Încet-încet, tarele democrației originale românești ies la iveală în această perioadă în care în România se mimează alegeri, reforme și respectarea legii. În Neamț, județ oropsit din multe puncte de vedere, înregistrăm probabil o premieră națională, în aceeași zi, doi lideri sindicali au fost destituiți din Poliție, Vitalie Josanu, liderul național al Sindicatului ”Diamantul” și Ion Cănărău, liderul județean al Europol. Cazuri șocante pentru cei care mai cred povești despre respectarea legii sau protejarea liderilor de sindicat în fața abuzurilor angajatorilor. De la început trebuie să specificăm că Ion Cănărău este un fel de victimă colaterală, el fiind dat afară la pachet pentru fapte mai vechi, dar pentru șefi bine să nu fie singur Josanu împachetat și scos din poliție.

Ce i se impută lui Josanu? Că a scos către public rufele murdare ale Poliției Române, că a spus public care sunt problemele sistemului, de ce nu mai vrea lumea să se facă polițist, de ce s-a ajuns la deprofesionalizare, cine sunt vinovații de lipsa autorizaților sanitare de funcționare în aproape toată țara, neocolind nume de neatins precum ministrul Predoiu, secretarul de stat Despescu, Arafat, Benone Matei, șeful IGPR, etc. A urmat o execuție sumară și s-a ajuns la primul pas spre demitere, urmând contestațiile și apoi, cel mai probabil, se va ajunge în instanță. Dacă Ion Cănărău are anii de pensie și nu va fi afectat decât parțial, Josanu mai are ceva ani până la pensie. Pentru scoaterea celor doi din sistem s-a apelat la o cercetare disciplinară secretizată, pentru acuze care au fost făcute în public.

Dezvăluirile care dor ale Sindicatului ”Diamantul”. Prima, sporurile de excelență

„Noi am ieșit primii în public, eu sunt actor principal în toată povestea aceasta, când am vorbit despre modul de acordare a sporurilor de excelență în Poliția Română. Aceasta aspect este extraordinar de grav pentru că era practic instrumentul de fidelizare a întregii rețele de subalterni. (…) Când noi am început să răscolim modul de acordare a sporilor de excelență, a fost un deranj fantastic. Efectiv a fost un cutremur. Am văzut amploarea dezastrului și cât de superficiale erau modurile de acordare a sporurilor de excelență, notele de fundamentare. Un coleg a avut un proces în instanță și judecătorul i-a dat notele de fundamentare. Am postat câte una, în fiecare zi, picătura chinezească, să schimbăm această modalitate defectuoasă de acordare a acestui spor. Și am produs acel șoc, acea schimbare, astfel încât reprezentanții sindicali sunt invitați acum la ședințe și pot ridica obiecțiuni, pot pune întrebări”, a declarat Vitalie Josanu.

A doua dezvăluire, inspectoratele de poliție funcționează fără autorizație sanitară!

O altă postare care a făcut vâlvă și cu siguranță a deranjat maxim Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției Române a fost faptul că Sindicatul „Diamantul” a început să caute la acte Poliția Română.

Documentarea, cu materialul clientului a scos la iveală un fapt incredibil: „Este vorba de 22 de inspectorate de poliție județene până acum care funcționează fără autorizație sanitară. Dacă pentru instituțiile publice, altele decât Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii prin structurile sale, Ministerul Sănătății prin structurile sale, pentru că vorbim și de sănătate și securitate în muncă, efectuează verificări, aici este altceva. Pentru că pe sănătate și securitate în muncă și pe autorizații sanitare de funcționare, MAI și-a creat propriile lui structuri de control. Adică, sub ministrul secretar de stat există direcție de control în ceea ce privește sănătatea și direcție de control în ceea ce privește munca. Acele direcții sunt cele care autorizează cumva. Gândiți-vă că ei ar trebui să se afle sub conducerea lui Despescu (n.r. – secretarul de stat Bogdan Despescu despre care Diamantul spune că este ministrul de facto al MAI). Ei își fac un soi de control intern și pe ei nu-i controlează nimeni”, a punctat Vitalie Josanu.

Acesta susține că, după ce organizația sindicală a făcut publice aceste informații, pe 7 martie a avut loc o videoconferință în care s-a dat dispoziție ca toate inspectoratele de poliție să obțină autorizarea sanitară de funcționare până cel mai târziu la data de 10 martie. De vineri până luni. Practic autorizarea ar fi trebuit obținută în week-end.

„Vă dați seama cât de rudimentară este gândirea, cât de rudimentari sunt ei. Adică nu contează dacă îndeplinești condițiile, nici măcar nu au habar de complexitatea unei asemenea proceduri legale. Și de ce spun că nu-și dau seama? Ei sunt cumva și inconștienți. Pentru că noi avem deja o bănuială dusă spre certitudine că aceste autorizații sanitare de funcționare nu au fost nici măcar în pandemie. Când oamenii mureau ca muștele, inspectoratele de poliție nu au avut autorizație sanitară de funcționare în pandemie. Sunt lucruri la care ajungem și tot le descoperim. Sunt aspecte zguduitoare inclusiv pentru noi”, spune sindicalistul.

Management defectuos = Bogdan Despescu

Luările de poziție publice ale Sindicatului ”Diamantul” au constituit un adevărat tir la adresa celor care conduc, din diverse poziții, Poliția Română. De data aceasta un sindicat a lăsat mănușile elegante de-o parte și le-a folosit pe cele de box, iar loviturile au fost de fiecare dată precise și au avut la bază date obținute chiar de la conducerea poliției. Care le-a oferit cu țârâita, fie de bună voie, fie silită de instanțe.

„Noi am făcut publice date, cifre concrete, pe care managementul superior le-ar fi vrut ascunse cât mai adânc, dacă se poate. Pentru că arătau ce? Pentru că arătau exact managementul defectuos. Exact faptul că, de exemplu, un domn Despescu, care este acum ministrul secretar de stat, fost inspector șef la Prahova, a fost și la Buzău, a fost și la Constanța, a fost și la Inspectoratul General a Poliției Române, știa foarte bine, știa extraordinar de bine lipsa autorizațiilor sanitare de funcționare și putea înainte de toate să facă ordine în curtea lui. Și asta înseamnă cumva, dacă vreți, o vinovăție. Aici ne ducem în zona penală”, a mai adăugat președintele sindicatului.

Scandalul legat de Regulamentul de Organizare și Funcționare al poliției

Un inspectorat funcționează pe baza unui regulament unde sunt prevăzute toate structurile care îl compun, cu atribuții pentru fiecare dintre ele, cum ar fi aceea de a avea calitatea de a face cercetare penală. Regulamentul ar trebui, spun sindicaliștii și se pare că legea este de partea lor, să fie public. Sindicalistul susține că atunci când au fost nelămuriri s-au cerut informații în baza Legii 544/2001, a liberului acces la informațiile de interes public, dar „s-au primit răspunsuri în doi peri, răspunsuri fără răspunsuri”, astfel că refuzurile nejustificate de comunicare a unor informații de interes public au fost atacate în instanță.

„Astfel i-am obligat să desecretizeze documente care ne păreau firești, care trebuiau cunoscute de toți angajații. Mai întâi de toate mă refer la regulamentele de organizare și funcționare – ROF. Este un statut, un act juridic fundamental, în baza căruia se întocmesc fișele postului cu atribuții. În momentul respectiv nu aveam acces la ROF, erau clasificate, nu știam despre ce este vorba. Este o întreagă procedură prin care-l poți cere din secretariat, dar de ce să faci asta când documentul este public? Aici lucrurile depășesc o banală omisiune de actualizare a unui regulament. De aceea nici nu au fost puse la dispoziția sindicatului, deoarece lucrurile pot deveni foarte grave. De exemplu, la nivelul unui inspectorat nu a fost actualizat ROF-ul din 2012! De atunci au dispărut structuri de poliție și au apărut altele, dar ROF-ul oficial nu ține cont de acest lucru. Ori el reprezintă actul pe baza căruia funcționează un inspectorat. Dacă acolo nu există o structură care întocmește acte procedurale, are atribuții de poliție judiciară, toate actele întocmite de acești polițiști pot fi contestate și lovite de nulitate, deoarece structura respectivă nu apare în ROF. Acesta poate fi, dincolo de indolența și suficiența celor care conduc Poliția, un motiv pentru care aceste documente nu era publice”, spune sindicalistul Josanu.

El mai explică : ”Vă spun care este problema. În situația în care, de exemplu, atribuțiile polițistului nu sunt acoperite, nu se regăsesc și în ROF și nu sunt structuri prevăzute în ROF. Ultimul ROF al IPJ Neamț este din 2017. Din 2017 până acum s-au creat trei structuri mari, care evident că nu apăreau. Acum, una dintre aceste structuri, biroul pentru protecția animalelor, are și atribuții judiciare. Biroul siguranță școlară a avut atribuții de poliție judiciară până în mai. Acești polițiști au întocmit acte procedurale. Care au mers inclusiv până în instanță. Acele acte, oricine putea să le conteste. Pentru că ele pot fi lovite de nulitate, fiind contestate în instanță. Pentru că nu se regăsesc în schemă, dacă nu apar acolo nu apar nici atribuțiile specifice. Adică pe mine m-a cercetat o structură, pe care tu, inspectoratul, nu o ai. Dar eu sunt cetățean de pe stradă. De unde să știu eu că pot contesta? E complicat.”

Execuția lui Josanu – un exemplu pentru alți lideri sindicali?

Fără nici un fel de îndoială, cazul Josanu va fi unul cu largi implicații în Poliția română. Nu se invocă nici un fel de culpă penală sau profesională, acuzele par să fie doar privind activitatea sindicală. Iar lucrurile relatate, este drept într-un limbaj nespecific poliției, sunt toate acoperite de fapte și documente.

Vitalie Josanu explică: ”Toată cercetarea asta spune așa: În calitate de lider de sindicat, a avut următoare declarații… Și au cules din pagina sindicatului anumite articole. Ei au considerat că lucrurile acestea care reprezintă un soi de critică la adresa conducerii sau indicarea unor probleme de sistem pe care noi cumva le vrem reformate, că asta este rolul sindicatului, dânșii le-au interpretat a fi drept un afront la adresa conducerii Poliției Române.”

Cercetarea prealabilă a pornit în urma unei note de la Direcția Generală de Protecție Internă, a fost secretizată, deși se referea la luări de poziție publice și a părut la început un mod de a-l opri pe Josanu în a lua atitudine referitor la lucrurile pe care le considera grave în activitatea Poliției și care afectau viața polițiștilor. În momentul în care au constatat că dezvăluirile continuă, cercetarea s-a finalizat cu o comunicare prin care liderul de sindicat a fost anunțat că este exclus din poliție. Decizia de demitere poate fi atacată atât la IGPR, cât și în instanță, iar sindicalistul nu se îndoiește de rezultat apreciind că toată procedura de cercetare în comisia de disciplină „pârâie din toate încheieturile ca un pepene copt”. Un singur exemplu, poate fi revelator cu privire la graba de a găsi ceva cu care să-l incrimineze pe liderul de sindicat, altceva decât o declarație sindicală: ”m-au căutat inclusiv la spital, să verifice în ce condiții mi s-a eliberat concediul medical. Lucru pe care ei n-au voie să-l facă. Acesta este atributul Casei de Asigurări de Sănătate, angajatorul nu are treabă. Este vorba de intimitate. Astea arată cât de jos sau cât de slab pregătiți sunt, pentru că nu au realmente ceva palpabil cu adevărat, cu care într-adevăr să poată să mă intimideze. Și atunci au încercat chestia asta”.

Dacă lucrurile stau așa, este de datoria celor din IGPR să revadă dosarul, probele, să-i sancționeze pe cei care au sărit calul în cercetări și să ia o decizie corectă în cazul Josanu. Care poate fi hârtia de turnesol pentru o instituție care trebuie să înțeleagă că este tot mai greu să ascunzi gunoiul sub preș, dacă nu o faci folosind mijloace ilegale. Ori Poliția ne apără de răufăcători, nu procedează ca ei.

Pe cine dă afară IPJ Neamț din motive sindicale

Vitalie Josanu nu este de formație polițist. El a ajuns în Poliție după ce s-a format profesional ca istoric și nu unul oarecare. A făcut studiile la timp, la Facultatea de Istorie de la Iași, doctoratul la Facultatea de Istoria și Teoria Artei – coordonator Răzvan Theodorescu (teză de doctorat publicată, aflată în circuitul public, biblioteci județene și în format online), a lucrat din 2001 până în 2006 ca muzeograf la Complexul Muzeal Județean Neamț – Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț și din 2006 până în 2022 a fost angajat la IPJ Neamț – SIC în calitate de ofițer specializat în domeniul protejării patrimoniului cultural național.

Lucrarea sa de doctorat, care este impresionantă, la care a lucrat 14 ani, este una fundamentală pentru epoca respectivă, ”Monument al civilizației medievale românești la Marea cea Mare: Cetatea Albă – Moncastro”. Aprecierile unor personalități ale cercetării istorice spun totul despre asta.

Are 30 de studii publicate în reviste de specialitate și încă 3 cărți, în calitate de autor sau coautor. În CV-ul personal sunt trecute și competențele (care n-au de-a face cu vreun dosar de favorizare a infractorului închis pe motive de prescripție sau intrarea cu mașina poliției într-un stâlp care s-a contaminat cu alcool de la conducătorul auto) :

– Arheolog specialist, înscris în Registrul Arheologilor din România

– Expert în domeniul bunurilor culturale – acreditat de Ministerul Culturii

– Formator atestat de Ministerul Educației

– Specialist în comunicare – curs de formare

– Specialist bullying – curs de formare

Polițist premiat cu rezultate de excepție

Vitalie Josanu a primit constant calificative echivalente cu ”foarte bine”, a primit diplomă de merit acordată de IGPR – DIC pentru activitățile desfășurate 2006-2011. Una de excelență acordată de IGPR – DIC pentru activitățile desfășurate 2011-2015, a fost chiar decorat cu Emblema Poliției Române pentru cercetare științifică acordată de Ministrul Gabriel Oprea în 2015. A fost avansat înainte de termen în 2011 și 2015. Chiar în 2024 a beneficiat de o majorare a salariului cu 40% pentru lucrări de excepție. Ca să încheiem această scurtă privire într-un CV încărcat, să mai adăugăm că în 2016 a fost membru al echipei de redactare a Tezelor prealabile pentru Codul Patrimoniului (delegat la cererea Ministrului Culturii două luni la Ministerul Culturii) – în comisie 22 experți din domenii și competențe diverse ale patrimoniului cultural, în 2017 a fost  invitat în calitate de expert în Comisia UNESCO din Parlamentul României, pentru dezbaterea necesității promovării legislației în domeniul protejării patrimoniului cultural, iar în 2022 a devenit expert integrator pentru proiectul legislativ Codul Patrimoniului.

Palmares în privința recuperării de bunuri culturale

Activitatea de polițist de patrimoniu a fost impresionantă chiar și pentru cineva străin de domeniu. O declarație sinteză o dă chiar Josanu: ”Cred că sunt peste 7.000 de valori, depuse la Complexul Muzeal Național Neamț, Complexul Muzeal Național Moldova Iași, Muzeul Județean Ștefan cel Mare Vaslui, Muzeul Județean Iulian Antonescu Bacău unde este și munca mea.”

Câteva dintre cazuri pot fi rapid transformate în scenarii de filme de succes. Simpla lor enumerare este semnificativă:

– cazul celor 9 tablouri (Grigorescu, Tonitza, Băncilă, Baba) și a unui ceas de aur Omega (24 karate), estimate la un milion de euro, sustrase dintr-o colecție particulară din Piatra Neamț – un  caz școală, coordonat de procurorul Stelian Olteanu și lucrat împreună cu Dan Gheorghiu;

– recuperarea unui femur de mamut cu rotulă – în 2008, caz la care a lucrat împreună cu Vasile Checheriță (predat CMN Neamț și clasat în fond);

– salvarea Colecției muzeului de istoria medicinii (dr. Cozarăscu) din Roman (peste 3.000 cărți rare și obiecte) – 2010-2011 (la Muzeul de Istorie Roman);

– salvarea colecției Vasile Vrânceanu (peste 800 bunuri etnografice) din Târgu Neamț – (Muzeul de Istorie și Etnografie Tîrgu Neamț);

– recuperare 2.367 bunuri culturale într-un dosar complex, lucrat împreună cu colegii de la IPJ Hunedoara – 2012 (Palatul Culturii Iași);

– recuperarea unui tezaur de 22 denari imperiali romani, în 2014 (la Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra Neamț);

– recuperarea a 88 tablouri de pe piața de la Negreni, județul Cluj, 2014 (10 fiind clasabile Alexandru Ciucurencu, Ipolit Strâmbu, Nicolae Enea, Constantin Piliuță, Corneliu Baba, Ion D. Demetrescu, Petre Abrudan) – (depuse la Muzeul de Artă Piatra Neamț, în 2016);

– recuperarea unei cărți furate din Biblioteca Vaticanului (Toma de Aquino, Summa Totius Teologiae, 1647), în 2015 (se află la Biblioteca Județeană Piatra Neamț);

– Recuperarea unui tezaur de 640 monede din argint și un encolpion (cruce arhierească) unicat (sec. XIII) – 2016 (Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra Neamț);

– recuperarea unui coif corintic sec. V î.Hr. în 2021 (unicat în România, doar unul cunoscut în Rusia, câte două în Ucraina și Bulgaria) în valoare estimată de 400.000 euro (piesă reprezentativă pentru colecțiile Palatului Culturii Iași);

– contribuție substanțială la recuperarea unui coif viking de către IGPR în colaborare cu IPJ Iași, în intervalul 2017-2021.

A amendat 4 miniștri, 3 ai Culturii și unul al Apărării

Vitalie Josanu a fost singurul polițist care a amendat 3 miniștri ai culturii în legătură cu încălcarea obligațiilor privind protejarea patrimoniului cultural național, concret cei trei au primit amenzi pentru Cetatea de la Gâdinți – din acest motiv Ministerul Culturii a demarat un demers de inventariere a tuturor siturilor arheologice de categorie A în Patrimoniul Statului, printre acestea și Cetățile din Munții Orăștiei). Un ministru al Apărării a fost amendat pentru dezinteresul legat de Casa Armatei din Roman. În momentul în care a fost anunțat că nu mai este demn de a face parte din poliție, lucra la siguranță școlară, cu rezultate pentru care pot depune mărturie directori de școli, profesori si mii de elevi. Păcatul fundamental al lui Vitalie Josanu este că îi pasă și are păreri. Lucru care pare să fie incompatibil cu calitatea de polițist în Neamț și în România.

Valentin BĂLĂNESCU