
Ordonanța îi obligă pe toți primarii și președinții de consilii județene, precum și pe directorii instituțiilor publice subordonate, să strângă cureaua și mai mult. Subiectul nu a fost dezbătut și a trecut în tăcere de la ședința de Guvern direct la publicarea în Monitorul Oficial al României.
Foarte important -plățile limitate!
În perioada octombrie–decembrie 2025, plățile din bugetul local sau județean la titlul „Bunuri și servicii” nu pot depăși media lunară a plăților efectuate în ianuarie–septembrie 2025, la care se adaugă 10%.
Matematic, dacă totalul plăților unei primării din perioada ianuarie–septembrie a fost de 1.800.00, media lunară este 200.000 lei, iar plafonul pentru fiecare lună din octombrie–decembrie va fi de maxim 220.000 lei.
În plus, fiecare cheltuială trebuie să fie justificată cu documente financiar -contabile, în schimb cele finanțate prin fonduri europene nerambursabile pot fi efectuate chiar dacă se regăsesc pe lista interdicțiilor.
Pentru verificarea modului în care au fost cheltuiți banii, Curtea de Conturi va aplica un control riguros asupra respectării acestor prevederi.
Lista cheltuielilor interzise în 2025:
- Mobilier (birouri, scaune, dulapuri, rafturi etc.);
- Reparații curente
- Aparatură birotică (imprimante, copiatoare, faxuri, distrugătoare de documente etc.);
- Telefoane mobile și abonamente suplimentare;
- Autoturisme și combustibil (în afara cazurilor de urgență);
- Dotări noi de birou, echipamente decorative);
- Tipărituri și publicitate (pliante, broșuri, reclame, campanii media);
- Protocol (mese festive, recepții, cadouri);
- Organizări de evenimente fără finanțare externă;
- Consultanță și expertiză;
- Deplasări interne și externe (cu excepția celor strict obligatorii);
- Studii și documentații neprevăzute de lege;
Cheltuieli permise în 2025:
- Cheltuieli de personal (salarii, sporuri, contribuții);
- Utilități (energie, apă, gaze, salubritate, internet);
- Întreținerea clădirilor și funcționarea școlilor, grădinițelor, dispensarelor, primăriei
- Investiții finanțate prin fonduri europene, PNRR, POIM etc;
- Cheltuieli pentru sănătate și asistență socială (centre sociale, servicii pentru persoane vulnerabile, îngrijirea bolnavilor);
- Cheltuieli de urgență (intervenții ISU, situații de calamitate);
- Servicii impuse prin lege (audit, servicii bancare, IT obligatoriu, colectare taxe);
- Cheltuieli minime pentru buna funcționare a instituțiilor locale.
Unii primari cer modificarea restricțiilor
Dacă primarul Adrian Niță vede partea plină a paharului: “Nu ne afectează prea tare. Proiectele inițiate spre a fi implementate nu sunt în pericol”, primarul de Roman, Laurențiu Leoreanu vrea o serie de modificări: “Pe mine nu mă încurcă limitarea cheltuielilor lunare la media primelor nouă luni plus 10%, pentru că acolo ne și încadrăm noi, Primăria municipiului Roman, ca și cheltuieli. În schimb, avem o serie de lucrări de reparații, unele generate chiar de ploile din ultima perioadă, cum ar fi unele reparații la acoperișuri, la școli, la o centrală termică pe care nu le putem face, ele fiind trecute la restricții. Am vorbit la AMR (Asociația Municipiilor din România -n.r.) și așteptăm modificarea unora dintre aceste restricții ca să nu ne blocheze activitatea pe final de an. Sunt unele lucruri legate de lucrări curente, reparații, birotică, care ne încurcă activitatea”, ne-a declarat primarul Laurențiu Leoreanu.
Asociația Municipiilor din România a trimis deja un document Guvernului României prin care cere operarea modificărilor venite din partea unor primari din țară. Așteptările edililor se leagă de un vot pe aceste modificări ale OUG nr. 52 / 1 octombrie 2025 în prima ședință de guvern de săptămâna viitoare.
Angela Croitoru





