Cătălin Coșarcă (Lions BJJ) aduce aurul mondial la Piatra-Neamț

La începutul lunii noiembrie, la Indoor Stadium Huamark din Bangkok, s-a desfășurat ediția 2025 a Ju-Jitsu World Championships, competiție organizată de Ju-Jitsu International Federation (JJIF). Evenimentul a reunit peste 80 de țări și mii de sportivi din toate diviziile-Fighting System, Jiu-Jitsu (Ne-Waza) Gi și No-Gi, Duo, Show, Para și Masters. România a fost prezentă și în acest an cu un lot puternic, iar Cătălin Coșarcă, antrenorul clubului Lions BJJ Piatra-Neamț, a obținut titlul de campion mondial la categoria Master 3, -94 kg, după 3 meciuri câștigate prin finalizare sau la puncte. Revenit în țară, Cătălin Coșarcă a povestit despre atmosfera competiției, despre pregătirea care l-a readus în cea mai bună formă și despre motivația pe care i-a oferit-o familia înainte de competiție: fetița sa, care i-a cerut înainte de plecare „să aducă acasă o medalie”. În interviul pe care ni l-a acordat, el vorbește despre felul în care s-a pregătit, despre importanța pregătirii psihologice în competiție și despre parcursul său până la titlul mondial.

– Felicitări pentru rezultatul obținut la Campionatul Mondial. Campionatul acesta a fost doar pentru divizia Masters?

Nu. Campionatul Mondial este încă în desfășurare, inclusiv pentru categoriile Adulți, U21 și Para.

– Ați luptat într-o singură zi sau în mai multe?

Într-o singură zi, pe 1 noiembrie, sâmbătă.

– Cum a fost fiecare luptă? Ați avut trei?

Da, am avut trei lupte. Au fost două grupe și am căzut într-o grupă destul de dificilă, pentru că în primul meci am întâlnit campionul european en-titre. După cum știți, eu la acest Campionat European nu am putut participa din cauza unei accidentări, dar am urmărit divizia mea și l-am văzut pe cel care a câștigat, un sportiv foarte pregătit, care și-a finalizat toți adversarii cu o cheie pe picioare numită „toe hold”. Și, cumva, când am văzut că am primul meci cu el, deja eram puțin îngrijorat, să zic așa. Pe urmă, dacă treceam de el, dădeam peste campionul mondial en-titre, cel care mă învinsese anul trecut la golden score în Grecia, Creta. Una peste alta, totul a decurs exact cum mi-am dorit, am reușit să-l submit relativ repede pe campionul european, în primul minut i-am făcut un Brabo Choke din gardă închisă. În al doilea meci am dat peste brazilianul de anul trecut, campionul mondial en-titre, care, la fel, și el trecuse de un canadian relativ ușor în primul meci. A fost un meci destul de strâns, cred că mai era mai puțin de un minut până la finalul meciului, eram condus cu 2-0, dar am reușit să-l strangulez la fel, cu un Brabo Choke din gardă închisă. Iar în finală am dat peste un canadian, tot centură neagră în Jiu-Jitsu Brazilian, super puternic, doar că în momentul în care am ajuns în finală eram total descătușat și aveam o încredere fantastică în mine, știam că n-am cum să pierd finala aceea. De data asta a tras el primul garda închisă, am reușit să i-o deschid, am ajuns în demi-gardă, din demi-gardă am ajuns în mount și am luat 7 puncte, 7-0. Am încercat să-l finalizez, dar partida s-a încheiat și am câștigat la puncte cu 7-0.

– Felicitări pentru performanță! Ați spus că aceasta a fost ultima competiție pentru dv?

Da, sincer așa am simțit atunci, imediat după competiție, că e momentul să îmi agăț kimonoul în cui și să mă axez mai mult pe antrenorat, să pregătesc viitori campioni. Pentru că de la o vârstă accidentările sunt din ce în ce mai frecvente, am și doi copii mici, vreau să mă ocup mai mult de ei. Nu mai am timp atât de mult să mă ocup de competiții pentru că necesită multă pregătire. Pentru acest campionat mondial pot să zic că m-am pregătit super bine față de cel trecut. Practic, la campionatul mondial trecut, în momentul în care am ajuns la golden score eram destul de obosit și am zis că anul acesta vreau să fiu super pregătit din punct de vedere fizic. M-am antrenat regulat, din luna martie am început să mă duc la sala de forță, unde am făcut condiționare aproape zi de zi, iar seara făceam antrenamente de Jiu-Jitsu și sparring. Din punct de vedere fizic, am stat foarte bine, după trei meciuri chiar nu m-am simțit deloc obosit. Pe urmă, ce a contat iar foarte mult a fost mentalul, pregătirea psihologică, pe care am făcut-o foarte bine și care e foarte importantă la nivel înalt. N-am avut posibilitatea să-mi angajez un psiholog sportiv, în schimb am studiat de pe You Tube, am citit diverse studii despre pregătirea psihologică și pot să zic că m-au ajutat enorm. De exemplu, am folosit vizualizarea. Aceasta în ce constă: îți imaginezi cum ar decurge un meci de la cap la coadă și ce faci în meciul respectiv. Prima priză, tragi garda, te duci după următoarea submisie, ce încerci să faci de acolo. Și am vizualizat meciuri care până la urmă au decurs așa cum am vrut. De exemplu, am vizualizat cross choke-ul acesta din gardă închisă, care mi-a ieșit de două ori și probabil mi-ar fi ieșit și a treia oară, în finală, dacă aș fi reușit să trag eu garda. Altă metodă: autodiscursul pozitiv, adică în fiecare dimineață sau seara, înainte de culcare, mă uitam în oglindă și îmi spuneam: „ești pregătit, ești bun, ești periculos”, iar chestiunile acestea au contat și chiar m-au ajutat, psihic am avut o determinare pe care nu am avut-o niciodată.

– Deci contează foarte mult să ai și un plan înainte de meci.

Clar, trebuie să ai un game plan, tot timpul trebuie să ai un game plan. Adică în momentul în care intri pe saltea, mai ales la nivel înalt, trebuie să-ți arăți game-ul tău principal, practic, care îți iese în sparring. Trebuie să încerci submisiile care îți reușesc în sparring, nu încerci niciodată ceva nou, trebuie să ai un plan bine pregătit și bine stabilit înainte, ce vei face, în funcție și de adversar.

– Am citit într-o postare de pe Facebook că submisia aceasta, Brabo Choke, era submisia favorită a antrenorului dv, Nick Brooks?

Da, era submisia lui favorită, chiar a câștigat, îmi aduc aminte perfect, un campionat european cu submisia aceasta. E o submisie care îmi place și mie foarte mult, e una dintre submisiile mele favorite din gardă închisă și, după cum vă spuneam, e bine să încerci să îți finalizezi adversarul cu ceva ce-ți iese foarte des în sparring, ceva ce ai dus la gradul de perfecțiune, să zic așa. Pentru că, dacă ție îți iese submisia aceea în mod constant la antrenamente, e clar că o să-ți iasă și într-o competiție, iar pentru un adversar care nu prea știe să se apere de o astfel de submisie, șansele să-l finalizezi cresc.

– Îi dedicați și lui victoria aceasta?

Bineînțeles. Chiar am declarat că îi dedic și lui victoria și sunt convins că de acolo de sus e mândru de mine, de ce am reușit să realizez.

– Cum a fost colaborarea cu echipa României? Am văzut că și ceilalți membri au obținut rezultate bune, mulți dintre ei.

Noi ne cunoaștem de multă vreme, ne-am înțeles foarte bine, ne-am ajutat reciproc. L-am avut pe Tudor Mihăiță, care a stat în colțul meu, l-am ajutat și eu cu sfaturi din colț când a luptat el, ne înțelegem foarte bine, adică chiar e un grup unit și foarte frumos.

– Naționala României de Jiu-Jitsu, nu doar că e puternică, e în top.

Naționala de Masters, cei trecuți de 30 de ani. Noi am reușit să obținem medalii importante. Când vine vorba de adulți, încă așteptăm să obținem medalii și la categoria adulți. Sunt convins că vor veni din urmă tineri care vor face performanță și la adulți.

– În ultimii ani, cred că s-a dezvoltat și la noi Jiu-Jitsu-ul Brazilian, și datorită dv, bineînțeles.

Da. Acum, fără să fiu lipsit de modestie, eu pot să zic că sunt promotorul Jiu-Jitsu-ului la Piatra-Neamț, pentru că nu făcea nimeni Jiu-Jitsu Brazilian până să vin eu din Anglia. Și da, s-a dezvoltat, lumea a început să audă în stânga, în dreapta de Jiu-Jitsu, am reușit să obținem și multe rezultate care ne-au făcut cunoscuți.

– Câteva impresii din Thailanda?

Mi-a plăcut Thailanda. Iubesc mâncarea thailandeză, din punctul meu de vedere cred că e cea mai bună mâncare din lume. Mi-au plăcut peisajele, dar cel mai mult mi-au plăcut oamenii și salutul lor, numit wai, când împreunează mâinile la piept și apleacă ușor capul în față, semn de respect, care m-a impresionat mult și ți-e imposibil să nu le răspunzi și tu la fel lor. Practic, un simplu gest care înseamnă atât de mult, fără să folosești cuvintele, respect și modestie.

– Cum a primit familia dv. vestea câștigării medaliei de aur la Campionatul Mondial?

Vă dați seama, familia a fost super încântată, super fericită, super bucuroasă. Când am plecat, în drum spre aeroport, am întrebat-o pe fata mea ce vrea să-i aduc din Thailanda, iar răspunsul ei a fost: „o medalie”. M-am ținut de promisiune și i-am adus o medalie, i-am adus-o pe cea mai strălucitoare. Bineînțeles că, în momentul în care am intrat pe ușă, primul lucru pe care mi l-a zis a fost să-i dau medalia.

– A fost și ziua ei?

Da, a fost ziua ei pe 3 noiembrie, eu eram acolo în Thailanda, bineînțeles că am sunat-o, am felicitat-o, dar mi-era ciudă că nu pot fi acolo lângă ea s-o strâng în brațe, să îi urez „la mulți ani”. Dar am zis că sărbătorim acum când vin acasă încă o dată ziua ei, sărbătorește și cu tati.

– Acum succes ca să formați generațiile viitoare, elevii dv. să vă calce pe urme.

Da, mulțumesc. Îmi doresc mult să obțin rezultate și cu elevii mei, deja avem rezultate notabile internaționale, dar îmi doresc și pe partea asta de adulți, de tineret rezultate. Noi avem rezultate la Masters, pentru că, în general, avem în sală oameni trecuți de 30 de ani și, în general, cred că una dintre problemele actuale ale sportului e că tineretul nu mai e dispus să aștepte rezultate, dar ai nevoie de muncă ca să ajungi să ieși campion european, să ieși campion mondial și trăim acum perioada asta când toți caută scurtături, se plictisesc foarte repede și n-ai cum să faci performanță astfel.

– Jiu-Jitsu e un sport complex și durează.

E complex și durează, mai ales dacă vrei să ajungi campion ai de muncit.

– Chiar și prima centură, din câte știu, durează 2 ani până o obții.

2 ani dacă te antrenezi regulat, adică măcar 2-3 antrenamente pe săptămână. Pentru că n-ai cum să acumulezi altfel. Dacă tu te antrenezi o dată pe lună, când vii luna următoare deja ai uitat tot, e greu să acumulezi informații așa.

– Aveți câțiva elevi de liceu la sală?

Am și elevi de liceu, am inclusiv o grupă de copii pe care am format-o mai nou, 6-12 ani. Ușor, ușor punem bazele unei echipe puternice aici, la Piatra-Neamț.

– Sunt convins că în câțiva ani vor apărea și la ei rezultatele.

Sperăm. Depinde în mare parte de ei, eu fac tot ce-mi stă în putință să îi ajut.

– De ce e nevoie ca să ajungi campion mondial?

Pe lângă orele, zilele nesfârșite de antrenament, cred că principalul lucru e pasiunea pentru sportul respectiv, fără pasiune n-ai cum să ajungi campion. În momentul în care faci totul cu pasiune, te antrenezi cu pasiune, studiezi cu pasiune, e imposibil să nu apară și rezultate. Campionii nu se nasc peste noapte, se construiesc zi de zi, cu multe antrenamente, multă pasiune, în primul rând, și multă răbdare.

– Pasiunea se construiește pe măsură ce vă antrenați sau e dragoste la prima vedere?

La mine a fost dragoste la prima vedere. Deci din ziua întâi în care m-am apucat de Jiu-Jitsu, pur și simplu mi-a dat dependență. Din ziua respectivă am început să mă antrenez regulat, de cele mai multe ori zi de zi, nu ratam niciun antrenament, uneori chiar și de două ori pe zi, atât de mult mi-a plăcut.

– Ați studiat în Anglia?

Da, eu am început Jiu-Jitsu în Anglia, în 2008. După 9 ani de practică acolo m-am întors acasă și am deschis propriul meu club de Jiu-Jitsu.

– Cum ați spus și anul trecut, atunci ați pus Piatra-Neamțul pe hartă, dar acum chiar ați făcut un semn mare pe hartă.

Da, chiar sunt mândru pentru realizarea aceasta a mea.

– La fel și noi, și eu, ca pietrean, ca român sunt foarte mândru.

Sunt convins. Mă bucură lucrul acesta, că pot fi și un exemplu pentru studenții mei și nu neapărat pentru ei, în general pentru toți locuitorii orașului. Se poate să ieși campion mondial și la Piatra-Neamț, dacă te dedici cu totul unui sport, dacă muncești rezultatele n-au cum să nu apară.

– Deci muncă, pasiune și constanță.

Exact, constanța e foarte importantă. Dar când ai pasiune, inevitabil ai și constanță. Sau mai bine zis consistență.

– Nu întâmplător ați ieșit campion mondial, ați studiat în fiecare zi și acum predați în fiecare zi.

Fără doar și poate m-a ajutat și faptul că predau zi de zi. Eu în momentul în care predau, îmi reîmprospătez informațiile, învăț și eu odată cu studenții mei.

– Ce le transmiteți tinerilor care vor să se apuce de Jiu Jitsu Brazilian?

Pot să le spun că Jiu-Jitsu pe mine m-a format ca om, m-a învățat ce înseamnă respectul, ce înseamnă echilibrul, ce înseamnă disciplina. Jiu-Jitsu te ajută să fii mult mai echilibrat, e foarte important în viață să fii echilibrat, și te ajută să treci peste obstacole mult mai ușor. Îți pune tot timpul mintea la contribuție, te învață să rezolvi probleme, practic, să găsești soluția cea mai bună.

Rezultate la CM 2025

La Campionatul Mondial de Ju-Jitsu 2025, România a fost reprezentată cu succes în divizia Masters. Pe lângă aurul obținut de Cătălin Coșarcă la categoria Master 3, -94 kg, Mihaiță Tudor a devenit vicecampion mondial la +94 kg, iar Darie Vlad George, Mircea Cosmin și Lixandru Viorel au cucerit medalii de bronz. Darie Vlad George și Stan Marius Alexandru s-au clasat pe locul 5. Rezultatele confirmă evoluția constantă a ju-jitsu-ului românesc și nivelul la care a ajuns generația de sportivi de peste 30 de ani, care reușesc să mențină România între echipele de top ale circuitului internațional. Pentru Cătălin Coșarcă, performanța de la Bangkok reprezintă o încununare a carierei de sportiv și o confirmare a muncii începute în Anglia și consolidate, de-a lungul anilor, la Lions BJJ Piatra-Neamț, unde formează sportivi valoroși și pregătește viitoarele generații de campioni.