FC Ceahlăul și banii publici: de la dezvăluirile Mesagerului de Neamț la bilanțul amar al Curții de Conturi

Într-un județ Neamț care se confruntă cronic cu lipsuri bugetare, cu investiții amânate și cu instituții care invocă permanent lipsa fondurilor, vestea că milioane de lei au ajuns în conturile unei societăți private care administra echipa de fotbal în perioada Gheorghe Ștefan fără respectarea legii nu a căzut deloc ca un trăsnet. Era doar o confirmare că suspiciunile deveneau fapte incriminate de organele de urmărire penală. Mesagerul de Neamț a fost publicația care a documentat, pas cu pas, mecanismul prin care FC Ceahlăul a fost finanțat din bani publici de către Consiliul Județean și Primăria Piatra Neamț, în condiții cel puțin discutabile, care s-au dovedit că au încălcat cu nesimțire legea. Acum, la ani distanță, Curtea de Conturi a României vine și reconfirmă, într-un raport de follow-up, banii au fost acordați fără bază legală, prejudiciul este cert, iar recuperarea este aproape inexistentă.

Votul care a decis totul și conflictul de interese ignorat

Punctul zero al acestui scandal rămâne votul din Consiliul Județean Neamț, prin care s-a aprobat asocierea dintre CJ și SC FC Ceahlăul SA. Mesagerul de Neamț a dezvăluit în premieră că votul decisiv i-a aparținut consilierului județean Gheorghe Vasiloiu, persoană care, la acel moment, era acționar și membru în Consiliul de Administrație al societății beneficiare.

Hotărârea a trecut la limită: 18 voturi pentru, 17 împotrivă. Diferența de un vot a însemnat, în anii următori, 5.416.098 lei (peste 54 de miliarde lei vechi) virați din bugetul județului către o societate comercială privată.

Legea era clară încă de atunci. Legea 215/2001 a administrației publice locale interzice explicit participarea la deliberare și vot a consilierilor care au un interes patrimonial direct. Mai mult, legea spune fără echivoc că hotărârile adoptate cu încălcarea acestei prevederi sunt nule de drept.

Cu toate acestea, hotărârea nu doar că a fost adoptată, dar a fost și pusă în aplicare ani la rând.

Secretarul județului: veriga care trebuia să oprească ilegalitatea

În arhitectura administrativă, exista o persoană-cheie care avea obligația legală de a opri această hotărâre: secretarul județului. La acel moment, funcția era ocupată de Mihaela Ignatovici Lazăr. Rolul secretarului nu este decorativ. El trebuie să verifice legalitatea actelor și să refuze contrasemnarea atunci când există o încălcare evidentă a legii. Curtea de Conturi reține exact acest lucru: hotărârea a fost lăsată să producă efecte, deși exista un conflict de interese evident. Prin inacțiune, secretarul județului a devenit parte a mecanismului care a permis cheltuirea ilegală a banilor publici. De aceea va fi una dintre persoanele de la care se așteaptă recuperarea prejudiciului.

Inițiatorul hotărârii a fost Vasile Pruteanu, președinte al Consiliului Județean Neamț la acea vreme. Contractul de asociere acceptat de acesta a fost, așa cum avea să constate ulterior Curtea de Conturi, vag, incomplet și lipsit de instrumente reale de control,nu a impus reguli clare de decontare, nu a stabilit mecanisme de verificare, nu a cerut evidențiere separată a fondurilor, nu a prevăzut sancțiuni eficiente.

Cu alte cuvinte, CJ a plătit, iar societatea privată a cheltuit după propriile reguli.

Dubla decontare: ceea ce Mesagerul de Neamț a scris, Curtea de Conturi a confirmat

După ce Mesagerul de Neamț în mai multe articole publicare în anul 2014 a arătat că există plăți suspecte și cheltuieli decontate cel puțin ciudat, instituțiile de control au început să verifice facturile. Arătam atunci că aceleași facturi și aceleași cheltuieli erau decontate atât la Consiliul Județean Neamț, cât și la Primăria Piatra-Neamț. Pentru a înțelege mai ușor, putem exemplifica, la nivel teoretic, o factură, prin care se demonstrează că s-au cumpărat alimente: este pusă în decontul de la Consiliul Județean și apare și în decontul de la Primărie. Să ținem cont că fiecare decont transmis celor două unități administrative era însoțit de-o declarație pe proprie răspundere a președintelui societății SC FC Ceahlău SA, care ”sub incidența articolului 292 Cod Penal declară că aceste cheltuieli nu au mai fost decontate și la alt finanțator”. Practic, în acest fel, cel care a declarat asta se face vinovat de mai multe fapte penale, în primul rând, de fals în declarații. Ca să nu mai vorbim despre uz de fals și fraudă.

Curtea de Conturi stabilește sumele exacte sifonate în acest fel:

– finanțare analizată: 2.837.876 lei

– cheltuieli neeligibile: 364.184,76 lei

– duble decontări: 1.387.483,67 lei

Cu toate acestea, nu cei care au dat declarațiile și au cheltuit banii au fost cei pedepsiți, ci cei care au promovat hotărârile și au semnat pentru legalitatea lor: Vasile Pruteanu, președinte, Mihaela Ignatovici-Lazăr și Cristina Mititelu, la Consiliul Județean, respectiv Ana Monda, viceprimar, Vasile Vișan, secretar la Primăria Piatra Neamț.

Ce spune azi Curtea de Conturi: prejudiciu cert, recuperare aproape zero

După ani de controale și procese, bilanțul este clar: prejudiciu total stabilit: 5.416.098 lei la nivelul Consiliului Județean din care s-a recuperat până în 2025: 282.027 lei. Un calcul simplu ne arată că a mai rămas de recuperat o sumă peste 5,1 milioane lei. Curtea notează explicit că măsurile luate de autorități au fost ineficiente, ceea ce poate duce cu gândul la o tergiversare planificată.

Cine trebuie să dea banii înapoi la CJ Neamț

Potrivit documentelor Curții de Conturi, recuperarea prejudiciului trebuie făcută de la persoanele care aveau atribuții directe:

Vasile Pruteanu – fost președinte CJ Neamț

Mihaela Ignatovici Lazăr – fost secretar al județului

Cristina Mititelu – persoană cu atribuții în mecanismul financiar.

În perioada 2021–2023 au fost făcute popriri mărunte, cu sume simbolice față de cea prejudiciată. Până în 2023 s-au achitat următoarele sume:

– Mihaela Ignatovici Lazăr: 76.288 lei

– Cristina Mititelu: 49.272 lei

– Vasile Pruteanu: 25.306 lei

Total recuperat: 150.866 lei

În 2025 suma a ajuns la 282.027,38 lei

Concluzie amară – ilegalitatea s-a făcut sub ochii și cu aprobarea tuturor

Concluzie

Clubul de fotbal fanion al județului, Ceahlăul Piatra Neamț, aflat sub influența de necontestat al lui Gheorghe Ștefan a reprezentat o supapă prin care s-au scurs bani publici în afara legii de multe ori. Rezultate au existat, fără discuție, dar cheltuielile făcute pentru stadion, la prețuri exorbitante, banii decontați la dublu, cel puțin, contractele făcute cu firme care prestau servicii la stadion, la prețuri mult supraevaluate, toate au acoperit respectivele realizări.

A existat la acea vreme o complicitate a tuturor factorilor de decizie, consilieri județeni, locali, organele de cercetare penală ignorau orice semnal care vorbea despre nereguli, exista un oficial al DNA care avea legături directe cu societatea care administra clubul de fotbal.

Mesagerul de Neamț și alte organisme de presă au scris la acea vreme. Parțial, s-a făcut un fel de dreptate, care i-a avantajat ce cei care au beneficiat de banii însușiți fără drept.

Astăzi, nu avem echipă de fotbal finanțată la un nivel decent pentru că funcționarii și șefii de la Consiliul Județean și Primărie se tem să nu pățească aceleași lucruri, în condițiile în care anchetatorii au pedepsit executanții, nu pe cei care au dat ordin și au profitat de bani.

Pasaje din rapoartele Curții de Conturi care arată că ce nu s-a făcut pentru recuperarea banilor

* Obligația de recuperare, în solidar, de la Pruteanu, Ignatovici Lazăr și Mititelu

„[…] pentru recuperarea sumei de 5.416.098 lei, U.A.T.J. Neamț transmite către Agenția Națională de Administrare Fiscală Piatra‑Neamț, Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale, adresa nr. 11493/26.05.2021, prin care solicită punerea în aplicare a dispozițiilor legale în materie de executare, potrivit art. 1 pct. 1 și pct. 2 din actul normativ menționat anterior, pentru inculpații Pruteanu Vasile, Mititelu Cristina și Ignatovici Lazăr Mihaela, și anume obligarea în solidar la plata sumei de 5.416.097,62 lei către U.A.T. Județul Neamț.”

* Sume recuperate efectiv prin popriri – detaliere

„S-au efectuat în continuare încasări din popriri pe veniturile din pensie ale doamnei Ignatovici Lazăr Mihaela, de la data ultimei verificări până la momentul prezent, recuperându-se efectiv suma de 76.288 lei, de la Mititelu Cristina suma de 49.272 lei, și de la domnul Pruteanu Vasile suma de 25.306 lei.” (Raport de follow‑up nr. 80808/05.12.2023)

* Situația cumulată a recuperărilor și soldul rămas

„În concluzie, de la data ultimei verificări s-a recuperat suma totală de 74.103 lei, sumă recuperată anterior acestei verificări de 76.763 lei, suma totală încasată aferentă acestei măsuri este de 150.866 lei, rest de recuperat 5.265.231,62 lei.”

* Actualizare: sold rămas de recuperat, după alte executări silite

„Urmarea continuării demersurilor de executare silită de către Direcția de Taxe și Impozite din cadrul U.A.T. Municipiul Piatra‑Neamț, U.A.T. Județul Neamț a încasat în mod suplimentar suma de 131.161 lei, astfel încât soldul actualizat al debitului total de recuperat este de 5.134.070,62 lei.”

* Dosare aflate pe rol pentru recuperare – nominal

„În cazul debitoarei Ignatovici Lazăr Mihaela, în dosarul nr. 8572/279/2023 deschis la Judecătoria Piatra‑Neamț, reclamantul U.A.T.J. Neamț a solicitat instanței constatarea nulității absolute a contractului de donație autentificat sub nr. 2515/25.10.2018, invocând faptul că acesta a fost încheiat având la bază o cauză ilicită.”

„În cazul debitoarei Mititelu Cristina, în dosarul nr. 5765/279/2023 deschis pe rolul Judecătoriei Piatra‑Neamț, reclamantul U.A.T.J. Neamț a solicitat instanței dispunerea partajului bunurilor comune, pentru a putea fi începută executarea silită asupra cotei debitoarei.”

„În cazul debitorului Pruteanu Vasile, reclamantul U.A.T.J. Neamț a solicitat instanței, în dosarul nr. 5528/279/2023, dispunerea partajării bunurilor comune în vederea executării silite asupra cotei debitorului.”

* Concluzia Curții de Conturi privind stadiul măsurii

„Analizând în mod coroborat aspectele menționate mai sus cu privire la toate demersurile întreprinse în vederea ducerii la îndeplinire a măsurii II.9, se constată că măsura a fost dusă la îndeplinire parțial.”

Valentin BĂLĂNESCU