Examenul maturității, Bacalaureatul, este pentru fiecare generație în parte un fel de piatră de încercare. Pentru unii este foarte greu, pentru alții e mai ușor, însă pentru a obține performanță este nevoie de foarte multă muncă, stăruință și dedicare. Anul acesta cea mai mare medie la bacalaureat, 9,98, a fost obținută și de Beatrice-Mihaela Vieriu, de la Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Târgu Neamț. A ajunge foarte aproape de nota maximă la un examen național care în general ”bagă spaima” în liceenii de toate vârstele, a însemnat ani de studiu, la toate materiile în parte, un efort serios și uneori poate renunțarea la micile plăceri ale vieții adolescentine, mai puțin timp petrecut cu prietenii sau familia. Cu atât mai mult cu cât Beatrice Vieriu nu locuiește în Târgu Neamț, ci în localitatea Grumăzești, de unde a făcut naveta în fiecare zi cu transportul în comun.
– La ce materii ai susținut examenul de Bacalaureat și cum ai perceput acest examen?
M-am pregătit continuu la toate materiile, dar pentru Bacalaureat am alocat mai mult timp. Am studiat la profil Filologie și cel puțin în clasa a XII-a am învățat mult pentru Bacalaureat. Am susținut examenul la Limba română, unde am obținut nota 10, Istorie unde rezultatul a fost de 9,95 și Geografie unde a fost 10. Nu mi-am dorit să fac contestație, deși chiar și profesorii m-au sfătuit să procedez așa, dar având în vedere că este vorba de un eseu și oarecum punctarea este mai subiectivă, nu am considerat că este necesar. Așa că a rămas nota 9,95 la istorie și media 9,98. Am așteptat rezultatele cu emoție, mai ales că mă trezisem de dimineață și au trecut vreo trei ore până s-au afișat. Au fost cele mai lungi trei ore de până acum. Eram acasă, cu mama, și ne-am bucurat foarte mult. Tata este o fire mai reținută și în general nu-și arată emoțiile așa ușor, dar l-am simțit că se bucură, că este mândru, iar acest lucru a însemnat foarte mult pentru mine. Nu este doar realizarea mea, ci a contat foarte mult sprijinul părinților și al colectivului didactic de la Colegiul Național „Ștefan cel Mare”.
– Consideri că ar trebui schimbat ceva în structura acestui examen?
Nu, nu cred că ar fi necesar. Este foarte bine așa cum este acum. Dar dacă ar trebui schimbat ceva cred acest lucru ar trebui să se întâmple la nivelul anilor de studiu din liceu unde, poate, ar trebui să se introducă și gramatica. Am simțit lipsa acestei materii, poate și pentru că îmi place foarte mult gramatica limbii române. Din gimnaziu mi-a plăcut și pentru că nu am mai făcut-o și în liceu decât așa, ca un opțional, am simțit lipsa. Îmi doream să mai fac.
– Gimnaziul l-ai făcut la „Ștefan cel Mare” și dacă nu, cum a fost impactul începerii liceului?
Gimnaziul l-am făcut acasă, la Grumăzești, dar mi-am dorit să ajung la Colegiul Național „Ștefan cel Mare” pentru că am o soră mai mare care a studiat tot acolo. Pentru mine ea este un model din toate punctele de vedere și am vrut să urmez aceeași cale. Nu am simțit foarte multe diferențe atunci când am ajuns la liceu, doar la limbile străine colegii stăteau mult mai bine, erau mai avansați. În plus, vorbeau mai literar și nu foloseau atât de multe regionalisme. Și în timp am reușit să mă corectez și cred că am trecut de bariera accentului. Acolo m-am dezvoltat foarte mult, am crescut din toate punctele de vedere. În clasa a X-a și a XII-a am fost la olimpiadă la istorie, am ajuns la faza națională, iar la ultima participare am luat mențiune. În clasa a XI-a am fost la Olimpiada Națională Interdisciplinară Cultură și Spiritualitate Românească, iar acolo am obținut premiul special. Și pentru toate acestea vreau să mulțumesc foarte mult doamnei profesoare de limba română, Mirela Nuțu, doamnei profesoare de istorie – Luminița Manole, Dumitru Puiu – domnul profesor de geografie. Sunt niște profesori care nu trec niciodată la o altă lecție dacă nu sunt siguri că elevii au înțeles, iar acest lucru este important. Sunt profesori care îți explică unde nu știi și nu te fac să te simți prost dacă nu înțelegi un lucru aparent ușor. Sprijinul dirigintei Mihaela Drăgănescu a contat foarte mult pentru noi toți. Și chiar dacă uneori noi mai făceam diverse nefăcute, nu ne certa. Dimpotrivă, ne explica ce și unde am greșit și mai ales care sunt sau ar putea fi consecințele faptelor noastre, că trebuie să fim responsabili pentru acțiunile noastre și întotdeauna ne-a îndrumat ce să facem. În momentele în care poate noi aveam dreptate iar cineva nu, întotdeauna ne-a luat apărarea. Ne-a susținut. Și chiar dacă de multe ori glumea cu noi, cred că ne-a responsabilizat foarte mult pregătindu-ne pentru viața de adult.
– Ce facultate dorești să urmezi ca absolvent de filologie?
M-am înscris la Facultatea de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Limba și literatura română – Limba și literatura germană. Chiar dacă în anii de școală limbile străine pe care le-am avut ca materie obligatorie au fost engleză și franceză, la liceu am făcut și germana, ca un opțional, și consider că este un domeniu de viitor. În ce privește această opțiune pentru facultate, tot sora mea m-a inspirat. Ea a studiat germana și acum lucrează în domeniul bancar. Și ea a urmat Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Târgu Neamț și da, am avut-o ca model pentru că era mai mare și o vedem așa, o persoană responsabilă care lua note foarte bune, o persoană determinată. Și mi-am dorit întotdeauna să ajung ca ea. Nu pot spune cu certitudine acum că mi-aș dori o carieră în învățământ, sincer nu mă văd la catedră. Mai degrabă viitorul cred că este ca translator, într-o companie. Cel mai probabil pe parcursul facultății lucrurile se vor decanta și îmi va fi mai clar care este calea de urmat. La acest moment este de certitudine că indiferent unde mă va duce viața la terminarea studiilor universitare, nu îmi doresc să lucrez peste hotare ci să rămân în țară, aproape de familie și prieteni.
– Ce ar trebui să facă un licean pentru a atinge performanța ta la Bacalaureat? Este o rețetă, un secret?
Nu este nici un secret, doar că trebuie să muncești foarte mult, presupune mult efort. Și, da, am chiulit de la școală mai ales în ultimul an, dar nu am stat prin oraș, am mers acasă și am învățat pentru Bacalaureat. Și părinții m-au degrevat de orice lucru pe care îl făceam în mod normal în gospodărie doar ca să am timp suficient ca să studiez. Eu cred că dacă ești liniștit, și împăcat, și repeți în fiecare zi, puțin câte puțin, trebuie să acumulezi informațiile în timp. Perseverența aduce rezultate notabile. Și acum, că a trecut și Bacalaureatul și admiterea la facultate și doar aștept rezultatul, am timp suficient să mă revanșez față de părinți. Să îi ajut mai mult la treburile gospodărești căci în ultimul an nu prea am făcut asta și cred că nu le-ar strica o mână de ajutor. Apoi, cel mai probabil o să merg o vreme la sora mea care locuiește la Iași. Și, bineînțeles, vreau să citesc. În general citesc foarte mult, dar mai ales în ultimul an de liceu am citit doar ce am avut nevoie pentru școală și Bacalaureat. Nu aș fi ajuns aici fără ajutorul familiei, al colectivului didactic de la învățământul primar până la liceu, și fără ajutorul lui Dumnezeu. Doar datorită Lui am reușit să realizez tot ce mi-am propus. El a făcut să întâlnesc persoanele potrivite și oportunitățile din viața mea.
A consemnat Gabi SOFRONIA
