O parte din echipa de tineri liceeni de la Colegiul Național de Informatică (CNI) din Piatra-Neamț – Cyb3rg0ds – a dovedit, în direct, în platoul emisiunii ”Cafeaua de dimineață” a ”Mesagerului de Neamț”, că unul dintre roboțeii creat de ei este funcțional și poate executa, cu o precizie destul de mare, comenzile date de creatorii lui. Mingile aruncate de acesta și-au atins ținta și roboțelul a răspuns cu promptitudine cerințelor echipei ce l-a coordonat. Demonstrația lor a încântat, deopotrivă, publicul ad-hoc din redacție și telespectatorii, aducând în prim plan o temă prea puțin dezbătută public în actualul context socio- economic: ”Cine îi susține pe tinerii pasionați de robotică, dacă statul român, prin Ministerul Educației, nu o face?”. Răspunsul, nu neapărat unul adecvat, într-o societate în care se etichetează educația drept ”prioritate națională”, este unul singur: sponsorii – care, de multe ori, sunt chiar părinții unora dintre membrii echipei.

Irina Ștefania Mihai – team lider Cyb3rg0ds

Echipa este formată din 16 membri și trei mentori (profesori) în acest moment. În platoul emisiunii Irina Ștefania Mihai – noul team lider, i-a adus, pe patru dintre ei, la o demonstrație de abilitate, tehnică și, mai ales, inspirație. Irina, în calitate de team lider, le-a urmărit fiecare mișcare, nu cu un ochi critic, ci ascunzându-și bine emoțiile și coordonându-și coechipierii din priviri.

”Eu am ajuns în echipă în clasa VII-a, când am participat la un concurs NextLab, unde noi primeam seturi de robot. Trebuia să construim robotul și să ne dăm un cod, trebuia doar să-l modificăm un pic astfel încât să facă un traseu, să urmeze un traseu pe un teren. În clasa VII-a și a VIII-a mi-au plăcut foarte mult participările la NextLab, iar, în clasa a IX -a, când am ajuns la liceu, am zis că trebuie neapărat să intru în echipa de robotică”, ne-a povestit Irina, după emisiune.

Cei 4 care au mânuit roboțelul

Totul a decurs, ca la carte, băieții s-au mișcat precis, au fost concentrați, într-un mod natural și firesc, iar vizualizările pe site-ul emisiunii au arătat interesul publicului telespectator pentru acest gen de demonstrații, nu doar de robotică, ci și de unitate, perseverență și încredere reciprocă.

Echipa are două departamente mari: Departamentul Tehnic și cel Non-tehnic. Departamentul Tehnic cuprinde: 3D, programare și mecanică, cei care lucrează strict pe robot. Departamentul Non-tehnic are: PR, ocupându-se inclusiv de marketing, sponsorizări, activități de promovare. Dar, nu roboțelul a fost cel care a însuflețit atmosfera, ci tinerii care l-au manevrat:

– Denis și Andrei Tanasă: Implicați activ în activitățile tehnice și de programare ale echipei (primul este deja student, fostul lider, fratele său este elev în clasa a XI-a);

– Mario Munteanu: Parte din nucleul echipei, contribuind la dezvoltarea proiectelor de robotică (clasa a XI-a);

– Bogdan Antim (clasa a X-a): Membru al echipei, implicat în succesul acesteia la competițiile First Tech Chalenge (FTC).

Mario Munteanu – Departamentul de Proiectare 3D

Mario Munteanu: ”Pentru mine Robotica nu a apărut ca o pasiune, ci ca o simplă activitate școlară. Pe parcurs, după ce am văzut cu ce se mănâncă, mai pe românește și ce trebuie să faci și în ce constă fiecare sezon, a început să fie mai mult decât o pasiune, chiar ceva pe care să-l urmez pe viitor. Participarea la Europene ar fi una chiar foarte frumoasă, pentru că diploma aceea ne ajută foarte mult și la facultate. Noi, înainte de regională și națională, avem câte o săptămână liber pentru a reuși să terminăm robotul de construit și de programat, proiectat, tot felul de chestii. Eu fac parte din departamentul de proiectare 3D, eu am proiectat roboții în programul Tonshape, iar de acolo am pornit și l- am construit”.

Andrei Tanasă – pe urmele fratelui!

Andrei Tanasă: ”În primul rând, fratele meu, Octavian, a fost team leader de echipă acum 2 ani și acum 3 ani. Am văzut că are rezultate destul de frumoase și cât se implică în acest proiect și am vrut să mă alătăr și eu ca să fac și o activitate extracurriculară. Acum sunt foarte pasionat. Petrec foarte mult timp la robotică. Cel puțin înainte de etapa regională, săteam după ore, orele se terminau la ora 14 și săteam până la ora 21:00-22:00 în continuu și construiam robotul, ne gândeam la idei noi. Este destul de greu, dar oricine poate încerca să construiască, deoarece ideile îți vin pe parcurs. Mai ales dacă te uiți și la cineva care știe să facă treaba asta, îți poate da sfaturi și poți căuta și pe internet. Sunt foarte multe videoclipuri pe YouTube dintre care te poți inspira. Inițial m-am gândit, deoarece m-a ajutat, cum a ajuns anul acesta la etapa națională, m-ar ajuta diploma pentru facultate la Politehnică să intru fără admitere. Dar am stat și m-am gândit mai bine că nu m-aș vedea pe viitor în acest domeniu, adică doar să stai să construiești roboței, mie mi-ar plăcea să fac toată asta, dar nu m-aș vedea neapărat pe viitor, cu o astfel de carieră. M-am gândit să urmez altceva, Academia de Poliție”.

Bogdan Antim: Pasiunea se va transforma în carieră!

Cel mai tânăr membru al echipei, dar și unul dintre cei mai implicați este

Bogdan Antim, clasa X-a la Colegiul Național de Informatică, este cel care, practic, i-a dat viață roboțelului, prin partea de programare:

”Toate părțile sunt egal de grele. Nu pot să zic că e o parte mai grea decât alta. Toți tragem unul pentru altul. De mult mi-am dorit să fac parte dintr-o echipă care să se ocupe cu așa ceva și când am văzut că un coleg de-al meu face parte din această echipă, m-am gândit că e șansa mea să-mi dezvolt pasiunea. Îi dedic cât de mult timp pot în funcție de ce program am la liceu. De multe ori chiar dedic destul de mult timp, pentru că învăț și acasă… și mai bine și mai practic, la școală. Mi-ar plăcea să continui studiile în acest domeniu la Politehnică în București, la Facultatea de automatizări calculatoare”.

Spiritul de competitivitate și prietenia care sudează totul!

În preajma competițiilor, echipa se adună în ședințe de lucru pe departamente și pe secțiuni, fiecare urmărind să crească calitatea oferită în FTC de echipa lor. Pe partea de tehnic, băieții care construiesc roboțeii stau foarte mult la școală, după ore, pentru că ei lucrează fizic pe robot. Ceilalți își împart responsabilitățile, în funcție de momentul din sezon, pot să stea mai mult sau mai puțin, după ore, la școală. Dar, fiecare este o rotiță importantă a echipei, care trebuie să funcționeze ca un mecanism perfect pentru a produce rezultate.

”La noi, la PR, munca este constantă, însă putem să o facem și de acasă, pentru că noi avem partea de sponsori, pe care îi sunăm, avem partea de marketing, unde postăm pe internet diferite videoclipuri, diferite postări, avem articole. Și partea aceasta de activități, pe care putem să o facem și de acasă. Adică la noi, la partea de non-tehnic, putem să venim mai mult sau mai puțin după ore. Depinde de ce avem de făcut. Dacă, spre exemplu, avem de vorbit cu băieții despre robot pentru caietele tehnice pe care le facem pentru competiții, trebuie să venim să discutăm cu ei. Noi avem ceva special, prietenia care ne sudează ca echipă!”, spune Irina.

An de an echipa participă la diferite sezoane din FTC, care este o competiție internațională mare.

”În componența actuală, adică de septembrie, în anceput sezonul cu membrii actuali, am participat la 5 MIT-uri. MIT-urile, de fapt, sunt anumite întâlnirii între echipe. Noi am reușit să intrăm în semifinale. Am fost și capitan de alianță. Am intrat în semifinale, unde, după câteva MIT-uri, nu am mai reușit să continuăm. Cu rezultatul acelor semifinale la care am participat, am reușit să ne calificăm la etapa națională pe punctajul de la MIT-uri”, vorbește cu mândrie de team leader, Irina Ștefania Mihai.

Din cele 96 de echipe de la FTC, 20 au avansat mai departe, din care 8 merg acum la etapa mondială, la Houston, în America și 12 vor merge la europene. Irina va opta pentru una dintre facultățile de la Universitatea Politehnică, din București.

”Pe lângă obiectivul de a merge anul viitor la etapa europeană, eu vreau să las în echipa mea oameni pe care îmi pot baza, pe care știu că, după ce, o să rămână ei în… Cei care sunt acum clasa 10? Adică, când vor rămâne, știu ce au de făcut. Și atunci ei vor integra, cumva, normal pe cei care vor veni în echipă. Eu țin foarte mult la echipa mea. Până la urmă, o devenită, anul acesta, echipa mea. Țin foarte mult la toți menbri din echipă și vreau să știu că numele echipei va fi dus din generație în generație mai departe. Iar eu, când mă voi întoarce la un moment dat în școală, să știu că este echipa chiar mai bună decât este acum!”, promite Irina.

Angela CROITORU