Alegerile prezidențiale anulate din 2024 au fost un subiect controversat pentru toată lumea, indiferent de vârstă. Fie că susțineai sau contestai un candidat, opiniile exprimate au fost puternice și extrem de împărțite.
Pe mine, o adolescentă de 17 ani, m-au fascinat atât implicarea, cât și convingerile clare ale tinerilor, în special ale liceenilor care abia dobândiseră dreptul de vot. În perioada alegerilor, era imposibil să scapi de opinii – mai mult sau mai puțin argumentate – indiferent de context: la magazin, când porneai televizorul, la aniversări sau pe rețelele de socializare. Cel mai interesant a fost faptul că și la școală, în pauze, pe holuri, pe terenul de sport, elevii discutau intens despre alegeri. Surprinzător era că până și profesorii se abțineau cu greu să nu își exprime opinia, unii chiar făcând-o în mod criptat.
Întrebarea mea este: de ce au fost tinerii atât de preocupați? Pentru mulți dintre ei, a fost prima dată când au avut dreptul la vot. Cum au fost influențați de toate discuțiile din jur și, mai important, cu ce părere au rămas cei care au votat pentru prima dată despre procesul electoral și despre rezultatul controversat al alegerilor?
Prezența la vot a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani a fost de 8,73% dintre votanți, o creștere de 14% față de numărul de alegători tineri din 2019. Anul trecut au avut loc nu doar alegerile prezidențiale, ci și cele locale, parlamentare și europarlamentare. Cu toate acestea, niciunele dintre ele nu au avut un impact atât de puternic asupra populației precum cele prezidențiale și anularea lor ulterioară de către Curtea Constitutionala, deși alegerile locale au o influență directă asupra vieții noastre cotidiene.
Nu mă consider o persoană pasionată de viata politică, fiind afectată de negativismul și ideea generală a românilor că „tot rău va fi” sau că „toți sunt la fel”, lucru subliniat de clasica zicere „Aceeași Mărie, dar cu altă pălărie”. Astfel, nu am acordat o importanță prea mare alegerilor în 2024, dar aceste evenimente și, mai ales, reacția celor din jur m-au pus pe gânduri. Ce cred tinerii despre ce se întâmplă și de ce au fost părerile atât de împărțite?
Am întrebat câțiva tineri ce părere au avut, iar răspunsurile au fost vagi. Dintre cei intervievați, puțin mai bine de jumătate au mers la vot. Majoritatea și-au format opiniile din rețelele sociale, și-au pus încrederea, cât și viitorul, în mâinile familiei, preluându-le părerile politice fără a reflecta intens. Dintre cei 25 de tineri cu care am vorbit, niciunul nu mi-a spus că nu a auzit discuții legate de alegeri. Toți au fost implicați într-o dezbatere despre rezultat, în toate mediile posibile. Curios este faptul că doar doi dintre ei au observat discuții la fel de intense și în alegerile din alți ani.
Participanții nu se considerau implicați în viata politică sau în comunitate, alegând să voteze doar la alegerile prezidențiale. Chiar și cei care nu se considerau informați în domeniu aveau opinii bine conturate, fiecare alegând ferm o tabără în marea confruntare, în care miza era viitorul lor.
Consider că această dezbatere i-a adus ironic mai aproape unul de altul. Dacă aveau aceeași opinie, se simțeau mai apropiați, construindu-și un fel de familie sau o comunitate nouă. Dacă nu erau în acord, celălalt devenea un „dușman”, cineva „deconectat de realitate”, care nu înțelege ce este bine pentru țară și care, în opinia lor, alege intenționat calea greșită.
Prin aceste alegeri, generația digitală – care, teoretic, este cea mai conectată dintre toate până acum, păstrând legături și comunicând non-stop indiferent de distanță, dar care, practic, este o generație mai singură și distantă – a găsit o modalitate de a se apropia, chiar dacă această conexiune umană a fost de scurtă durată.
Consider că mulți au fost vocali în privința părerilor lor doar pentru aparențe, pentru a face parte dintr-un grup, dintr-o comunitate care lipsește în lumea de azi. Pe 27 noiembrie 2024, în orașul meu natal, Piatra-Neamț, au avut loc proteste și demonstrații politice în parcul central. “Jos” erau susținătorii unui candidat, iar “sus” cei ai altuia. Spre seară, a sosit un personaj controversat care nu candidase la alegeri, dar care își exprima opiniile virulent și foarte vocal. Mulți dintre tinerii aflați la protest, s-au grăbit să urce scările pentru a face o poză cu respectiva, uitând instant de convingerile lor politice. Această formă de activism superficial, doar pentru imagine și popularitate în rândul celor apropiați, m-a dezamăgit profund, evidențiind lipsa de implicare reală în problemele generației mele.
Răspunsul tinerilor la alegeri a fost unul îngrijorător, dar încă sper că vom învăța să ne pese cu adevărat unul de altul, de lumea care ne înconjoară, de această țară atât de frumoasă. Sper că vom depăși nevoia de aparențe și preocuparea pentru ce cred ceilalți despre noi.
Iulia-Gabriela LEONTE
Mesagerul Bacău Ceremonie militară și religioasă de omagiere a Eroilor Neamului la Slănic Moldova 
ZCH Neamț. La vânătoare de relicve din cel de-al Doilea Război Mondial 
NewsEdge Cine sunt performerii unei etape de Liga Campionilor în care s-au marcat 66 de goluri. Doi atacanți din fosta Iugoslavie au intrat în istoria competiției 
BusinessEdge Producția auto scade cu 7,8% în opt luni. August cade la numai 12.607 mașini 
