Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pe un prim pachet de măsuri, resimțite de către populație drept măsuri de austeritate, prin care se încearcă acoperirea deficitului bugetar, unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.

Omul de afaceri Mihai Apopii, președintele Camerei de Comerț și Industrie Neamț consideră însă că aceste măsuri nu vor avea rezultatul scontat, dimpotrivă: “Este ca atunci când ai un sac cu foarte multe găuri și, în loc să le acoperi, mai pui câteva bobițe!”. Un interviu despre sănătatea mediului de afaceri nemțean, despre ce firme vor fi mai afectate decât altele, o analiză și o punere sub lupă a efectelor pe care primele măsuri guvernamentale le vor avea în județul Neamț și în țară.

– Ca președinte al Camerei de Comerț și Industrie Neamț aveți o viziune de ansamblu al locului pe care-l ocupă ca pondere economică la nivel național. ?

Vă dau un exemplu, am finalizat la nivel național lista primilor 10 exportatori din fiecare județ, și am constatat cu plăcere că avem firme puternice care rezistă în afară și care nu depind, practic, de ceea ce fac politicienii în cea mai mare măsură. Și-au externalizat afacerile și sunt dependenți de piețe externe, unele firme chiar de pe piețe îndepărtate. Și, deocamdată, sunt firme care sunt stabile. În Neamț, pe această listă sunt firme care sunt cunoscute, pe primul loc este TRW Airbag Systems SRL de la Roman, ArcelorMittal Tubular Products, firme vechi pe care le știe toată lumea, RIFIL și Yarnea Săvinești, de la noi. ODLO International AG România, de la Roman, este o firmă cu acționariat italian, specializată în producție de echipament sportiv. Acestea sunt firmele din Neamț de pe primele cinci locuri la exportatori, iar Bico Industries este pe locul șase, ADF Prod pe locul șapte, Augsburg pe locul opt, pe locul nouă este Usedful Europe SRL, un importator-exportator de echipamente electrice și Termoplastul, tot de la Roman, cu același obiect de activitate cu ADF-ul, producție de tâmplărie PVC. Cei din urmă își mută fabrica în Italia.

– Este și această mutare o soluție pentru mediul de afaceri, ca reacție la ce se întâmplă la noi în țară?

Este o soluție, este o veste bună pentru sănătatea firmei, dar pentru bugetul nostru, nu prea. Pentru că, mutându-se acolo, automat plătesc acolo tot ceea ce înseamnă taxe și impozite. Oamenii de afaceri buni, cu un management puternic, găsesc soluții să reziste și în perioade de criză. Toată piața este cumva într-o modificare destul de abruptă, din mai multe considerente. O dată, am avut influența războiului din Ucraina cu Rusia și au dispărut niște piețe pe care mulți dintre producătorii din România erau poziționați destul de bine. Vorbesc mai mult despre procesatorii care exportă, care produc plus valoare. Pentru că, pe partea de consum, astfel de mutări influențează și nu prea. Pe consum, firmele cu cifre mari de afaceri, marii retaileri, în afară de faptul că au mulți angajați, de pe urma cărora înregistrăm niște beneficii în impozitul pe salariu, la profit cam toate firmele din zona aceasta de consum, indiferent de unde sunt, din Italia, din Franța sau din Germania, la capitolul profit impozabil, nu prea declară. Își externalizează aproape tot profitul prin diferite procedee, că sunt destule studii de piață, marketing și fac totul în așa fel încât în România nu plătesc aproape nimic. S-a încercat, prin Legea 296 pe 2023, acea impozitare a cifrei de afaceri a firmelor care depășesc 50 de milioane de euro. Ce s-a întâmplat în perioada următoare? Automat au dispărut numărul de firme peste 50 de milioane. Nu mai sunt la 50 de milioane, s- au împărțit în mai multe firme mai mici, au dispărut și s-a micșorat și suma pe care o înregistrau înainte de această măsură și, curând, a dispărut și baza de impozitare. Împărțindu-le în mai multe, nu mai sunt de 50 de milioane, au mai multe firme de 10, 20 de milioane și atunci nu prea mai ai ce să-i impozitezi. Deci, nu întotdeauna o măsură din aceasta pomperistică, menită să aducă imediat bani la buget, chiar ține în realitate. Și acum se întâmplă la fel. Asta am discutat și la nivel național și în intervențiile noastre în presa națională. Am fost la guvern, am discutat cu domnul Dragoș Anastasiu (viceprim-ministru în Guvernul Bolojan – n.r.), despre faptul că lucrurile sunt abordate cumva invers. Părerea noastră este că atunci când există o situație de deficit bugetat, de deficitul banilor la dispoziție și într-o casă, ce faci întâi? Prima dată îți astupi găurile, reduci cheltuielile. Noi ce-am făcut acum? Încercăm să aducem alte venituri.

“Cei care au făcut evaziune o vor face în continuare!”

– Dar acestea vin cu alte cheltuieli…

Este ca atunci când ai un sac cu foarte multe găuri și, în loc să le acoperi, mai pui câteva bobițe!… În loc să peticim găurile, noi încercăm să punem cu lingura, cu cănița, câteva boabe în sacul care se tot golește. Dacă vrem să rezolvăm, la modul logic, gospodărește, astupă găurile întâi pe unde se cheltuie bugetul la modul aproape nejustificat, aproape nu-l înțelegi la o minimă abordare analitică! Și, după aceea, da, să aduci și a doua componentă de creștere a veniturilor. Acum noi vrem să creștem veniturile, dar gaura nu se va astupa, pentru că nu sunt oprite căile de cheltuire chiar la stat. Se promite că, în a doua parte, se vor da măsuri să închidă un pic. Asta vorbeam și cu vârfurile din județul nostru, conducerile celor mai performante firme din județ salariile la vârf, la nivel de directori nu depășesc 2.500-4.000 de euro net. Vorbim de firme de pe primele 10 locuri exportatori. Ori, ați văzut ce-au făcut acum, la o firmă falimentară cum este Taromul, ce nivel de salarii și de prime? Noi discutăm de reducerea cheltuielilor și în această perioadă de reducere, de zbatere, cu atâtea biruri puse pe mediul privat, la stat își dublează salariile. Este de neînțeles cum au totuși atâta curaj când e firma în faliment? Cum gândesc, de ce este atâta aroganță aproape de limita nesimțirii? Nu le pasă, efectiv nu le pasă!

– Spuneau că în pachetul numărul 2 ar urma să taxeze mai mult marile companii.

Dar de ce n-au început cu pachetul numărul 2 ca să oprească risipa? Oprești risipa și după aceea completezi cu măsuri de creștere a fiscalității. Ce au făcut acum este taman invers. Creștem fiscalitatea, o suportă tot cei care plătesc, cei care nu au plătit până acum, nu vor plăti în continuare! Cei care au făcut evaziune vor face în continuare. Pentru că n-am făcut nimic pentru stoparea evaziunii. Stoparea evaziunii – într-o părere absolut corectă și discutată la toate nivelurile, ar trebui să înceapă cu ANAF. Deci până nu facem ANAF-ul să fie absolut performant și să nu fie pe clientelă politică, nu facem nimic. Adică stai un pic, eu ANAF-ul, încep cu firmele de stat. Toate cele cu datorii ar trebui să își plătească datoriile. Și asta e treaba ANAF-ului. Te duci și la CFR Călători și la CFR Marfă. Te duci la toate cele care au datorie la stat! Și, culmea este că sunt și firme private care au mari datorii la stat și le aveți, le-am publicat și în presă, dar care sunt cu protecție politică.

– Și pe cei care nu-i mai controlează niciodată?

Păi nu-i mai controlează niciodată! Pentru că sunt oamenii lor. Este nefiresc și nu-i sănătos pentru imaginea generală a mediului de afaceri din țara aceasta. Adică, oricât am încercat să acoperim, trebuie să facem lucrurile la modul în care percepem noi, mediul de afaceri, lucrurile se fac cu o anumită logică. Ori, când mărești taxele, mărești TVA-ul, cu asta afectezi pe toată lumea. Și, în general, TVA-ul îl suportă ultimul cumpărător, ultimul plătitor. Deci, pe consum, va fi o contragere. Că se suportă, ca nu se suportă, în mod subconștient de fiecare, trebuie să fii cumpătat în toate. Așa face omul acasă, la el. Și omul, la casa lui, va cumpăra mai puțin sau cu mai multă grijă. La fel se va face și pe piața de produse de larg consum. În electrocasnice, în mobilă, în orice, nu numai la mâncare. Și în turism. Turismul, pe litoral, deja nu mai sunt, ca anul trecut, sufocați toți de aglomerație. Acum încep să închidă, sunt o grămadă de locuri libere. Deci lumea, în mod psihologic, gândește că “Nu știu cum va fi! Va fi mai greu, oricum”…

– Și atunci oamenii preferă, în număr mult mai mare ca până acum, să meargă la bulgari, la greci?

Unde este mai ieftin. Își optimizează vacanțele și cheltuie în așa fel încât să plătească mai puțin.

1.400 de firme vor dispărea în Neamț

– Vom asista la falimente, la firme radiate mai mult decât până acum?

Din analizele noastre, numărul de firme care se radiază din motive economice, de contragere a piețelor, au crescut de la un an la altul.

Și pot să dau niște cifre. În 2023, s-au închis, s-au radiat 1.176 de firme din Neamț. În 2024 s-au radiat 1.246 de firme, deci mai mult cu 60-70 de firme. În acest an deja sunt 689, la șase luni și având în vedere că numărul lor crește spre sfârșitul anului – asta-i tendința de radiere a firmelor, pentru că atunci își fac socotelile, depășim deja 1.400 de firme care se vor radia în acest an. Este o tendință care nu e sănătoasă și este îngrijorătoare. La sfârșitul lunii acestea vom primi bilanțurile. Legat de bilanțul firmelor, așa cum am mai spus, de aici trebuie să plece și analiza ANAF-ului. Sunt două instituții ale statului: Registrul Comerțului – ONRC-ul, și Ministerul de Finanțe. La ONRC ai număr de firme înregistrate. La Ministerul de Finanțe ai numărul de firme care depun bilanțul. Între cele două numere, între cele două instituții, există în fiecare an o creștere a numărului de firme care nu depun bilanțul. Deci sunt înregistrate și în funcție, numai că pot să fie înregistrate și suspendate. În evidențele ANAF-ului sunt cu 140.000 de firme mai puține la nivel național. Ei, acest număr trebuie verificat.

– Aceea e piața neagră.

Exact, aceea e piața neagră. Dacă nu depui bilanțul, ai un motiv pentru care nu depui. Pentru că odată ce l-ai depus, intră în baza de verificare a ANAF-ului. Dacă nu depui, poți să primești o amendă de 1.500 de lei și cu asta ai încheiat. Nimica toată. Ori, măsura logică ar fi să fie sancționată foarte puternic nedepunerea bilanțului și atunci mai multe firme se vor conforma. Vin la control la cei care știu că sunt acolo. Știu că ai atâta cifră de afaceri…

– Adică tot la cei care depun…

Exact. Toată presiunea va crește tot pe cei care sunt corecți. Acesta este efectul în piață. Cea mai corectă abordare ar fi să găsești aceste 140.000 de firme și să te duci întâi la ele să vezi de ce nu depun bilanțul și să le pui să intre în legalitate. Indiferent că patron este X, Y sau Z. După toate intervențiile făcute de noi de-a lungul timpului, numărul de firme care depun bilanțul a mai crescut în ultima perioadă. Și asta înseamnă că, până la urmă firmele care au afaceri stabile și verificabile intră în legalitate. Spuneam că la acea Lege 296 în 2003, s-a pus acel prag de 1% pe cifra de afaceri. Dar s-au dat niște excepții. Cui crezi că s-au dat? Deci, când faci o treabă, fă-o ca la manual, până la capăt, valabilă pentru toată lumea. Dar dai legea, stabilești niște praguri, după aceea începi cu excepțiile. Care crezi că au fost primele excepții? Producătorii, distribuitorii și transportatorii de energie electrică.

Băieții deștepți beneficiază de… excepții!

– Tot la băieții deștepți.

Exact, la băieții deștepți. Când aplici o regulă, aplic-o pentru toată lumea! Ce am mai constatat tot din analiza exporturilor? Cam toate piețele se contractă. S-a spus că a început cu războiul din Ucraina. A apărut și războiul din Orientul Mijlociu, Israel, Iran, toată zona aceasta de petrol, care afectează vrând nevrând economia mondială. Iranul este cel mai mare producător. Odată ce producția de petrol scade, în mod firesc, prețul crește. El crește o dată datorită pieții, fiind mai puțin petrol pe piață și mai vine și Guvernul României cu creșterea de accize.

– La ce creșteri de prețuri vom ajunge la combustibili?

Undeva în luna august, cred că vom plăti, undeva cu un leu mai mult pe litru. Asta este foarte mult și afectează tot ce înseamnă transport, pentru că prețurile nu se măresc proporțional cu afectarea diferenței de preț. În mod psihologic, fiecare își pune o rezervă, acolo, în plus.

– Pe modelul bulgărelui de zăpadă…

Exact, pe principiul bulgărelui de zăpadă. Și, la fel, prețul pentru consumatorul final va fi foarte mare. Și, atunci, avem pe de o parte o serie întreagă de scumpiri, de partea cealaltă oprim, nu mai creștem salarii. Dacă nu se face urgent o analiză foarte serioasă a cheltuielilor statului și să se înceapă rapid oprirea acestora… va fi jale. Și, slavă Doamne, sunt multe care se pot face printr- o hotărâre de guvern, urgent. Cine i-a oprit să micșoreze cheltuielile Senatului, a Camerei Deputaților, a guvernului, a aparatului de execuție de la guvern? La nivel de ministere, ai atâtea societăți de care nici bunica n-a auzit, cu salarii de 20.000 de euro. O mulțime de consilii de administrație care pot fi reduse de la 17 membri, cât sunt acum, cu niște indemnizații de ședință de te sperii, mai mare cât salariul unui director din domeniul productiv, din economia de piață privată. Alea poți să le reduci rapid. Și cu ele trebuia început! Curățenia trebuia să înceapă în curtea Guvernului și în Parlament! Psihologic trebuia să începi cu ele. Adică îți arăt eu, poporule, pe care te voi chema apoi să te sacrifici, că încep cu ceea ce e în curte la mine. Uite, am tăiat de la deputați, am tăiat de la partide, din îndemnizația partidului, am tăiat de la toate societățile statului.

Din 800 de locuitori, aproape 20% sunt angajații primăriei

– De la partide au anunțat că se taie 46% din banii pe care-i dă statul pentru funcționarea acestora. Sunt curioasă dacă vor merge până la capăt…

Să vedem dacă vor ieși. Eu, statul, reduc din indemnizații, din cheltuielile parlamentarului, pentru că de la câtă îndemnizație au, lor li se dublează cu celelalte cheltuieli. Deci, reduci pe aceia acum, că nu țipă nimeni, pentru că oricum nu fac nimic, cheltuie pe cazări, prin birouri parlamentare… Hai să fim serioși! Ce cheltuie la biroul de parlamentar? Și cu ce mă ajută pe mine, cetățean, biroul lui de parlamentar? Este o poveste. Că are un birou de parlamentar care îl racordează la realitatea din zona lui. O poveste ca să cheltuiască. Acestea sunt lucrurile ce ar trebui să fie abordate în prima fază. Și atunci când eu văd că statul, într-adevăr, s-a curățat de toate cheltuielile inutile care pot fi reduse în mod curent, încerc să înțeleg și eu că pot să fiu solidar cu ei pentru situația aceasta. Dar, încerc să fie în solidaritate și să contribui din munca mea pentru cheltuielile nejustificate, pe motivări absolut aberante ale statului, ale administrației centrale, locale? Nu.

– Se discută de câțiva ani despre reorganizarea teritorial-administrativă.

Tot povestim de reorganizarea administrației acestei țări. Au făcut-o polonezii și au avut un succes nemaipomenit. Dacă nu suntem în stare să avem un management corect al administrației țării, hai să luăm modelul, să facem un copy-paste pozitiv. Luăm modelul Poloniei! Au redus, imediat, au făcut câteva voievodate, așa se cheamă la ei, și au redus administrația. Cu tot cu medici, cu poliție, cu armată, care chiar sunt necesari, au 800.000 de bugetari, la o populație de 32 sau 33 de milioane. Noi avem 1,3 milioane de bugetari la o populație care nici nu mai știm câți mai suntem. Suntem în țară, efectiv, vreo 15-16 milioane, nu mai știm. Deci, nu se justifică să ai aproape de două ori cât polonezii, la o populație de jumătate cât ei! Nu s-a făcut nimic. Asta nu se poate face peste noapte. Și acestă reformă administrativ-teritorială este o treabă pe care trebuie să o abordezi în legislatura aceasta, pentru că altfel nu se poate. Nu poți să ai aparat al unei primării într-o comună cu 800 de locuitori. Este aberant. Este de râsul curcilor! Acolo, din 800 de locuitori, aproape 20% sunt angajații primăriei. Nu se justifică. Și sunt multe lucruri care nu sunt la locul lor. Și avem comune în care au rămas câteva familii ceva mai tinere și în rest, numai bătrâni. Restul sunt toți plecați în străinătate.

– Și investim în parcuri și în piste de biciclete.

În terenuri de fotbal, în săli de sport și rămâi nefinanțat pe autostrada Moldovei.

Material apărut în Mesagerul de Neamț, nr. 678 din 17 iulie 2025

A consemnat Angela CROITORU