apostoae. Ironia sorții, decizia l-a făcut pe acesta să renunțe și la funcția mai mică, aceea de șef la Urgențe în același spital.

Cazul școală de la Crăcăoani și impotența Justiției

În martie 2021, la puțin timp după preluarea mandatului de primar al comunei Crăcăoani, Alexandrina Raclariu își angaja cu de la sine putere băiatul în funcția de administrator public. Orice om care știe cât de cât administrație publică și doamna Raclariu lucrase până atunci în Primărie ar fi exclamat ”așa ceva nu se poate”. Realitatea a dovedit că lucrurile chiar așa au stat, fapt confirmat la acea vreme chiar de primăriță:

”- Ni s-a spus că la un moment dat l-ați angajat pe fiul dv. pe postul de city-manager, post care nu presupune concurs și este suficientă voința primarului. Este adevărat?

– Da, a fost așa ceva, dar acum nu mai este cazul.

– În ce sens?

– L-am angajat, apoi, prin acordul părților, am încetat contractul, care nu a produs efecte. El nu a venit la serviciu, nu a încasat niciun ban, deci nu sunt prejudicii.”

ANI prelua informațiile din ”Mesagerul de Neamț” pe 28 decembrie 2021, după aproape 9 luni și dădea un comuniat prin care constata că primăriţa de Crăcăoani se afla în conflict de interese, pentru că, ”în perioada exercitării mandatului de primar, a semnat Dispoziţia privind numirea fiului acesteia în funcţia de administrator public al comunei, pe o perioadă de 3 ani (05 ianuarie 2021-05 ianuarie 2024), precum şi contractul de management aferent.”

De aici încolo începe circul în justiție. Dacă pentru ANI au fost suficiente 9 luni ca să constate ceva ce se putea verifica în câteva ore, mecanismul judiciar s-a mișcat mult mai greu.

Dosarul prin care primarul a contestat decizia ANI a fost înregistrat la Tribunalul Neamț o lună mai târziu, pe 31 ianuarie 2022. La începutul lui aprilie (3 luni) instanța a constatat necompetența teritorială și a trimis dosarul la Curtea de Apel Bacău.

După 10 termene, din care două au fost amânări de pronunțare, judecătorii au respins acțiunea: „Respinge, ca neîntemeiată, cererea – astfel cum a fost completată – formulată de reclamanta Raclariu Alexandrina în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate. Cu drept de recurs – depus la Curtea de Apel Bacău – în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în condițiile art. 402 teza finală Cod procedură civilă, azi, 30.10.2023”.

Constatăm că au mai trecut 5 luni. Previzibil, decizia Curții de Apel Bacău a fost contestată de primar, acțiunea fiind introdusă pe rolul instanței la data de 22 noiembrie 2023. Cursul firesc ar fi fost ca judecătorii să motiveze hotărârea, iar dosarul să fie înaintat către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru o hotărâre definitivă. Doar că întreaga procedură s-a blocat la Curtea de Apel iar cauza nu a ajuns pe rolul instanței supreme nici la acest moment. Din simplul motiv că de mai bine de un an un judecător de la Bacău nu a motivat hotărârea, așa cum ne-a comunicat Curtea de Apel Bacău: ”Sentința civilă nr. 119 din 30.10.2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. 184/103/2022 nu este redactată fiind depășit termenul legal de redactare cu 369 zile astfel cum rezultă din programul StatisEcris al Curții de Apel Bacău actualizat la data de 04.12.2024. Din program rezultă că la Curtea de Apel Bacău la data de 04.12.2024 sunt 167 de hotărâri neredactate în termenul legal, din care 110 hotărâri neredactate în termenul legal de 30 de zile de domnul judecător Ioan Petrescu la data de 4.12.2024, care are repartizată la redactare sentința antemenționată.”

Concluzia este simplă, timp de un an a stat și probabil încă stă la sertar dosarul nemotivat de un judecător, care se pare că nu poate fi obligat să se grăbească. În tot acest timp la Crăcăoani postul de primar este ocupat de o persoană care în mod normal ar fi trebuit să-l elibereze de mult. Ea a rămas pe funcție și cu complicitatea directă și interesată a PNL, care a primit-o în partid să candideze pentru un nou mandat, chiar dacă George Lazăr, președintele de la acea vreme al partidului, a fost cel care a făcut reclamația la ANI din calitatea de prefect. La vremea aceea primărița era de la Pro România, era la adversari. Între timp a ajuns de partea bună a politicii și se vede treaba că merită sprijinită în continuare.

Lucian Micu, administratorul public care nu a putut fi primar

Actualul administrator public al județului Neamț, Lucian Micu a avut de-a face cu ANI în 2016, când s-a emis o decizie de incompatibilitate pentru că avea calitatea de viceprimar la Roman, dar și de membru remunerat în Consiliul de Administrație al Spitalului municipal. Multă lume nu a luat în serios decizia, procesul s-a prelungit ca de obicei mult timp și fix înainte de alegerile din 2020, unde Micu ar fi trebuit să candideze la funcția de primar din partea PNL, apoi a venit decizia Judecătoriei și a Tribunalului Neamț, prin care era confirmată decizia ANI. 4 ani le-au trebuit judecătorilor să finalizeze acest dosar cu consecințe importante pentru romașcani.

Micu a plecat din PNL, a fost racolat de Arsene, i s-a pregătit candidatura, dar nu a putut participa la alegeri, deoarece BEJ i-a respins candidatura. El a contestat această decizie inițial la Judecătoria Roman și ulterior, prin apel, la Tribunalul Neamț, însă fără niciun fel de succes.

Pentru Lucian Micu decizia ANI a însemnat blocarea carierei sale ca primar. După ce a trecut perioada în care avea interdicție de a candida, a eșuat la alegerile din 2024, dar a fost recuperat de un alt pesedist, Daniel Vasilică Harpa, care i-a oferit funcția de administrator public al județului.