Prefectul Adrian Bourceanu a convocat marți, 15 iulie, o ședință de lucru cu reprezentanții primăriilor de pe Valea Muntelui (Poiana Teiului, Borca, Hangu, Ceahlău, Grințieș) și reprezentanții autorităților implicate în intervențiile la urs: Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Neamț (AJVPS) Neamț, Inspectoratului de Jandarmi Județean Neamț, Agenția pentru Protecția Mediului Neamț, Direcția Silvică, precum și ai AVPS „Bradul” și Asociației „Lupul Cenușiu”.
Scopul acestei întâlniri a fost evaluarea riscurilor din teren și stabilirea unor măsuri urgente, în condițiile unui cadru legislativ insuficient ți puțin pe lângă realitățile actuale din comunități și a unei comunicări interinstituționale care scârțâie. De exemplu, Agenția pentru Protecția Mediului Neamț nu primește decât o mică parte din rapoartele completate la intervențiile din comune.
Premisa de la care a pornit ședința a fost aceea că, atât la nivel național cât și în Neamț, numărul urșilor s-a triplat în ultimii 9 ani de când legea nu mai permite vânarea acestora decât în cazuri excepționale. La aceasta se adaugă schimbările climatice care fac ca o ursoaică să fete 4 sau chiar 5 pui, de la unul sau doi acum 10 ani. Așa s-a ajuns la nivel național ca numărul urșilor să depășească 12.000 de exemplare, când limita maximă per teritoriu (un mascul are nevoie de 5.000 -7.000 de hectare spun specialiștii) ar trebui să fie de 4.000 – 4.500 de urși. Estimarea ar fi fost făcută pe baza unor dovezi ADN.
Discuțiile au pornit de la cazurile recente, cel mai grav fiind cel de la Dămuc (detalii aici), primarii de pe Valea Muntelui punctând câteva dintre problemele existente în teren pe atacurile urșilor: apelurile la 112 par inutile din perspectiva acestora, atâta timp cât intervenția pentru alungarea ursului este atributul comisiei special constituite la nivel de localitate, condusă de primar sau viceprimar, după caz.
„Tot pe vremea lui Ceaușescu era mai bine! Când îi vânai!”
Au fost prezentate exemple în care echipa de salvatori trebuia să urce pe Ceahlău pentru a veni în ajutorul unei familii cu copii, aflată în stare de epuizare, dar au fost întorși din drum pentru o intervenție la urs la Hangu. Ajunși la fața locului au constatat că ursul plecase, iar salvatorii au pornit din nou, cu întârziere, către familia care avea nevoie de ajutor pe munte. Un alt caz de atac de urs a fost chiar pe Ceahlău, pe vârful Toaca, când excursioniștii s-au baricadat în cabană, echipa de intervenție a privit neputincioasă și nu a putut decât să facă gălăgie pentru a îndepărta ursul și să completeze acel raport, pentru că legislația nu-ți permite să răspunzi la violență cu violență în mediul natural al fiarelor.
Primarul comunei Ceahlău, Dumitru Coroamă a prezentat un caz recent: chiar în dimineața ședinței, la ora 7:00, un cetățean din comună s-a trezit față în față cu o matahală de urs, a reușit să se ascundă și să scape și -a venit tremurând la primar să se plângă că nu mai poți merge pe stradă de răul urșilor. Același exemplar ucisese câteva zile mai devreme doi porci, pe unul l-a mâncat aproape întreg, pe celălalt l-a lăsat fără cap și i-a lăsat leșul într-un pârâu.
Și exemplele au continuat. Primărița Ana Buștihan de la Grințieș a punctat: „Oamenilor le este frică, se baricadează în case! Vin la primar cu reproșul că nu facem nimic ca să-i apărăm! Nu mai culeg ciupercile, dispar de pe piață fructele de pădure, nu mai are cine să le culeagă”.
Prefectul Adrian Bourceanu le-a sugerat primarilor să uzeze de posibilitatea legală de a cere eutanasierea urșilor agresivi, pe loc, la intervenții. Dar, aici, apare o altă problemă, punctată de cei care participă la intervenții: legislația pe arme și muniții nu permite utilizarea armei din dotare în intravilan. Dacă nu acționezi și se întâmplă o tragedie ești tras la răspundere, dacă folosești arma și ucizi exemplarul, ești din nou pasibil de pedeapsă.
Reprezentantul Ocolului Silvic Borca a arătat că, în ultimii doi ani au împușcat două exemplare la Borca și două la Sabasa… dar asta nu a rezolvat problema. Apar alți urși mereu.
Un adevăr ieșit la iveală pe parcursul discuțiilor a fost acela că, în Neamț, nu au fost eutanasiați decât 6 urși din cota de recoltare de 13 existentă la nivelul județului și niciun exemplar pe cei care pot fi împușcați pe cazuri excepționale. Și atunci, cum să ceri creșterea cotei?
Un impediment identificat tot în legislație ar fi limita de mărime a exemplarului de urs, de 400 de puncte, care, în acceptul celor prezenți ar trebui să fie scoasă definitiv din legislație.
Mai pragmatici, paznicii AVPS au spus că legea dinainte de anii 90 era mai bună: urșii primeau hrană în pădure, erau vânați și atunci cazurile de atac asupra oamenilor sau gospodăriilor erau mult mai rare. Concluzia vânătorilor: până nu se modifică legea să se permită vânarea urșilor din nou nu vom scăpa de probleme.
„În curând urșii vor ajunge ca oile, numeric vorbind”, a subliniat primărița de Grințieș.
În privința spațiului unde se poate acționa pentru împușcare, în cazul în care viața oamenilor poate fi pusă în pericol, loc. col. Mihai Gămănuț de la Jandarmi i-a lămurit: „S-a modificat legislația, se poate interveni pe întreaga suprafață a U.A.T.-ului”. La care cineva a întrebat, timid: „Se poate și când este vorba de câini?” (atacuri asupra câinilor -n.r.).
Timpii de intervenție: între 40 de minute și 1 oră jumătate – ursul pleacă!
O problemă disecată în mai multe rânduri a fost cea a misiunilor de intervenție eșuate, în sensul că, se anunță la 112, se anunță la primărie, se dă alarma, până se adună comisia de intervenție în frunte cu primarul, ia ursul de unde nu-i! Moș Martin se duce în pădure și revine peste noapte să se mai înfrupte din animalele din bătătura oamenilor. Singurii din județ care au obținut despăgubiri pentru pagube și care chiar au armă de tranchilizare în dotare sunt cei de la Primăria Ceahlău.
Concluzia a fost că timpii de intervenție, de 40 – 45 de minute pe timpul zilei și de 1 oră – 1oră și jumătate pe timp de noapte sunt prea lungi, trebuie scurtați.
Soluții identificate de prefect au fost: trasarea pe hârtie a gospodăriilor aflate în zona de expunere și dotarea acestora cu garduri electrice, eventual și pe traseul către școală al elevilor. La orele cu frecvența atacurilor cea mai mare, între 22:00 și 03:00 poate chiar 5.00 dimineața vor fi planificate patrule de jandarmi în zonele expuse riscurilor.
Reprezentanții ocoalelor silvice să mărească cantitatea de hrană destinată porcilor mistreți din punctele stabilite în pădure, în ideea că urșii vor ajunge mai rar la gospodăriile oamenilor dacă mănâncă porumbul pentru mistreți, altfel, hrană pentru urși nu se pune. Dar aici, pădurarii spun că de mâncarea aceea beneficiază masculii mari care alungă ursoaicele cu pui și exemplarele sub greutatea lor la vale, către sate.
Și, în ultimă instanță, să se insiste pe mărirea cotei sau chiar schimbarea legislației astfel încât urșii să poată fi, din nou, vânați. Moment în care vor interveni ONG-urile de protecția animalelor.
„Pentru că nu stă ursul în gospodăria omului să vină domnul primar cu toată comisia, să vină acolo și personalul tehnic de împușcare. Plus că există și riscul pentru cel care trage, responsabilitatea este foarte mare la a executa focul în intravilan. Știți prea bine, ce-a fost cu cazul Gălbează, acel vânător, toți știm, meritul pentru el la execuția focului. Și marea majoritate suntem vânători aici, de când ai luat linia de ochire până tragi, ai câteva fracțiuni de secunde în care omul se putea întoarce și să nu mai nimerească ursul glonțul! Să ferească Dumnezeu, să nimerească omul! Și atunci ce facem?”, a întrebat, intrigat, Florin Constantin de la AJVPS.
Pe final, prefectul Adrian Bourceanu, după toate poveștile vânătorești și problemele ridicate a concluzionat: trebuie trasat, pe comune, lista cu gospodăriile aflate în zona de risc de atac al urșilor și trimisă la prefectură pentru a căuta soluții de finanțare pentru garduri electrice. Plus altă întâlnire la care să participa neapărat și reprezentanți ai Direcției Agricole și ai polițiștilor de la Arme și Muniții, pe de o parte și prefectul de Harghita și primarul de Tușnad pe de altă parte pentru a da exemple de proceduri prin care ei au scăpat de urși. Se va încerca și varianta cu cererea către Ministerul Mediului pentru mărirea cotei pe prevenție, dar asta numai după ce vor fi împușcați toți cei 13, nu doar jumătate… preventiv.
Cât despre comunicarea între autorități și instituții: jandarmii raportează 21 de intervenții la urși anul acesta, cei de la Mediu știu doar de…două!
Angela Croitoru
Mesagerul Bacău Caravana ciclistă Turul României traversează vineri județul Bacău: restricții de circulație pe DN 2G, DN 12A și DN 11 
ZCH A încercat să evite un câine și s-a răsturnat cu mașina într-un lan de porumb 
NewsEdge Exclusiv. Bruno Ștefan, despre criza politică: de ce AUR încă poate crește în sondaje și cine plătește prelungirea blocajului 
BusinessEdge Grupul polonez Symfonia cumpără compania românească Setrio. Peste 55.000 de firme folosesc soluțiile sale software 
