Acest interviu reprezintă o continuare a materialului apărut în Mesagerul de Neamț.
– Și investim în parcuri și în piste de biciclete.
În terenuri de fotbal, în săli de sport și rămâi nefinanțat pe autostrada Moldovei. Sau aberații de genul că lași să-ți întârzie sau să-ți oprească investiții un ONG căruia pur și simplu nu-i înțelegi existența. Găsește broscuța cu burta albastră sau nu știu ce a găsit la Constanța, scoica cu gât golaș. Oprești protecția plajelor în zona litorală pentru că ONG-ul a găsit altceva ce nu trebuie să-i miște de-acolo.
– Cum au venit în Neamț cu găselnița cu ariile protejate speciale, aproape cât tot județul?
Aceea a fost cea mai mare golănie! Se oprește aria protejată la limita județului Bacău? Hai să fim serioși! Ai arie protejată pe un areal anume și nu are treabă cu granițele între județe. Trebuie aplicat într-un mod absolut spațial, pe o arie geografică justificată. Și nu o găsești neapărat peste zona pe care era aprobată deja autostrada A8 pe tronsonul Târgu- Neamț-Târgu-Mureș. Dacă nu ieșea un pic de scandal, era aprobat deja, că era făcut totul din birou. Nu știau unii ce fac ceilalți! Și asta se întâmplă de obicei. Sunt, pe lângă partide, mici firme de consultanță cu doi oameni într-un apartament, care încasează milioane pentru povești făcute pe hârtie. Acesta este marele nostru necaz, nu găsim o abordare care să armonizeze toate interesele acestei țări la nivel național! Sperăm să fie acum. Nu pentru că ar fi superperformanți cei pe care îi avem acum, dar nu se mai poate altfel! Trebuie să-și dea seama că trebuie să ne oprim sau trebuie să ne găsim oameni! Să-i asculte pe cei care chiar spun lucruri studiate, articulate. Nu e normal să te duci tu, Cameră de Comerț, care ești, totuși, o entitate privată, să reprezinți România fără nicio susținere guvernamentală la Expoziția mondială de la Tokyo! Așa s-a întâmplat și anul trecut la Dubai. Iar Franța s-a dus la Osaka cu două avioane de oameni de afaceri!
– Pentru că ați abordat subiectul acesta, care este relația, concret, între mediul de afaceri și autoritățile din România?
Nu prea este o relație! Pentru că, după cum am observat, toate autoritățile, chiar și acum când au o nouă echipă, își aduc un așa-zis reprezentant al oamenilor afaceri, după propriile lor interese sau afinități. Nu are nici o justificare să fie acolo un om care doar vorbește și se îmbracă frumos. Ia un om care reprezintă ceva, are câteva mii de oameni pe care-i manageriază. Sunt mari constructori în țara aceasta, firma lui Erbașu, firma de la Buzău, Concas. Sunt firme puternice, care NU sunt acolo la discuții. Și Umbrărescu care este, totuși, cel mai mare asfaltator din estul Europei. Ia-i în ordinea cifrei de afaceri și al numărului de angajați. Asta contează, sunt doi parametri mari: cifra de afaceri îți arată volumul de implicare în societate, iar numărul de angajați, la fel, reprezintă foarte mult.
“Nu putem să ne închidem ușa și să trăim așa!”
– Au venit măcar cu o invitație formală către mediul de afaceri?
Nu, niciuna! Ne-am dus noi și am inițiat discuții. Totuși, Camera de Comerț e o instituție care are 161 de ani de existență. E făcută de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Există în peste 140 de țări din lume. Toate delegațiile care vin la președinți, cer să ia legătura cu Camera de Comerț! Ne-am dus pe cheltuiala noastră în Coreea de Sud. Am venit cu contracte importante pentru țara asta. Vorbesc despre reactoare, despre afaceri în industria de producție militară. Noi ne facem treaba! Dar, dacă vrem eficiență, trebuie să dai atribuțiunile și veniturile Camerei de Comerț cum le dă austriacul sau ungurul. Austriacul are la noi reprezentanțe peste tot. Și, la noi, când te duci în străinătate, îți vine de la ambasadă un om care doar te întâmpină la aeroport, reprezentanță comercială. Asta-i tot! Dar, Austria are membri, firme care se înscriu obligatoriu pentru Camera de Comerț. Camera de Comerț are venituri care-i dau posibilitatea să plătească specialiști, oameni de lobby, de intervenții, care să promoveze interesele firmelor. Până la urmă, vorbim și de interesele României! Noi o facem, pentru că ne-am trecut în legea noastră faptul că reprezentăm mediul de afaceri. Dar îl reprezentăm cu mult efort… Totul costă. Convingerea noastră este că nu putem să ne închidem ușa și să trăim așa! Încercăm să-i convingem că suntem o instituție de care pot să beneficieze ca și expertiză. Suntem singurii care facem analize pe bilanțul unei firme. Toți fac analize pe statistică. Adică sunt oameni care utilizează metode de acum 50-60 de ani. Primesc niște cifre care n-au nicio relevanță pentru că sunt raportări pe care și firmele le dau din burtă. În fiecare lună, la sfârșitul lunii, de multe ori le dau din lehamite, pentru că le mănâncă o zi până la trei ca să completeze toate formularele acestea. La noi se face toată analiza pe baza datelor din bilanț. Adică, reflectă, din punct de vedere contabil, realitatea firmelor. Și facem aceste analize în fiecare an. Există un raport economic al României, făcut la nivel central, pe care îl dăm la toate instituțiile. Dar, par că nu au nevoie de date concrete! Toți merg, așa, după părerea proprie și în cabinetul trecut, la fel. Sunt foarte puțini oameni care chiar știu despre domeniul în care au intrat și chiar au o vedere corectă. Mi-a plăcut ministrul Economiei și cel de la Energie, mi se par oameni ok. Se vede că s-au pregătit pentru job-ul pe care îl au de făcut.
– Revenind la întâlnirea de la București. Ce ați discutat concret și cu cine?
Am vorbit cu acești miniștri, am avut întâlniri și cu presa, am făcut o analiză a misiunii economice din Japonia la expoziția mondială, am promovat firme. Am organizat și eu o întâlnire a unei firme din Neamț, e vorba de Comes, domnul Anton Măzărianu, i-am făcut legătura cu domnul președinte Daraban (Mihai Daraban – președintele Camerei de Comerț și Industrie a României – n.r.) și s-a deschis o cale de promovare a unor afaceri la nivel național. Comes este o firmă care a investit foarte mult în tehnologie, a investit foarte mult în creșterea capacităților de producție, s-a dus spre alte zone din țară și asta e foarte important. Firma a achiziționat echipamente noi, sunt cam singurii din țară la unele dintre echipamente, sunt cam singurii care pot să producă un utilaj petrolier de 250 de tone și acesta este un lucru bun! Faptul că a recuperat și a pus la treabă Institutul de Proiectări de la Ploiești pentru utilaje petroliere, reflectă faptul că este un manager dinamic, cu o echipă care știe ce vrea!
– Și care ar trebui să fie un model pentru alte firme!
Acesta este mersul. La fel de dinamice sunt firmele despre care discutam, de aici, din Neamț, Bico Industries și ei și-au internaționalizat afacerea și Termoplastul de la Roman. Sunt firme care au potențial și acestea pot să le promovez la nivel național, pentru că atunci când facem o delegație de oameni de afaceri care să reprezinte România, trebuie să poată duce contracte la nivel internațional. Nu mă pot duce cu o firmă micuță, cu o sută de oameni, să propun ce? Nu poți, nu te bagă nimeni în seamă, când te duci la nivel de contacte între două țări, decât cu firme care sunt foarte puternice, pentru că sunt analizate repede! Ai dat denumirea unui firme din zona pe care vrei să o promovezi și ei fac imediat o analiză. În Spania, în jumătate de oră știau tot despre firmele mele, despre mine ca persoană. Nu poți să mai faci nimic acum fără să prezinți garanții. Dar, atunci când firma este bine condusă, este bine poziționată pe piață, ea intră în analiza unor investitori străini. Și atunci poți să promovezi contacte la nivel internațional, cam aceasta este abordarea! Ceea ce am spus și la întâlnirea cu guvernanții: Dați spre Camera de Comerț tot ceea ce înseamnă diplomație economică! Pentru că, acum, reprezentanții comerciali din ambasadele noastre sunt cvasiinexistenți. Te primesc, la modul cel mai fericit, în aeroport. Dar nu se fac întâlniri față în față cu firme din țara respectivă. Nu organizează o informare prealabilă privind ceea ce se poate aborda ca afaceri. Și asta am promovat, asta au făcut și austriecii, asta au făcut și ungurii! Te sufoci când vezi că cei din jurul tău deja au mai mulți pași foarte corect făcuți, iar la tine nimic. Polonezii au făcut foarte corect, ungurii au făcut foarte corect, bulgarii intră în zona euro. Noi suntem pe niciunde. Noi ne plângem, ne tânguim că suntem cu bugetul la pământ. Dar de ce suntem? Cine ne-a pus ca anul trecut, în septembrie, să dăm atâția bani pe salarii pentru bugetari? Când tu ai fondul de rezervă, dai tot, împrăștii în salarii pe care nu ți le-a cerut nimeni în stradă!?
– Cum s-a întâmplat și cu pensiile?
Exact. N-a cerut niciun pensionar să-i mărească pensia cu 40%, ca acum să-i ia înapoi. Românul se bucură când primește. Dar nu iei jumătate din ce ai primit… Le-au dat că era campania electorală. Nu a fost corect așa. Deci, dialogul nostru a fost în acest sens: crește veniturile țării din creșterea productivității firmelor. Pentru că firmele sunt cele care-ți alimentează cu adevărat bugetul. Creșterea din consum este o creștere volatilă. Consumul crește atunci când sunt bani veniți în mod firesc în salarii și scade atunci când dai mult odată din buget, deci dai din banii pe care i-ai primit de la firme, dar n-ai nimic în spate. N-ai productivitate și export al țării de unde efectiv îți vine creșterea sănătoasă. Ai inflație, îți mănâncă tot ce-ai dat ca avantaje la un moment dat. Avantajele sunt bune cât aduc voturi. Ai atunci, pe moment, ceva. Ai dat, ai crescut numărul de votanți, i-ai păcălit pe români, după care constată că le este mai greu, imediat după ce au trecut alegerile. Exact ceea ce se întâmplă acum. Tot ce vedem că se întâmplă acum era previzibil! Însă, la un moment dat, trebuie să te duci spre o abordare sănătoasă.
– Ați discutat aceste lucruri, concret, la întâlnirea cu guvernanții?
Domnul președinte Daraban a discutat cu vicepremierul Anastasiu, am avut întâlniri cu ministrul Economiei și ministrul Energiei.
– Aveți un feedback de la aceste întâlniri?
Da, este corectă abordarea celor doi miniștri, mi s-au părut puși pe treabă și chiar cunosc ceea ce vor să facă, dar condiția este să și fie lăsați să facă! Cel de la Economie, dacă chiar face reorganizarea tuturor agențiilor și firmelor de stat din subordinea lui, probabil că va fi un prim semnal că statul vrea să facă ceva.
– Ceea ce promiteau că vor face cu pachetul doi?
Da, chiar este o abordare corectă. Trebuie să găsim o cale de colaborare cu cei din guvern, pentru că altfel n-avem cum, ei sunt decidenții. Ne place sau nu ne place, noi trebuie să mergem în continuare cu semnale care vin din piață! Trebuie să propunem proiecte sau măsuri care sunt justificate din punct de vedere economic și, în măsura în care găsim această cale de comunicare, să tot livrăm spre decidentul politic propunerile care vin de la firme. Nu o să mai obținem nimic, nicio scutire, asta știm deja. Anul acesta, ce am obținut cu ani de zile în urmă, reducerea impozitului pe dividende, deja s-a dus. Rezultatul o să-l vedem imediat. O să vedeți că, la sfârșitul anului, o să fie mai puține dividende de distribuit. Acesta-i efectul. Ai pus taxe pe ele, nu o să mai fie! Deci ai pus de la 5% la 10%, nu o să mai încasezi totul, garantat. Putem să notăm acum cât se încasează din dividende pe 2023 și să vedem cât se încasează, cu impozitul de 10% din dividendele pe 2024. Automat se va reduce baza de impozitare, în mod cert. Vor încasa mai puțin ca cifră cu valoare nominală, mai puține dividende cu 10% decât atunci când a fost impozitul de 5%. Omul imediat se orientează! Găsește o grămadă de optimizări, cred, în cheltuieli, care îi ajută firma, ajută patronul în așa fel încât să nu mai ai atâția bani nejustificați.
“Nu ne putem lua bucățica din țară care ne place, să plecăm!”
– Haideți să încercăm să sintetizăm la ce să se aștepte mediul de afaceri nemțean? Începând de la firmele mici până la cele mari.
Impactul mare va fi, într-adevăr, pe firmele mici. Pentru că firmele mici au o componentă importantă în existența lor dată de cheltuielile salariale. Ele, automat, vor suporta o presiune de creștere a salarizării. Pentru că oamenii trebuie să își acopere nevoile! Toate consumurile, automat, trebuie să le duci undeva. Nici nu trebuie să vină vreo presiune dinspre administrație. Va face acest pas orice firmă. Pentru că știu că trebuie să-și țină forța de muncă! Crescând cheltuielile cu salariile, automat, cresc prețurile la produse. Crescând prețurile, au influență pe piață. Iar pe piață există o tendință în contrasens. Tot retailerul, deci toți beneficiarii celor care cumpără produse procesate în Neamț sau în altă pare, solicită scădere de prețuri ca să se optimizeze fiscal. Automat, cer un discount de 5%. Pe care trebuie să-l duci undeva. De unde să-l iei? Materiile prime toate cresc. Salariile, automat, trebuie să le crești! Se limitează marja în care poți să lucrezi. Părerea unanimă este că firmele mici vor suporta greul, această povară fiscală și vor suporta greul pentru că acest val de măsuri va veni tot peste cei care sunt corecți! Cei care au făcut formulare cu e-factura, cu tot ce înseamnă raportările de TVA, ce completează declarațiile. Nu mai spun că toate modificările acestea de formulare, modificări de evidență contabilă, înseamnă vreo trei zile de muncă în plus pentru economistul din firmă, care și acelea trebuie plătite. De la lucrurile acestea mănunte se încarcă foarte mult firma. Vor rezista cei care au o marjă de profit rezonabilă, dar cei care sunt la limită vor închide! Pot să dea faliment sau poate să fie o închidere voluntară. Falimentul presupune, ca noțiune psihologică, că ai și datorii în spate, ai anumite presiuni, nu poți să mai duci, ai devenit insolvabil. Dar sunt și firme care n-au nicio datorie, n-au nicio problemă, dar constată că bugetul și piața nu le mai permit și se închid, pur și simplu. Își închid activitatea. Probabil că acesta este efectul pe care îl vom constata în perioada următoare. Există și un show al văicărelii și trebuie să o recunoaștem. Există și la unele firme care chiar merg bine. Tot timpul sunt supărați când primesc obligația să dea o taxă în plus. Automat există un fel de respingere, fenomenul de arici. Dar, firma privată care are toate datoriile plătite la zi, nu este de vină pentru situația în care a ajuns statul astăzi. Și revin: mergi pe stradă, nu se poate să nu vezi averile aparente ale unor persoane care nici nu sunt înregistrate la ONRC. Stai un pic. De unde are casă mai mare ca a unuia care are 300-400 de oameni în spate? De unde are trei mașini în curte care cumulate depășesc câteva sute de milioane? Acestea sunt lucruri care se văd, oamenii le văd. Nu-i întreabă nimeni nimic. Pentru că, dintr-o dată, dacă nu-și plătesc TVA-ul la stat, nu-și plătesc impozitul pe profit, au o marjă de 60-70% în comparație cu mine, care sunt corect, pentru același produs. Și atunci câștigă pe piață, vinde mai repede ca mine. Există această zona și, din păcate, este mult prea mare!
– Piața neagră și piața gri?
Și aș vrea să vorbesc despre un lucru pe care eu îl consider dureros. Nu poți să accepți că ai neîncasare de 30% din TVA-ul care ar trebui încasat. Nu poți să faci evaziune pe TVA dacă nu există complicitatea unui inspector. Și, în momentul în care vii cu creșteri de TVA, te aștepți să crești din TVA? Va fi și mai mare neîncasare, va fi tendința de a ocoli plata TVA, pentru că suma de salvat este mai interesantă. Nu cred că va fi corect.
– Ce se va întâmpla cu pătura de mijloc a mediului de afaceri?
Exact ce spuneam. IMM-urile vor suporta cel mai greu dintre toți. Ele sunt cumva la o limită mică de profit. Nu pot să-și plătească manageri de promovare a afacerilor, de marketing, de studii de piață, de participare la târguri și expoziții! Sunt investiții pe care trebuie să le faci în timp, ca să ajungi cumva să fii la nivelul cerințelor actuale. Cei care au dezvoltat repede o afacere și au intrat pe piață, cu o existență pentru câteva persoane, vor suporta foarte greu tot ceea ce urmează! Pentru că nu au de unde să suporte aceste diferențe. Asta ne spune și statistica de la ONRC și o să vedem la sfârșitul anului dacă previziunea noastră de 1.400 de firme care se vor închide nu va fi depășită. Și acestea sunt firme care își depuneau bilanțul și erau importante pentru bugetul local. Numai dacă le luăm și pe cele care sunt înființate și nu au depus niciun bilanț. Dar, nu putem lua bucățica din țară care ne place să mergem în altă parte, să-i lăsăm doar pe politicieni aici! Așa ar fi corect, dar mergem mai departe așa. Este o perioadă grea, noi trebuie totuși să ne facem treaba. Adică să găsim acei oameni din această masă de decidenți care sunt dispuși să ne asculte și în măsura în care ne ascultă să și înțeleagă și să aplice măcar o parte din ceea ce livrează mediul de afaceri spre ei. Ați văzut că sunt și inițiative, au marile patronate care chiar sunt relevante pentru țara aceasta. Marii exportatori din România au început să se ducă să se întâlnească cu guvernanții. E o dinamică destul de alertă și o perioadă destul de tensionată pentru toată lumea. Din această vară și până la sfârșitul anului 2025 există o perioadă în care lucrurile se vor așeza într-un fel sau în altul. Nu ne putem muta de aici, cu toții, peste noapte. Mulți își mută producția în Bulgaria. Asta chiar doare! Se mută firme din România în Bulgaria?! Când am văzut lucrul acesta efectiv mă doare, așa, că sunt român! De ce o fac? Fiscalitatea e mai mică. Nu mai vorbesc de Croația, Muntenegru, Kosovo care sunt aproape paradisul fiscal.
“Să vedem că bugetarii se reduc la 800.000, parlamentarii se reduc la 300”
– E de așteptat ca omul de rând să meargă mai mult decât până acum să cumpere de la vecini?
O dată să cumpere, dar își fac concediile acolo, or să se ducă unii cu totul acolo. Nu sunt un mare fan al voucherelor de vacanță, în măsura în care nu s-au dat și pentru firme private aceleași fiscalități. Dai voucherele de vacanță, nu le impozitezi, dar de ce dai numai la bugetari? Dă la toți și la privat! Adică, din banii pe care noi îi plătim la stat, își dau doar pentru ei! Este o discrepanță care nu este în regulă. Fii corect cu toată societatea! Dacă ai luat o măsură într-un fel sau în altul, ia-o pentru toată lumea, nu cu o grămadă de excepții! În concluzie, să vedem odată că bugetarii se reduc la 800.000, că parlamentarii se reduc la 300, așa cum au fost aprobați prin referendum. Nu se mai poate altfel!
– Un mesaj pentru autorități și cele centrale și cele de la nivelul județului.
Să se aplece mai mult pe analiza corectă din mediul privat, de la firul ierbii, la ceea ce se întâmplă în societate. Nu se mai poate conduce după păreri. Și după nevoile de moment. Vreau să cheltuiesc suma aceasta: să văd mai întâi dacă se justifică să o cheltuiesc și apoi să o cheltuiesc sau nu. Și să țină foarte mult cu cei care alimentează bugetul. Să-i asculte, indiferent ce este, decident care conduce o entitate administrativă locală, centrală, să stai de vorbă cu cei care îți alimentează bugetul! Pentru că atunci detensionezi această relație și îl faci să înțeleagă că trebuie să facă încă un efort! Ori, când tu ai o anumită aroganță și o anumită lejeritate în a cheltui banii publici și o rigiditate în a comunica, în perioada aceasta, nu mai ai nimic, cu abordări absolut inexplicabile pentru perioada aceasta! Acum trebuie să mă faci să înțeleg de ce eu trebuie să strâng cureaua? De ce eu trebuie să plătesc mai mult pentru dezmățul bugetar care s-a întâmplat în anul trecut? Probabil cineva va trebui să răspundă în final de ce s-a întâmplat așa. Și tot bugetarii ies în stradă. Privații n-au timp să facă proteste! Sindicatul constructorilor l-ați văzut în stradă? Nu. Sindicatul din industria mobilei care aproape dă tot la export? Nu. N-ați văzut niciun privat în stradă. Deși ei au salarii mai mici decât cei de la buget, deși ei trebuie să contribuie și mai mult, deci n-ați văzut din zona privată pe nimeni în stradă până acum!
A consemnat Angela CROITORU