Aceasta a fost replica prefectului de Neamț, Adrian Bourceanu, în deschiderea ședinței Colegiului Prefectural de joi, 17 iulie, când a cerut directorului Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Neamț, Monica Isopescu să transmită o circulară primarilor din județ, din acele comune în care s-au înregistrat multe atacuri ale urșilor în cursul acestui an. Remarca prefectului a venit pe fondul informațiilor privind comunicarea deficitară spre deloc între primării și APM, din cele 21 de incidente înregistrate în comunele de pe Valea Muntelui, la agenție au fost raportate doar …2! Monica Isopescu a arătat că au fost transmise solicitări către primăriile respective, dar primarii nu ar fi reacționat (detalii despre întâlnirea de la Poiana Teiului cu acest subiect puteți reciti aici.
Momentul în care prefectul, supărat de pasivitatea generală și de atmosfera de vacanță, apostrofează șefii instituțiilor publice: “Așteptăm unii de la alții, fără să luăm nicio inițiativă!”, în special pe cei ai APM și Direcției Agricole, iar directorul celei de-a doua, Traian Pomohaci se apără afirmând că “Primăriile nu respectă legislația! Nu putem să le facem noi documentația pentru despăgubiri”, în imaginile următoare.
Merită subliniată și afirmația prefectului Adrian Bourceanu despre faptul că “Echipele mixte de control subevaluează pagubele produse de calamități din teamă!” în Neamț, ceea ce conduce la solicitări de sume mult mai mici decât valoarea reală a pagubelor produse de inundații de la Guvernul României. Și asta în condițiile în care România încearcă să acceseze Fondul de Solidaritate al UE (FSUE) ca urmare a dezastrelor produse de fenomenele meteorologice și hidrologice extreme care au afectat România în anul 2025, dar cererea de asistență financiară prin acest instrument de sprijin post-dezastre trebuie să fie transmisă în termen de cel mult 12 săptămâni (trei luni) de la data primelor pagube produse, ținând cont și de faptul că, în perioada care urmează, sunt preconizate noi fenomene meteorologice nefavorabile (furtuni, caniculă și grindină) care ar putea crește gradul de afectare. Aici este vorba atât de pagubele produse drumurilor publice, cât mai ales fermierilor cărora le-au fost distruse recoltele.
Redactor și imagini: Angela Croitoru
Montaj: Denisa Popa
