Reorganizarea în învățământ. Cel puțin 10% din directori se întorc la catedră. Dispar sute de școli cu personalitate juridică

Așa-zisa Lege Bolojan, cea cu modificările fiscal-bugetare, pe care guvernul își asumă răspunderea, astăzi, 7 iulie, vine cu o serie întreagă de modificări în privința organizării rețelelor școlare, a normelor didactice și a altor aspecte din educație. Probabil că atunci când s-au stabilit regulile nimeni nu a prevăzut și urmările.
Prima dintre noile măsuri care afectează educația în mod fundamental este creșterea pragului minim necesar pentru ca o unitate de învățământ să aibă personalitate juridică. Asta la mai puțin de un an de la intrarea în vigoare a noii legi a învățământului.

Se modifică articolul 16, alineatul (1) din Legea 198/2023 astfel:
„Unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează și funcționează, după caz, astfel:

a) cu minimum 500 de elevi;

b) cu minimum 500 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari;

c) cu minimum 250 de preșcolari și/sau antepreșcolari;

d) cu minimum 200 de antepreșcolari;

e) cu minimum 300 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal;

f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.”

Anterior, pragul minim era de 300 de elevi, ceea ce înseamnă că noile cerințe vor desființa personalitatea juridică pentru sute de școli care nu ating noile limite. Din estimarea ministrului Daniel David, ar fi vorba de 900 de școli.

“Sistemul nostru este foarte fragmentat de multe ori, avem foarte multe unități școlare mici și, atunci, dacă facem acest lucru, spre exemplu, mai eliberăm în jur de 900 de poziții de directori. Ei nu rămân pe drumuri, că ei sunt profesori practic și se întorc la predare, dar reușim să concentrăm zonele astea educaționale, ca sistemul să nu fie foarte fragmentat”, a declarat Daniel David la postul național Digi24.

Primăriile “nu sunt obligate de lege” să aibă situația rețelei școlare

În județul Neamț, inspectorul general adjunct Dana Lăcrămioara Păiuș – cea care răspunde de managementul instituțional ne-a spus că se lucrează în acest moment la o analiză aplicată pe această temă: ”Am văzut declarațiile domnului ministru David. Lucrăm la un material în acest sens, să vedem exact care va fi situația în școlile din Neamț”.

În acest moment asistăm la o situație care ar friza ridicolul, dacă nu ar fi vorba și despre o anumită doză de nepăsare. În Primăria Municipiului Piatra-Neamț “Nu există o situație exactă cu numărul de elevi din școli, pentru că legea nu ne obligă să facem acest lucru”, ne-a informat Florin Jbanca, de la Serviciul Comunicare, via cei care se ocupă de rețeaua școlară din instituție. Așadar, primarul Adrian Niță atunci când are nevoie de astfel de informații trebuie să apeleze direct la directorul școlii, sau la Inspectorat. Asta înseamnă că primarul nu poate ști câți copii care nu sunt din Piatra Neamț, dar care învață în oraș există în rețea.

Între timp, în ISJ Neamț, care afișează o rețea școlară fără nicio informație utilă în afară de înșiruirea școlilor cu personalitate juridică și adresa acestora, adună, probabil, informațiile exacte despre sau de la școli.

Cel puțin 10% din directori își pierd funcțiile

Aproximativ 900 de directori și directori adjuncți de școli publice, licee și grădinițe, din cei 9.000 care există în acest moment în întreaga țară, ar urma să-și piardă funcția de conducere și să se întoarcă la catedră.

În județul Neamț, anul trecut existau 153 de unități de învățământ cu personalitate juridică, la care erau arondate 168 de unități mai mici. Ceea ce ar însemna că dacă aplicăm procentul ministrului, cel puțin 15 directori ar fi în situația de a se întoarce la catedră. Numai că una este situația statistică pe care o vede ministrul din fotoliul său de la București și alte este situația, aplicată pe teren.

Așteptăm analiza ISJ Neamț pentru a veni cu informații mai exacte.

Un aspect foarte important al ecuației este acela că directorii rămași în funcții, la școlile care vor avea mai mulți elevi veniți din comasări și din creșterea numărului per clasă, vor avea o normă de predare de 14 ore pe săptămână, față de 6 ore în prezent și nu mai au dreptul la ore în regim „plata cu ora”. Dacă directorii se întorc la predare, profesorii care suplineau catedra directorilor nu vor mai avea orele respective.

Iar efectele de tip domino vor veni în valuri în următoarea perioadă de timp. Încercarea de a opri fragmentarea s-ar putea să însemne pentru multe dintre cadrele didactice titulare mai multe școli la care trebuie să ajungă într-un timp foarte scurt, un orar școlar complicat care trebuie să țină cont de toate aceste detalii, o mulțime de suplinitori și profesori pensionari vor rămâne fără obiectul muncii ș.a.m.d. Ca să nu mai vorbim despre creșterea numărului de elevi care, în viziunea reformatorilor, înseamnă o creștere a calității învățământului.

În acest moment putem consemna moartea ”României Educate” a cuplului Deca-Iohannis și lansarea programului ”Școala comasată și înghesuită” a cuplului David- Dan.

Angela Croitoru