Alegerile prezidențiale din România țin prima pagină a știrilor internaționale deja din noiembrie anul trecut, fiind un subiect fierbinte la nivel internațional. Pe lângă nemulțumirile și pretențiile românilor, politicieni din străinătate, care se poziționează pe ambele tabere, s-au întrecut în a oferi opinii despre un proces electoral care pare aproape compromis. Ei au intuit exact importanța acestor alegeri, într-o perioadă în care se vorbește tot mai mult despre o nouă împărțire a sferelor de influență, proces în care România ar apărea pe post de victimă, fiind plasată într-o zonă gri, aflată la îndemâna influențelor rusești. Călin Georgescu, câștigătorul primului tur al alegerilor din decembrie, alegeri anulate apoi de Curtea Constituțională a României, este personajul principal al știrilor și are șanse mari să-și mențină poziția și după decizia Biroului Electoral central din 9 martie. Invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu pentru noile alegeri, cele din mai, a fost șocantă pentru unii, dar nu era imposibil de prezis. Dimpotrivă. Deciziile Curții Constituționale din decembrie 2024 au pavat drumul pentru ceea ce se întâmplă în acest moment și, din câte se pare, vor fi o bază pe care vor fi „judecați” toți candidații la prezidențiale.
Ce spune Biroul Electoral Central
Merită, cel puțin pentru câteva momente, să ne aducem aminte că, până în 2024, validarea candidaturilor pentru alegerile prezidențiale era mai mult o formalitate. În niciun moment nu se putea aștepta ca unul dintre favoriți, cu prima șansă să ocupe fotoliul de la Cotroceni, să nu fie admis. Verificarea dosarelor se făcea mai ales pentru candidații „mai mici”, cei pentru care strângerea semnăturilor poate chiar reprezenta o problemă. Ceva despre care nu poate fi vorba în acest caz.
În spațiul public au început speculațiile și informațiile apărute „pe surse” imediat după anunțarea deciziei BEC. Că ar fi o problemă cu declarația de avere, neconcordanțe între această declarație și cea de la scrutinul din 2024. Decizia în sine și speculațiile pe această temă, la care s-au adăugat unele declarații „la cald” au aprins spiritele și sute de oameni s-au adunat să protesteze.
Motivarea de la BEC a venit câteva ore mai târziu și a stârnit, din nou, controverse. Decizia nu s-a bazat pe elementele formale ale dosarului, ci pe decizia Curții Constituționale, care a anulat alegerile din decembrie 2024:
„Analizând jurisprudența Curții Constituționale a României (…) Biroul Electoral Central ia act de faptul că, în exercitarea de către curte a atribuțiilor exclusive de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, (…) instanța a statuat în sensul că persoanele care candidează la alegerile pentru Președintele României trebuie să îndeplinească condițiile care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Președinte al României și anume să respecte Constituția și să apere democrația, condiții pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale”.
Motivarea continuă prin a sublinia caracterul obligatoriu al deciziilor CCR, spunând în consecință că „Biroul Electoral Central nu poate da prevalență analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale, tranșate deja de Curte”.
Concluzia BEC vine astfel, oarecum firesc dacă urmărim acest fir al unei logici mai mult de natură politică decât juridică: „în ceea ce privește candidatura lui Călin Georgescu, acesta nu întrunește condițiile de legalitate întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăși obligația de a apăra democrația, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparțiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuși fundamentul ordinii constituționale actuale”.
BEC mai precizează și faptul că dacă ar fi admis candidatura lui Călin Georgescu, ar fi existat riscul ca scrutinul să fie din nou invalidat de către CCR, nu doar candidatura acestuia. Argumentul este subțire, din moment ce tot la CCR se va decide totul. Niște personaje interesate au depus grăbite contestații împotriva lui Georgescu, înainte ca BEC-ul să se pronunțe pe dosar. Și sigur vor mai urma și altele. Iar atunci Curtea Constituțională ar putea să invalideze candidatura, cum s-a întâmplat în cazul Dianei Șoșoacă în 2024.
Până la urmă, tot Curtea Constituțională a avut ultimul cuvânt. Constestația formulată în termen de către Călin Georgescu a fost respinsă, previzibil, cu unanimitate de voturi, având în vedere că judecătorii s-au pronunțat pe aceeași problemă acum 3 luni.
Cum arată lucrurile după decizia BEC
Un lucru este clar după decizia CCR, Călin Gerogescu nu va fi pe buletinul de vot. Acest lucru înseamnă că principalul favorit la alegeri, potrivit sondajelor, nu poate candida și foarte mulți oameni care doreau să îl voteze sunt nemulțumiți. Unii își exprimă acest sentiment în mediul online, alții au protestat personal, mai mult sau mai puțin violent, dar un lucru este clar: tensiunea în societate crește din ce în ce mai mult, alimentată puternic de oameni care au interese în acest sens.
Din perspectiva scrutinului prezidențial, eliminarea lui Călin Georgescu creează oportunități pentru mulți care doresc să (re)câștige măcar o parte din electorat. Victor Ponta apare rebranduit la vârful politicii românești, o pasăre Phoenix renăscută suveranistă care vrea să ia lumina de la Donald Trump și Elon Musk. Deja înainte de a se da decizia BEC, erau sondaje care îl dădeau pe locul II și cu șanse mari să treacă de primul tur.
Un alt „înviat” în scopuri electorale este Crin Antonescu, candidatul susținut „oficial” de alianța PSD-PNL-UDMR (deși par că există reticențe și de la social-democrați și de la liberali), parcă încearcă să împace pe toate lumea, cu un discurs care uneori anunță valorile pro-europene și alteori se axează pe nevoia de independență a României.
Nicușor Dan se poziționează și el ca o variantă de „independent”, dar diametral opus față de aripa Georgescu. Fără susținerea în teritoriu, va fi o provocare mare pentru el să intre în turul II, dar nu trebuie neglijată influența ”sponsorilor” săi, nu neapărat cea financiară.
Marea întrebare vine din zona suveranistă: cine l-ar putea înlocui pe Călin Georgescu? Primul nume la care s-ar gândi toată lumea este George Simion, dar el și-a petrecut ultimele multe săptămâni anunțând sus și tare că nu va candida. Sorin Lavric anunța chiar în ”Mesagerul de Neamț” că Dan Puric ar putea fi varianta de rezervă pentru AUR în cazul în care candidatura lui Georgescu ar fi respinsă. Dar la toate aceste nume rămâne incertitudinea aprobării candidaturii. George Simion a fost peste tot cu Georgescu în ultima perioadă și are la rândul lui unele declarații controversate apărute în spațiul public. De fapt, la o zi după decizia BEC o plângere penală a fost formulată de REPER împotriva sa pentru instigare la violență după o declarație „la cald”.
Ar putea fi și el scos din cursă pe același motiv? Ar putea fi exclus și Puric, dacă va ajunge să fie lansat? Câți candidați ar mai putea fi excluși? Întrebări la care ar trebui să primim răspunsul în câteva zile.
Istoricul candidaturii lui Călin Georgescu
La primul tur al alegerilor din 2024, candidatura lui Călin Georgescu a trecut fără probleme. La vremea respectivă era un candidat cotat la capitolul „și alții”, văzut doar ca cineva care putea lua câteva voturi de la marea amenințare, în persoana lui George Simion.
Deși au fost câteva sondaje care îl dădeau pe Georgescu în creștere în rândul preferințelor electorale, nimeni nu putea anticipa ceea ce avea să se întâmple în 24 noiembrie. Georgescu lua peste 2,1 milioane de voturi și câștiga scrutinul producând un șoc din care clasa politică din România încă nu și-a revenit.
Din acel moment, Călin Georgescu a devenit cea mai controversată persoană din România, unii prezentându-l ca salvatorul națiunii iar alții ca pe un trădător care va da țara pe mâna rușilor. După primul tur al alegerilor au apărut întrebări despre campania sa din rețelele sociale, cu precădere TikTok, despre finanțarea campaniei, declarații controversate ale sale din trecut. Toate aceste elemente au fost luate în calcul de CCR și, cu toate că nu exista o condamnare în cazul lui Georgescu, alegerile prezidențiale au fost anulate în 6 decembrie, chiar dacă în unele țări din diaspora se vota deja.
După acea decizie, toată lumea a așteptat consecințele: arestări, dovezi clare ale interferenței străine în alegeri. Dar acestea au întârziat să apară. La o zi după anularea alegerilor au fost primele percheziții, fiind vizate persoane care au îndemnat la violențe în mediul online sau care au avut un discurs legionar. Ambele sunt infracțiuni în România, dar ambele se petrec de mult și au fost ignorate de către autorități. Tot în decembrie au început perchezițiile care i-au vizat pe apropiații lui Călin Georgescu.
Dar punctul culminant a venit abia la finalul lunii februarie, mai aproape de noul scrutin. Călin Georgescu era ridicat din trafic și dus la Parchet pentru audieri. La finalul zilei de 28 februarie el era acuzat oficial de cinci infracțiuni, una dintre ele deosebit de gravă: tentativă la instigare la acțiune împotriva ordinii constituționale. Dar, în ciuda gravității extreme a faptelor de care era acuzat, procurorii nu au cerut arest preventiv sau la domiciliu, ci doar control judiciar. Alte persoane, care ar fi lucrat cu Georgescu au ajuns în atenția anchetatorilor, numele cel mai mediatizat fiind Horațiu Potra, care a fost la rândul lui ținta unor percheziții care au descoperit sume mari de bani și arme de foc.
V. BĂLĂNESCU